Page 2 - Cuvintul_Liber_1991_350
P. 2
CUVINTUL LIBER NR. 350
LA DEVA REFLECŢIA
ZILEI
Un copil moare iradiat mai mult in tine, cu
• „Cu cîf te închizi
atît lumea ţi se înfăţi
de stronfiu (I) şează deformată de fe CLEPSIDRA
lul tău de a vedea.
Coca ce înseamnă că, - OGROTlTI NATURA
(Urmare din pag. 1) LA CUKTICI, I în cele din urmă res
„MARADONA" ISI FACE J pingi vremea ia, fiind Cu ani în urmă, unui cap luminat binte ?! Unde va fi umbra copacilor
mama şa, Răzvân ia dru .D E CAP'. | că nu mai poţi s-o i-a venit ideea de a tăia plopii pentru tăiaţi ?
mul Vienei. Aici copilului '. » vezi aşa cum este ea a nu rodi... pere. Ţin minte indignarea >Primăvara e in toi dar lipsesc florile
i se acordă o mare aten / Zilele băieţelului, care t în realitate", atitor cunoscuţi şi necunoscuţi cînd şo- din rondouri, spaţiile verzi sint neingri-
ţie. începe tratamentul, nu împlinise doi ani, eram* f fi-'I' I HENRY DE selele au fost pustiite de perdeaua de jite, străzile — murdare. -
concomitent cu pregătirea numărate. Rămîneau două [ MONTIIERLANT plopi. Cu aceeaşi indignare aflu astăzi Tot ce avem mai de' preţ pe această
alternative : fie ca marna
pentru operaţie. Din Sta- alternative • fie ea marna ’ despre păduri devastate, copaci tăiaţi Planetă este Natura. fl
tele Unite este adus- un să rămînă cu el la Viena j pentru lemn de foc, pentru construcţii, Omul prin existenţa lui trebuie să fie 8
aparat pentru detectarea pînă la deces, ceea ce l DIN LUMEA LARGA dar, mai ales, pentru... hirtie. \ un ecologist. Toţi trebuie să ocrotim S
stronţiului. Sînt contac- complica aducerea în ţa- * Zilele trecute în oraş s-a dus o cam- Natura-Mamă. Nu vom putea trăi într-un 10
taţi specialişti din Fran- ră, sau plecarea imediată. ■ Prima femeie toreador pţmie de tăiere a pomilor bătrini, ce deşert populat da construcţii din metal 10
ţa, Germania, cit şi de A fost aleasă ultima va- | se numeşte. Măria- Hernan- prezentau pericol de răsturnare. Din pă- şi beton, Ungă mormane de gunoaie. Fă-
I dez, care la vîrsta de 28 de 10
la Centrul European de riantă. După un drum, cale am văzut copaci tineri tăiaţi, copaci ră verdeaţă nu vom avea oxigen !
I Oncologie. Şanse de a su- lung şi obositor pentru | ani, a ieşit în arenă „în doborîţi fără milă.' Sint zone unde. era Să ocrotim Natura măcar dc dragul îi
1 nmviptui sînt miri Medi- eonii, ne 17 decembrie. ' crezătoare în victorie". Gu binefăcătoare umbra copacilor, mă în- copiilor de astăzi, dc miine, din totdea- 12
cii au reţineri. în 28 Ju- au ajuns la vama, Curtici. j rile rele afirmă < că taurii treb, în căldurile de vară unde se vor una. * li
I nie are loc operaţia. Tu- în ţară era mare agitaţiei aleşi Măriei sînt mpi . de odihni pensionarii şi unde se vor juca■■ î:
moarea de Ia ficat este La Timişoara se intim- j la „coada turmei". Asocia copiii cînd totul va fi prăfuit şi fier- - IN.A DELEANU'
secţionată, bucată cu bu- plau lucruri înfiorătoare. | ţia Toreadorilor din Spa-' asm;.«4 ■aaa o t sLua S£2S£ SSXi &K3 SXB* B iî
cată. Atomul de stronţiuî Controalele la frontieră * nia a dat publicităţii un ii
reperat in ficat,” este e- au fost drasticei Opt ore J protest în care privilegiul . DEZLEGAREA CAREULUI v
liininat. ' de aşteptare, după tot | bărbaţilor privind această ■L 2 3 4 5* G r & Q l;
Timp de cinci luni co- cam ătîtea'\de drum. Ba- * meserie este apărat cu t 1!
piliil se simte bine. Ope- gajele au fost. scotocite I ardoa're. Protestul mai' 1 „CORELAŢII"
raţia pare a fi reuşit, pînă la ultimul „fir de ‘ cuprinde şi unele .conside 2
Dar, orice speranţă este aţă'". Ră, mai mult, la j rente de ordin umanitar: DIALECT ; COS; INCOGNITO rOFURI;
spulberată din nou. La sugestia unui individ po „E ruşinos ca o femeie să 5 MR ; OL-; POM ; DEPARTE ; TRATATI 1!
începutul 'lunii noiem reclit „Maradoria", şeful j se lupte cu taurul. Rănile m VE ; RM ; ATENTA; IAD; OPIS; ;QN:,; 2 (
brie se"con stată .o creş echipei de control vamal | provocate de coarnele tau- 4 - 1 ETERNA . TACT ; OMĂT • VIRA ; ARIN; 2(
tere inexplicabilă a coles a copfişcat jumătate din * rilo’r bărbaţilor' sînt foar PITITE ; MISIVA : IDEM.' .s/>AV
terolului. Pe 25 noiem- medicamente si hrana co- I te periculoase, dar ele pot 5
brie sînt descoperite noi . pil.ului, - sub motiv că „se * fi ireparabile, cînd este vor
reacţii cancerigene. Una face propagandă". Ajuns | ba de corpul femeii, L . e
în lobul mic al ficatului, acasă, Răzvan se simte J Gara centrală a oraşului 7
iar alta la plămîni. în- mai rău pe zi. ce trece.» Amsterdam este construită
cercarea de a le elimina' Firul suferinţelor unui V pe trei- insuliţb mici şi se 8 : * 'U'~ | MAT ÎN 2 MUTĂRI
prin cliimio-terăpie ‘ ră- suflet' nevinovat s-a în- j sprijină pe 8 687 piloni de $ i
mîne zadarnică. O nouă trerupt la 8 ianuarie 1990. | .fundaţie, iar palatul regal 9 Controlul, poziţiei :
intervenţie chirurgicală, O fiinţă a plătit cu * se înalţă la rîndul său pe t e i Alb: Rdl. Dg4, Td2, Cafi, NgB.
simultană, încele două viaţa pentru că cei care | 13 659 piloni. , , 10 - Negru : Re5, p : oii '
puncte este imposibilă, trebuie să audă nu vor , Cea mai ploioasă lună
Era nevoie de cel puţin să audă, iar. cei, care văd pentru oraşul Addis Abeba
şase luni între cele două (Etiopia), este luna iulie,
operaţii pentru ca băieţe dramatice ale fenomenu- ■ cînd pluviometrele adună DEFINIŢII CU TÎLC
lul să reziste intervenţii lui - poluant din zonă. I peste 300 mm de apă, ceea
lor chirurgicale. (Va urma). ce reprezintă aproape ju ORIZONTAL ; 1) Dată la timp ; 2) De
mătate din Cantitatea me azi'pe miine ;. 3) Aflaţi în finală.! — O-
die ce-cade intr-un an la glinda căprioarei ; 4) Bune de gură ! ; 5) m k « i i i p i w m
Parcul L ibertăţii — noi în ţară. L. BORCA Haină de piele! — Secrete interne ! ; 6) .. ^ ■ . ' V '
»OOOOOÎî»<?fcir,.-: - S Pusă de-o parte -- Boală de inimă ; 7)
Tapată la iesle ; 8) Depinde în mare mă
U M O R
sură de o anumită c.rerc ; 9) Copil in
(Urmare din pag. 1) visul copiilor noştri şi ne — De ce plîngi, draga prim plan ! — Face umbră 'păstrăvilor
fac tot felul de şicane ; răs mea ? - Carne! ; 10) Semănat de mină spartă.
pândesc tot felul de zvo — Mi-ai promis o haină
Dar să fim realişti! nuri în legătură cu desti de blană şi acum îmi dai VERTICAL: 1) Galerie mută (pl.): 2)
Avem foarte puţini bani Şi, naţia terenului pentru a 13 batiste ! Urmă avocalică ! — Aprige la gură —
doar cu bunăvoinţă parcul' /ie demobiliza. Noi nu le — De ce te superi, nu
nostru nu va fi terminat. declarăm, război, ci Pace ţi-am spus că am să-ţi fac Primul pe o anumită scară ; _ 3) Rezervă
Avem nevoie de plasă de şi nu-i chemăm la muncă, o surpriză ? Şi cred că am internă ;. 4) Afişată pe faţă — în 1 parc !
îrmă pentru împrejmuirea ci îi invităm la Odihnă în reuşit. Nu ? 5) N-o scrie ! —- A pune la- rin d ; 6) Oaia
terenului de jocuri sporti viitorul parc. O savantă — Prezentator de spectacole ; 7) SOLUŢIA PROBLEMEI NR. 9
ve, avem nevoie de bănci „Prietenii zonelor verzi" — Am visat că s-a re
pentru vîrstnici şi cei cheamă alături de ei pe pezit Ia mine animalul în Cu noaptea în cap — Nu-i seapa nimic;. DIN NUMĂRUL 315 1<
eare-şi supraveghează copiii, toţi cej cu suflet — de ţa grozitor din care este fă- 8) Unul Vechi din lumea nouă —- Sare în 1(
avem nevoie de pietriş, ni copil la. vîrstnic — în spri cută blana mea. barcă !; 9) Astea de pe margine ! — în 1. Da4 i Re2
sip, pămint, borduri, ţea jinirea acţiunii noastre de, — N-ar trebui să te temi scrise în parolă ! *— Preludiu la o repe- ■2. Del mat 1]
va, hidrant pentru apă, ciş amenajare ă Parcului Li un iepure de casă... 1. . .. b : a
mea şi altele. bertăţii — Parcul copiilor. Auzite şi păţite de ] tiţie muzicală ; 10) Te duce în lumea vise- 2. Ddl mat
/dai sînt şi cîţiva care nu Vă mulţumim, dragi su- DUMITRU VASI i lor. V. T',:?. 1. ... Ral
doresc să vadă împlinit ■- fletişti ! . î ■ ■ / ŞOIMOŞANU îNNx r y I.A. 2. Cc3 mat.
1!
rantik se aşezase foarţe firesc în celălalt fotoliu ră Tarantik păru stînjenit. i:
mas liber, îneît pentru el, Koval, nu rămăsese decît — Nu ştiu... răspunse după o clipă de gindire,
un scaun tare. Suda nu se împotrivise, îl lăsase pe am spus pur' şi simplu ce mi-a trecut atunci prin-
Tarantik să se aşeze în fotoliu, ba avea chiar faţă minte.
de el o atitudine cordială, binevoitoare ce i se părea î, — Da, dar uîtîndu-vă la mortul din fotoliu pu
de neînţeles lui Frantisek. / oU tea' tot atît. de bine să vă treacă prin minte că e
4. NU DORIJI O BOMBOANĂ DE TUSE ? — Nu urmăresc prea des programele de televi vorba de un accident provocat de curentul electric! .
Suda îl invită pe Tarantik să-l urmeze, Ideea ziune, dar. azi am deschis aparatul. M-a ademenit Dumneavoastră însă aţi , văzut. în clipa aceea o cri
sinuciderii i se păruse şi Iui 'lipsită de sens, la fel titlul: O istorie cu cinci asasini! Nu-i aşa că asta mă. De ce ? Ceva a trebuit-să vă atragă atenţia, 1
ca şi lui Frantisek mai înainte. îşi păstră însă păre stîrncşte curiozitatea ? •nu i aşa ? ^ ■ li
rile pentru el, aşteptînd să "vadă dacă Tarantik nu — Desigur, un titlu bun asigură; pe jumătate, - — Să-mi atragă atenţia ? Tarantik se uită la
are cumva şi alte motive cu care să-şi argumenteze succesul. Tarantik îşi plecă cu modestie capul. Ne-am Suda şi lă Frantisek, încereă sa zîmbească, dar nu
afirmaţia. - , bătut destul de mult capul cu regizorul Glanc şi reuşi şi, cuprins de o şi mai mare încurcătură, îşi
Pentru asemenea'interogatorii sau discuţii între secretarul literar Vorlicek, pînă i-am găsit titlul ăsta... plecă fruntea. Mi-e jenă să mărturisesc, dar, de vină.,
patru ochi, se potriveau cel mai bine birourile se — E, intr-adevăr, păcat că piesa asta nu s-a ju este meseria asta a mea nenorocită. Cînd cineva e-
cretarilor literari : erau cîteva mici încăperi de aces cat pînă la capăt. de profesie autor de romane poliţiste, ce altceva aţi
tea pe un coridor. Conducerea studioului de tele Tarantik îl privi surprins pe Suda: putea auzi din gura lui ? Nu, fără glumă, eU văd
viziune le pusese acum la dispoziţia organelor poli — Aţi vrut poate să spuneţi că e păcat de omul crime peste tot, chiar şi atunci cînd cineva cade de
ţiei. Suda, Koval şi Tarantik rămaseră în redacţia acela care... pe o scară sau se-iptoxică cu ciuperci. 2i
iiterar-dramatică. Ambianţă rece, de birou, patru Frantisek se bucură în sinea lui de mustrarea Frantisek îi scruta cu atenţie faţa. Avea impre 2i
’’ pereţi albi, fără nici un tablou, două mese pe care înghiţită de Suda. Aşa-ţi trebuie dacă te bagi în sia că Tarantik ocoleşte esenţialul şi vorbeşte inten
lipsa hîrtiilor dădea impresia unei ordini desăvîrşite, discuţii care oricum nu duc la nimic.
o măsuţă rotundă în colţul încăperii şi două fotolii Suda nu-şi pierdu însă calmul. încuviinţă din ţionat numai despre lucruri fără importanţă. Oa
cirihrcuri ce scîrţîiau. cap şi zîmbi. <* menii vorbăreţi reuşesc întotdeauna să se ascundă
— Aşteptăm cafeaua, nu-i aşa ? întrebă Suda, după baricada cuvintelor de prisos şi să evite astfel
aşezîndu-se comod în fotoliu şi scoţîndu-şi din bu — Mulţumesc pentru observaţie. Explicaţi-mi să spună ceea ce este mai important.
zunar luleaua cu capătul 'ros. însă un singur lucru. Se spune că dumneavoastră Tarantik scotoci în buzunarul hainei sale de pie
începutul acesta îl surprinse în mod neplăcut sînteţi cel care a rostit de pe micul ecran : Oameni le şi scoase de' acolo o pungă cu bomboane.
pe Frantisek, pe care îl supăra caljnul indiferent al buni, aici s-a săvîrşit o crimă — Nu Vreţi o bomboană de tuse ? Pînă ne aduce
lui Suda, faptul că nu începuseră încă interogatoriile ^ A;-; - > ■. ;i ■ ■; -T- - r.E' V' t ţ U - v / cafeaua ? (Va urma)
şi că cercetările nu se desfăşoară în mod obişnuit, — Cum de v-aţi putut dă seama imediat de ceea
aşteptîndu-se parcă ceva. îl deranja şi faptul că Ta- ce s-a întîmplat ? Roman publicat în Editura-„Univers" — 1971
I
V - \