Page 1 - Cuvintul_Liber_1991_352
P. 1
Cum se ştie, într-un star te de natură economică
de drept, unităţile învesti Starea in fra cţion ală este exp lo ziv ă (delapidări, abuzuri, ne
te să asigure legalitatea, glijenţe), SO infracţiuni ;de
ordinea şi liniştea publică pentru a ciştiga cit mai judeţul Hunedoara au iden luare de mită şi trafic de
s în t: poliţia, procuratura, mult,. Şi trebuie să spu I tificat, prins şi deferit jus influenţă şi 65 la regi
justiţia. Democraţia nu este nem că m ulţi dintre aceş tiţiei 594 infractori, care mul circulaţiei rutiere, ca
posibilă dacă structurile tia nu m anifesta h id un ati sâvirşit C05 fapte pena sâ am intim doar o parte
sale sînt lipsite de coloa regret pentru faptele repro le, cu 62S mal m ulte (pro din încălcările de lege. S-au
na vertebrală a legalităţii. babile comise. Lt. coU IO.IN ARŞENIE, centaj 300 la sută), faţă de înregistrat creşteri alar
Ca instituţie apolitică, Un num ăr mare de ce Şeful Direcţiei de Poliţie a Judeţului Hunedoara dceeftşi perioadă I anului m ante la toate genurile de
Poliţia se află în primă tăţeni se întreabă şi ne trecut. A cestea. reprezintă infracţiuni, în mod deo
linie pe frontul întorto întreabă': „Va fi în stare 7 omoruri, 6 tentative de sebit la cele cu violenţă
cheat al infracţionalităţii, Poliţia să facă faţă flage vică pe raza judeţului, ţională de pe raza jude omor, o lovire cauzatoare cu 350 la sută , şi furturi
cu tot ce are mai putred ţl lului criminalităţii* ce 86 Identificarea 'şi prinderea’ ţului Hunedoara, In trimes- , de moarte, 15 -vătăm ări căi 30OS M5stitâ^ \ -ă
râu societatea. Avem în an întinde ca o maree nea crim inalilor, ţîlhariior, hu inii 1 1081, la care vom c rporale grave, 31 violuri, Unii infractori. sînt deo
chete oameni din toate ca gră?" Răspunsul este DA liganilor, hoţilor de toate ' face referire, fiind fără 57 tâlhării, 386 furturi în sebit de violenţi, scot cu
tegoriile sociale, de la hoţi şi din cele ce urmează se categoriile, â celor care, precedent în- ultimii 15 dauna .avutului particular,.
de găini, care de-abia pot poate trage concluzia câ prin faptele lor nesăbuite, • ani. Este o situaţie de-a (151 spargeri de locuinţe, ţitul şi lovesc cu sînge re
să-şi semneze declaraţiile, Poliţia a acţionat şi acţio produc grave prejudicii e- dreptul explozivă. 143 furturi de şi din auto ce, fără Pici o m ustrare
pînâ Ia Intelectuali cu Stu nează prin eforturi susţi conomiei $1 persoanelor Ilar, pentru a întări cele turism e etc.), 1Î6 furturi în
dii superioare care, abil nute pentru m enţinerea to particulare. Şi, din păcate, afirmate, vom Consemna dauna avutului, public
d ar sigur şi fără scrupule, nul climat corespunzător aceştia sînt mulţi, chiar că, în primele trei luni ale (m ajoritatea spargeri de.
sfidează şi încalcă legile de ordine şi siguranţă ei- foarte mulţi, starea infrac ■ anului 1991, poliţiştii din unităţi comerciale), 89 fap (Continuare în pag.~a 3-a)
listai*:
■ MOSCOVA. — La
Moscova s-a anunţat oficial
că preşedintele Franţei,
Francois M ittcrrand, Va e-
feetua, la 6 mai, o scurtă
^Vizită în Uniunea Sovieti
că, la invitaţia preşedinte
lui U.R.S.S., Mi hai 1 Gor-
bociov, informează agenţia
TASS.'
I BELGRAD. — Perico
Prefectura împotriva lul unul război civil conti
nuă să existe în Iugoslavia,
avînd în vedere persistenţa
tensiunilor etnice, se afir
Guvernului ?! mă intr-o inform are a Pre
zidiului R.S.F.I., transm isă
parlam entului iugoslav. Â-
cest document recomandă
După modul în care ac- lecturii. Şi totuşi, după o „măsuri urgente" de disci
ţionează în anum ite Situa- intîlnire a prefectului cu plină în republicile iugosla
ţii unii membri ai Consi- redactorul’ şef al ziarului ve care au adoptat legi
liului de Adm inistraţie al „Cuvîntul liber" şi -poi a contrare constituţiei fede
Prefecturii Judeţului Hune- conducerii Prefecturii cu rale şi care au pus astfel
doara Se pare că da. colectivul respectivului ziar, în pericol sistemul de apă
Dar să vă facem cunos- se părea că problema îşi rare al ţării.
cut, stimaţi cititori, de- va primi legitima şi fi- 3 CAIRO. ■— Preşedinte
spre ce este vorba. în 22 reasca rezolvare. Numai că le Egiptului, Hosni Muba-
aprilie a.c., s-a îm plinit la şedinţa Consiliului de rak a adresat, luni, un me
exact o lună de, cînd colec- Administraţie al Prefectu- saj primului ministru al*
tivul redacţiei ziarului „Cu- rii de luni, 15 aprilie a.c., Israelului, Yitzhak Shamir
vînţul liber" Deva a de- m ajoritatea a fost teroriza- — s-a anunţat, Ia Cairo,
pus la Prefectura judeţea- tă, inexplicabil, de o in- din sursă oficială egiptea
nă documentele de organ!-' fimă minoritate. Doi repre- nă. S-a precizat că mesajul,
zare în societate comercia- zentanţi ai opoziţie» în Con- referitor la procesul de pa
lă cu capital de stat şi mai sillul de Administraţie al ce din Orientul Mijlociu,
m ult de* trei luni de cînd Prefecturii — Slgismund a fost remis premierului
ziariştii de la cotidianul Duma şi Mircea Rădulescu • israelian de ambasadorul
„Zori noi" Petroşani sînt — ajunşi în funcţii de con- egiptean în Israel.
m inaţi de la Ana ta Caiafa - ducere în organizaţiile ju-
pentru înaintarea actelor deţene ale Mişcării Ecolo- f BUDAPESTA. — în-
în aceiaşi scop — organi- giste din România (primul) tr-Un interviu acordat co
zarea redacţiilor în socte- şi Partţdulttî Naţional Ui Transliumaiiţa oilor spre munte a înc-put. Un scurt popas e binevenit şi tidianului „Nepszabadsâg"
taţi comerciale cu capital berat (cel de al doilea), din pentru ciobani dar şi Pentru ol. şi citat de MTI, fostul pre
de stat, în conformitate cu necunoaştere * u din rea Foto Pavel Laza şedinte al guvernului Un
Programul Guvernului şl credinţă, au atacat vio- r « s r . / a r / , gariei, Kâroly Gi-osz, a de
cu'Legea 15/1980. lent nu doar opţiunea legi- clarat că la cîteva săpiă-
Dc atunci, Prefectura timă a ziariştilor de- la mîni după numirea Sa în
caută nod în papură, tem- cele două cotidiene, el în- funcţie printr-un document
porizează, forţează trans- seşl legile d rep te. ale ţării, scris a fost înştiinţat de e-
form area celor două ziare frînînd programul de re- xistenţa Pe teritoriul ţării
în organe ale puterii Io- formă al Guvernului, a- * de arm e nucleare sovietice.
calc, sfidînd legile ţării şi fectînd democratizarea vie* ) Inform aţia constituie secret
Program ul de reform ă al ţii noastre economice şi de stat, păstrat sub ceUmai
Guvernului, ignorînd voinţa sociale, sever contrei,
ziariştilor de ia cele două ■ VARŞOVIA. — Banca
cotidiene de a rătnîne Ii- „CUVÎNTUL LIBER" — Vrei sa joci, fot Naţională a Poloniei a pus
beri şl independenţi — aşa Deva, bal în echipa noastră? în circulaţie o bancnotă în
cam au hotărit din prim a „ZORI NOI" — Dar habar n-am valoare de un milion de'
zi a revoluţie; rom âne din Petroşani de fotbal. zloţi, echivalent a 100 do
22 decembrie 1989. —■ Perfect. Atunci lari, prima de o asemenea
Aşa a procedat de m ai ■ ••• • •“ vei fl arbitru. valoare emisă Ia cursul le
multe ori conducerea Pre- (Continuare în pag. a 4-a) gal în această ţară. Agen
ţia EFE menţionează că
bancnota cu valoarea cea
mai mare existentă în P o
lonia era de 500 000 zloţi
break — 217 000 le i; „Dacia" 1304
printre altele, lucrări de extin pick-up (platformă) — 259-000 lan, Orăştie, Haţeg locatari care — aproximativ 50 ele do
pot fi num iţi gospodari buni şi
dere a captării din sursa de apă
FLASH! a barajului Valea de Peşti cu o 251 000 lei. harnici. Ei au înjghebat în ju lari.
lei; „Dacia" 1304 camionetă —
B STRASBOURG. — Pu
rul edificiilor în căre locuiesc a-
capacitate de 500 l pe secundă
in staţia de tratare. Finalizarea devărate minigrădini — cu stra ternicul Seism care s-a
• VREMEA PORUMBULUI. Pe ei, a altor lucrări de captare şi • APICULTURA. La Ocolul turi de salată, ceapă, usturoi etc. produs în noaptea de Luni
terenul fermelor de stat din Hăş- de construire a aducţiunii de ia Silvic din Baia de Criş există şi Dar şi cu multe flori... spre m arţi în Costa Rica a
dat, Aurel Viat cu şi Peştiş se sursa de apă Polatişte este aş unele preocupări legate de api avut o magnitudine do a-
lucrează intens la tnsămtnţarea teptată cu mare interes de locui cultura. In prezent stupina pro • MĂRFURI DOSITE. Viorica proape 8 grade pe scara
porumbului, acţiune realizată, torii Văii Jiului. prie cuprinde 130 fam ilii de a l Tîrcuş, Mariana Zeriu, Dorica Richter, a precizat Institu
pînă acum, pe aproape ISO ha. bine, care, sperăm, vor produce Pripon, Sabina Alexa, gestionari tul de Fizică „a Pămîntului
Şefii de ferm e şi tractoriştii de • PREŢUL „DACIEI". Crescind miere mai multă şi mai... dulce. la diferite unităţi din Brad, au din Strasbourg, citat de a-
pun strădanii pentru a încheia de aproximativ trei ori în mai • TRANDAFIRI. Edilii oraşu dosit carne de pasăre, ţigări, că genţia France Presse.
cit mai repede posibil semăna puţin de şase luni, preţurile de lui Vulcan se străduiesc să asi măşi, pulovere, perdele şi alte Institutul nu a precizat
tu l porumbului pe toate cele 600 livrare către populaţie ale auto gure localităţii o haină cît mai produse, în , valoare de peste nici ora exactă a produce
ha programate la i.A.S. 'Simertă. 238 000 de lei. Ghiciţi de ce? rii seismului şi nici locali
turismelor „Dacia", după ultima frumoasă. In aceste zile se lu zarea epicentrului acestuia.
• EXTINDEREA ALIM EN TĂ „liberalizare", cea de la 1 aprilie crează la plantarea a 5000 butaşi REPORTER
R II CU APĂ PO TABILĂ preo a.c., sînt urm ătoarele: „Dacia" de trandafiri crescuţi în serele
cupă m ult Primăria Municipiului 1310 T.L.E. berlină — 203 100 oraşului. • •-
Petroşani şi Regia Autonomă de lei; „Dacia" 1310 T.L.X. — • MIN1GRÂD1NI. A m văzut FLASH!
Gospodărie Comunală şi Locati- 209 000 lei; „Dacia" T.X. break în jurul multor blocuri de locu
vă. In acest scop se efectuează, — 205 000 le i; „Dacia" T.L.X. inţe din Hunedoara, Deva, Că-
