Page 3 - Cuvintul_Liber_1991_348
P. 3
>1, 18 APRILIE 1991
Este o realitate faptul că port de elemente fertili-
S W ' fără fertilizarea solului nu zante. Ca urmare, este les
se poate concepe obţinerea ne de înţeles că, in ace
unor recolte cît de cît mul eaşi proporţie, se va reduce
ţumitoare, ştiindu-se bine şi producţia agricolă. Cau
că aportul îngrăşămintelor zele unei asemenea stări
greu. Se punea în pahare
n piaţa municipiului
sub toate aspectele, unita
nu-ţi vine să te apropii.
I Deva „funcţionează" te privatizată din piaţa aprecierea celei de la tej In jurul acestei barăci nu în balanţa producţiei este de lucruri sînt multiple,
fără a fi m ăsurată,
după
de peste 40 de procente.
iritrîndu-se încă din anul
municipiului Deva.
este amenajat nimic, clien
•o mulţim e de priva
tizaţi. Unii s-au speciali Acestea ar fi, în linii ghea, o persoană îm brăca ţii punlnd paharele sau Din rezultatele experimen treCut într-un cerc vicios.
tale şi de producţie
s-a
Paradoxal este faptul că
zat în desfacerea de pre mari, ce s-ar putea scrie tă în halat murdar, de obi cănile pe unde pot Aceas desprins concluzia că spo
parate din carne — mici, la modul oarecum pozitiv, cei. Clienţii îşi luau paha tă atmosferă îţi provoacă deşi industria de profil pro
cîrnăciori ş,a. Se cere pre despre privatizaţii din cea rele şi stăteau cu ele în greaţă. Nu de puţine ori rul la recolta de cereale duce cantităţi de îngrăşă
este de cel puţin 5—12 kg
cizat însă că aceştia sînt mai aglomerată zonă a mu mînă în jurul barăcii, că vezi pe cîte cineva, cu pa minte minerale ce ne si
foarte puţini — sînt prea nicipiului reşedinţă de ju n-au unde. In spate se a- harul într-o mînă, cum se la un kg de îngrăşăminte tuează sub aspectul pro
chimice, ceea ce justifică
m ulte degetele la o mină deţ. Iu rest, ceea ce există, flă cîteva mese, d ar sînt tot uşurează de prea mult li economic chiar şi dacă pre ducţiei printre primele ţări
pentru a-i număra. Imensa se înscrie la polul opus şi tim pul m urdare. A existat, chid îngurgitat chiar în ţurile superfosfatului, azo din lume, dar sub aspectul
sîntem
Utilizării acestora
m ajoritate au „plonjat" în o să ne ocupăm în conti iniţial, intenţia de a se a- spatele gheretelor respecti- tatului, complexelor şi al mult prea departe de ţă
comercializarea de lichide nuare de asemenea aspec m enaja aici o mică terasă, ve de unde se degajă un tor sortimente au sporit rile cu agricultură avansa
— cafea şi, îh special ţui te. ce, se pare, a fost abando miros urît. considerabil. tă, folosind de 2—5 ori
că — şi trebuie spus că, „Miniexpres" — este o nată. D in-rindurjle de mai sus Folosirea îngrăşămintelor mai puţin.e îngrăşăminte
mai ales miercurea şi în baracă de tablă pe care Dincolo de „Miniexpres" să nu se înţeleagă cumva minerale, departe de a in chimice la hectar. Este a-
Week-end, dar şi în alte scrie că aici se Servesc se înşiră cîteva barăci, tot că avem ceva cu privati tra în contradicţie cu mă devărat că în ultima vre
zile, se simt precum peştii mici, cîrnăciori, fripturi metalice — fără firmă, zaţii. Dimpotrivă, am încu surile de protecţie ecolo- me a crescut simţitor pre-
în ape limpezi, nepoluate. ş.a. Nici urm ă de aşa ceva vopsite urît — în care se rajat şi încurajăm intenţiile
Dar să vedem concret — în ziua la care oe-am re vinde, evident, tot ţuică şi bune. D ar nu putem fi de
pe baza unor date culese ferit şi de altfel, cineva cafea. Tăria se serveşte fie acord ca libera iniţiativă să
recent de la faţa locului ne spunea că .astfel de pro în căni, fie în pahare de se limiteze la desfacerea
— ce vînd şi în ce condiţii duse există dar... lipsesc plastic, care, după ce se de băutdri alcoolice şi ca
privatizaţii din piaţa Devei. aproape eu dcsăvîrşire. Ţui folosesc o dată, se spală în fea — la preţuri mai m ult
Simbătă 13 aprilie a.c., ca ce se serveşte aici costă găleţi sau lighene. Lichi sau mai puţin exagerate
m ajoritatea dintre ei des 25 de lei deţul, -dar preţul dul are un gust dubios, un — şi în condiţii ca acelea
făceau doar două produse este mult prea mare faţă de miros pătrunzător, iar ca descrise mai sus. Prim ăria
m ari şi late, adică, mai con calitatea ei: un lichid opac, feaua nu e altceva decît o Devei ce părere are ?
cret, cafea şi ţuică. La „A- acru la gust şi cu miros fiertură' insipidă de care TRAIAN BONDOR
migo" — o unitate bine
pusă la punct, curată — si recolta
un deţ de vinars costa 30
de lei, iar o cafea mare 10
lei. Ţuica era măsurată cu
un pahar gradat, iar ca
feaua, ţinută în termos, e-
ra fierbinte, gustoasă. Ţui
ca naturală era tare (bu gică, reprezintă, în condi ţul îngrăşămintelor, dar se
nă), avea o culoare gălbuie ţiile specifice agriculturii justifică totuşi economic
şi mireasmă specifică celei noastre o necesitate. Pen procurarea şi folosirea lor,
de prune. i.a unitatea tru susţinerea afirmaţiei producţiile realizate com
domnului Liubomir Micin este suficient, spre exem pensând toate cheltuielile,
— ce nu are, deocamdată, plu, să arătăm că în ve ; în acelaşi timp la cantităţi
firm ă — aceeaşi servire ci derea obţinerii unei produc moderate neoxistind nici
vilizată. Paharele, după fie ţii de 40 tone sfeclă de za un risc ridicat de poluare
care folosire, se spălau cu hăr sînt extrase din sol a produselor.
apă caldă şi detergenţi. 167 kg azot, 61 kg magne
Cafeaua se prepara pe loc, ziu, 25 kg K20 , 53 kg CaO Deoarece s-a tărăgănat
la aragaz. „Berăria" des şi 61 kg P2O5. De menţio mult trecerea la privatiza
făcea două sortimente de rea în agricultură, proble
ţuică — mai tare şi mai nat că fără utilizarea în ma fertilizării păm întului a
slabă — şi, evident bere, grăşămintelor nu pot fi pu rămas in afara preocupă- „
cafea, răcoritoare etc. Uni se în valoare nici calităţi rilor, neştiindu-se cu pre
tatea -.avea şi carne, cîrnaţi, le seminţelor din soluri şi cizie cine asigură plata în
dar nu prea era solicitată hibrizi cu potenţial biolo grăşămintelor, ce structură
mîncarea — nu înţelegem gic ridicat ce sînt folosite au culturile şi cui îi vor
de ce. Dacă mai adăugăm pe scară to.t mai largă. aparţine suprafeţele ferti
ca mobilierul era nou, co- Pornind de la conside lizate.
£fod, că totul strălucea ele rentele amintite, sînt de • Şansa r.u este pierdută'
curăţenie, inclusiv grupul semnalat o serie de aspec însă în totalitate, mai ales
social, rezultă că pînă în te ce îndeamnă la reflecţii ca se poate interveni cu -
prezeht „Berăria" . este cea . serioase privind preocupa fertilizări suplimentare Ia
mai bine pusă ia punct, Aşa arată unele dughene din Piaţa Devei. ■ Foto PAVEL LAZA rea agricultorilor din jude unele culturi înfiinţate pî
m u ta t m m am m m m m m m m m ţul nostru pentru ridicarea nă acum, iar lă porumb,:
fertilizarea se: poate face
potenţialului productiv al
pămîntului. Dacă .în anii concomitent cu semănatul
Oraşele sînt totuşi ale noastre, oameni buni! anteriori se aplicau anual la efectuarea praşîlelor. Es
sau în
timpul vegetaţiei,
peste un milion tone gunoi
de grajd şi mai m ult de te bine că şi unităţile ; de
A m trecut, calendarîs- ' litic l-am dat votul la a- şi agresivitatea străzii, re- pii mici care nu ajung sas 20 000 tone îngrăşăminte mecanizare vin în întîm -'
• tic vorbind, în cea legeiei ■?. Să sa fi săpat o ■ fuzul oricărei forme de au. deşerte găleata de gunoi în chimice,- ceea ce asigura, pin arca solicitărilor ţărani
dc a, doua jumătate - prăpastie, atît de adîn'că. în- toritate. „Am admonestat, container şi-i depun conţi fără îndoială un' aprecia lor oferindu-se să le pro
a primăverii. Pe faţa ce ■ .ţre, noţiunile „al meu“ şi intr-o zi, relata viceprima- nutul alături, vîntul zbură bil spor de recoltă, în a- cure şi administreze îngră-
lor mai multe dintre ora „al nostru" incit să nu mai rul municipiului Deva, niş tăcind apoi gunoiul pe zo cesţ an s-a. ajuns la situa .şămintele chimice pe tere
şele noastre însă nu se ve + realizăm că păm întul care te tineri , pentru un gest na verde. Pe cine să mai ţia că nu S-a «tai fertilizat nurile unde au nevoie.
de că am ferit din iarnă. ne suportă nu poate ţi de obscen săvîrşit ziua în a- învinovăţim de toate aces nici jum ătate din suprafaţa
.Şi asta mai cu seamă în cît „al nostru“■; că apele . miaza mare in parc. Cre tea, guvernul că n-are bani ce i.cheia să primească a- NICOLAE TÎRCOB
mcartierela de blocuri. Dacă care m nnngiia cu susurul deţi că s-au sinchisit în să angajeze cîte un mătu
din bruma de bani pe qa-' lor auzul, aerul. pe care-l vreun fel ide admonestarea rător după fiecare dintre
re-i au la dispoziţie sec respirăm nu pot fi decît ■ mea ? Ba a trebuii să mă noi, să ridice hîrtia de am
toarele de specialitate ale „ale noastre" şi că avem da mulţumesc cu faptul că balaj, paharul de îngheţa
primăriilor au făcut ca ar toria să le păstrăm ^pure şi doar m-au ignorat". De tă sau biletul de autobuz
terele principale ale ora să le sporim prin muncă unde ne vine acest dispreţ aruncat eu dispreţ suveran
şelor să respire oarecare valorile de frumuseţe ? - faţă de autoritate, atît de pe. peluza cu trandafiri
prospeţime primăvăratică, Mai rău decît inactivita păgubitor pentru conţinu sau pe - asfaltul proaspăt
în cartiere asemenea preo tea dor şi indignează indi tul noţiunii de stat de măturat ?
cupări sînt flori extrem de ferenţa. şi neţjăsarea cu drept ? Nu, oameni buni, o ase
rare. Să ne fi părăsit brusc care cei mai m ulţi dintre Ne inundă gunoaiele pe menea slugăreală nu-şi poa
dragostea de frumos în ju noi trecem pe lingă acte „spaţiile libere dintre blocuri, te permite nici o societa
rul nostru ? In focul preo de adevărată batjocorire a învinovăţim pentru aceas te, aricit ar fi ea de bo
cupărilor aproape generale muncii altora. S-a instaurat ta, şi nu fără temei, pe cei gată, darămite una secă
de -a face bani" cu orice in noi teama de a mai ad ce asigură salubritatea o- tuită de indiferenţă şi ne-
preţ; şi din piatră seacă monesta fie şi la modul cel raşelor. Dar am văzut oa muncă cum este astăzi ţa-
dacă se poate, să fi uitat mai civilizat cu putinţă a- meni scuturînd faţa de ma ra noastră ! . :
că oraşele sînt ale noastre semcnca acte. A contribuit să pe geam, sub fereastra
indiferent cărui partid po la aceastcţ, este adevărat, vecinului de la parter, co ION CIOCLEI
R eferitor la articolul DREPTUL LA OPINIE dinţat prin hotărîre jude
cătorească.
„Un deratizator pen
tru purgatoriu",. pu Sînt divorţată legal de
blicat în data de 29 m ar numitul Butilcă Octavian,
tie a.c., vin cu urm ătoarea să-mi însuşesc această su în nici un fel, pot fi răs din motive întemeiate, pre
precizare privind persoana mă. Aceasta reiese clar din punzători cei cu care a co cum rezultă din sentinţa
mea. în ceea ce priveşte declaraţia mea depusă la laborat. De asemenea, nu civilă de divorţ nr. 867/
suma de 400 000 lei, nu este dosar. Nu m-am sustras se poate spune că aş fi dus 1990 dată de Judecătoria
adevărat deoarece este vor de răspunderea ce-mi re o viaţă imorală, numai Hunedoara, că acesta sufe
ba numai de suma de vine mie, iar .pînă în pre pentru faptul că arii con ră de „Etilomanie cronică"
300 000 lei, pentru care mă zent nu am nici un avocat vieţuit cu num itul Vereş iar „căldura de neînlocuit
fac răspunzătoare şi am angajat în această proble Tibor, deoarece eu mi-am a părintelui firesc" ce era
declarat de bună voie şi mă. ' m enţinut serviciul şi m-am oferită minorului era al
nesilită de nimeni organe In ceea ce priveşte even ocupat în exclusivitate de coolul şi scandalurile ha
lor în drept şi m-am obli tualele greşeli săvirşite în lucinante ale acestuia.
gat ea parte .responsabilă acte de numitul Vereş Ti- creşterea şi educarea mi
civilmen'te, neinţenţionînd bor, nu sînt răspunzătoare norului ce mi-a fost încre 1 L'LIA-S MARI A
