Page 2 - Cuvintul_Liber_1991_353
P. 2
1 * CUVÎNTUL LIB
Fie pîinea cît de rea... Cultură cu bani sau cuitură fără 7 Datul in
(Urm are din pa». t> brinus". însăşi responsa-. . Aşa cum am constatat preţurilor — n.n.) trebuie să desfăşoare o muncă de stambă
■- ■.-■ ————- ------------ — bila, d-na AI ari a Boca, nu o dată, situaţia din insti să obţinem aprobare de opt ore, ci -cu m ult mai
CONTRASTE este nem ulţum ită de cali- tuţiile de cultură este, în la bancă, filă de plan, ca mult, cît este nevoie. Este
Autoservirea 5 din bu- tatea pîinii aflate: în ’vîn- momentul de faţă, dram a înainte... Banul însă tre necesară prezenţa tuturor (Urmare din pag lî
. levardul Libertăţii este zare. Ne spune deschis: tică. Cauza este aceeaşi buie repede investit, nu cînd au loc manifestări cu nîndu-i că vizită sa e pre
. un. magazin elegant şi „Pîinea nu corespunde — lipsa banilor care tre „ţinut". Aş vrea de e- sute de spectatori. Din
im punător, prin însăşi ţi- gram ajului, este aplatiza- buie „scoşi" cu orice preţ xemplu, să fac din sala spusele aceluiaşi interlocu matură sau. inoportună pen
nuta lui de ansamblu, a tă, are prea multe găuri, din prestări de servicii noastră „tradiţională" de tor, am înţeles că s-a în tru că dă a p ă , la moara
vînzătoarelor de aici. Din nu are aspect comercial, specifice către populaţie. spectacole o sală m ultifunc cercat am enajarea unui Guvernului., Cum să-ţi ex
păcate, raionul de produ- Cea şemi, de 600 grame, Dar în condiţiile de sără ţională în care spectatorul bar,, bineînţeles fără bău plici faptul că personali
care
se
stimabile,
tăţi
se de. panificaţie etala este prea r. agră. Nu se cie în care se zbate popu să stea liniştit, în condiţii turi spirtoase, ca omul care pretind oameni politiei şi
; joi, 18 aprilie, doar pîine fac specialităţi, cerute laţia, e greu de presupus elegante, la o m asă unde trece pragul casei , de cul cu ştaif, specializaţi ş i in
; semi, num ită franzelă m ult de cumpărători. că apetitul oamenilor pen să consume o cafea, un suc, tură să nu stea degeaba Occident, gafează cu nişte
«Dîmboviţa" (cu 8 lei bu- Chiar şi Călanui face tru actul de cultură mai un sandvici, în timp ce pînă începe spectacolul. studenţi, trăclîndu-şi ■dpsa-
cat a), şi aceasta veche şi pîine mai bună". Notăm poate fi unul firesc. Lu urm ăreşte ceeă ce se în- Dar potrivit aceleiaşi le de „simţ al istorici' ? Nu
tare , precum bolovanii. ,că în data de 1 aprilie au mea nu mai dă năvală în tîmplâ în scenă. Am vrea gislaţii, a Ordinului Mi ştiu cit asemenea simţ vor
«Bine că aţi venit — ne fost returnate fabricii 610 casa de cultură sau în că să facem o seară pentru nisterului Culturii Nr. 440, fi dovedit intelectualii la
spune responsabila, d-na franzele albe, ca neco- minul cultural decît dacă . tineret, pentru cei de vârsta nu e posibil, aşa ceva.
Vasiliea Pîrvu, după ce-i respunzătoare. găseşte _ ceva extrem de a treia, în care oamenii In perioada următoare, ’ întUnirca cu Preşedint de
Franţei, căci de aici
nu
dezvăluim intenţia noas- Dacă plăteşte 10 lei interesant, pe gustul sau, să sa sim tă bine. Or, le lucrătorii: din cultură vor ne-a parvenit îrică nici un
tră de a no documenta pe bucată, omul pretinde, în care reclam a trebuie să gea nu perm ite să se in fi chemaţi la Inspectoratul detaliu pînă în clipa cînd
asupra aprovizionării cu firesc, să cîntărească 700 fie la rîn dul ei tentantă, vestească nimic. Mai marii Judeţean pentru Cultură, aştern. aceste reflecţii. Ştiu
pline. Spre exemplu, luni de grame. D ar iată că chiar şocantă. Or, în goa noştri din M inisterul Cul pentru a negocia noile sa sigur însă că moţul enor
ni s-a adus pîine de vi- cele 10 plini cîntărite în na după bani şi pe fon turii se mişcă- greu, parcă larii. Nu ştim care salarii, m ităţii şi al relei credinţe
căci aşa cum ne am inteau
neri şi ăm refuzat-o; peste prezenţa noastră aveau dul unei legislaţii depăşite... nu simt mersul vremii, l-a pus dl. Cîmpeanu cînd
câteva ore, ne-au dat fiecare între 650 ori 685 In cazul Case; de Cultu Am încercat, printr-un me gazdele, in această lună, a afirmat că 75 la sulă
nu posedă nici măcar banii
proaspătă". Deci, în acest grame, ră Orăştie, şi nu numai, moriu al Ligii Naţionale dintre' romani sîn t: împo
magazin, situat într-o zo- Notăm şi alte păreri, aici, după cum ne-a m ărtu a Caselor de Cultură, să necesari pentru actualele triva Guvernului. Şi cind
nă centrală şi deosebit de „Eu., locuiesc peste drum, risit prof. Ana Pop, direc aducem acest lucru la cu . salarii. Se spune că de ăsta ? Doar la cîteva zile
lună Viitoare, factorii cul
aglomerat la orele cînd spune d-na M aria Iov, torul instituţiei. „ne-am noştinţa domnului pritn- după publicarea sondajului
iese lumea de la combi- dar cum păr pîine de la descurca m uit mai bine ministru. Deocamdată, n-am turali judeţeni voj- reparti
nat, pîinea este veche, «Dunărea" ori de Ia „O.T.“, dacă, în condiţii de auto prim it răspuns". za Iurîar o sumă de 18 — IRSOP, din care rezul ? că
cul
20 000 lei
casei do
în vrem e ce la chioşcul alteori de la chioşcul fa- finanţare de sută la sută, Un alt aspect îl consti pentru demisia Guvernului
unităţii nr. 2 al Fabricii bricii, deoarece aici este am beneficia de autonomie tuie sponsorizarea actului tură (bănuim : că tuturor sînt 24 iar împotriva demi
caselor
din
ele cultură
de pline din str. D. Ghe- sub orice critică. în a- pe măsură. Dar aşa sîntem de cultură de către unităţi siei 61 la sută dintre su
rea, pîinea ce se vindea ceeaşi situaţie sînt toţi constrînşi să navigăm cu economice de la nivelul ■ sistem) care ar reprezenta biecţi şi pentru premierul
era... fierbinte. Aici vin cei din acest cartier...", toate pînzele sus pe baza oraşului. Societăţile comer 50 la sută din suma totală ; Roman 65 iar împotriva sa
necesară pentru salarii pe i 35 la sută. Aşa cum,
cum părători din tot ora- „Important este — eonti- legislaţiei ceauş iste. Orice ciale constituite sînt, deo în
şul pentru că pîinea este... nuă dl. Ioan Lupşăn — om de cultură trebuie să camdată, Ia început de: d ăStrei de perioadă.: A- pofida oricărei evidenţa şi
eeasta va mai uşura într-un ‘
drum, nu au posibilitatea!
caldă. D ar iată părerea să se vadă concret cali- devină, în momentul ,,e recunoaşteri internaţionale,
d-lui Ion V onica: „Am tatea direct la furnizor, faţă, şi un bun manager. de a ne ajuta. Intr-o ast-i fel „existenţa" .-caselor de ăl. Cîmpeanu se încăpăţî-
cultură, inclusiv a oame
plătit 10 lei, deci pentru Aceasta este problema Banul cîştigat trebuie in fel de situaţie, casa de’ nilor de aici, care altfel , nează să nege legitimita
pline albă. Ea însă este controlului de calitate. La vestit eficient, reorganizîa- , î.i -v - să scoa tea alegerilor de la 20 mai,
vor fi nevoiţi să-şi caute j
destul de închisă la cu- Timişoara ori la Cluj. du-se complet modul de a- t : bani, astf levtu â sâ ir - alt loc de muncă. Dar, mai j să admitem că d-sa nu
loare. In altă zi a fost pîinea este foarte bună, bordare a activităţii noas treprindă acţiuni în pri recunoaşte ..nici. competenţa
mai albă. O zi se men- pe cînd la noi este foar- tre. Or, spre a lua un <j- pă, stresul este marc, min cu seamă;' trebuie schim ş t onestitatea IRSOP. Dar
ţine proaspătă, a doua te slabă calitativ. In plus, xemplu, pentru a cheltui tea refuză să mai gîhdească bată legislaţia : învechită ! de unde deţine atunci pro
zi se fărîmiţează şi devi- aprovizionarea nu se face peste 500 lei (în condiţiile normal... Instructorii insti MINEI. RODEA porţia de 75 ta sută opo
ne acră". ritmic. Nu este continui- actuale de liberalizare a tuţiei nu au posibilitatea zanţi guvernamentali? O
„NE PIERDEM tate în procesul tehnolo- fi avînd P.N.L. (aripa hâ-
CLIENTELA..." gic şi nici în desfacere. ’trînăf vreun institut de
Mulţi dintre cei care După ora 15, maşinile nu sondare a opiniei, de care
cum pără pîine de Ia Aii- mai transportă pline. Ieri naţia, nu ştie ? O fi consul
m entara nr. 8 «Teatru" întregul Micro 5 nu avea tat ăl. Cîmpeanu vreo Ma-
ne-au spus că pîinea este pîine“. faldă, o fi făcut spiri
„cînd, cum“, într-adevâr, ALTE CONSEMNĂRI tism ? Mister?
în vînzare se găsea atît « Dacă gestionarii re- După gafa - cu acel abject
pîine tare cît şi proaspă- fuză pîinea, riscă să nu video-clip al aşa-zişilor
tă. Cel care insista pri- li se mai onoreze coman- „studenţi liberali", e pentru
mea în cele din urm ă pîi- da. • Adesea,^ cantiţa- a doua oară cînd nu mă
ne proaspătă. D-na Ana tea adusa de la fabrică !A X poţ minuna îndeajuns cum
Rezmeriţă, gestionară, era este m ult mai mare de- de nu-şi dau seama aceşti
nem ulţum ită : „Fabrica de cît aceea comandată. • profesionişti, ai politicii că
pîine ne dâ doar pîine Din cauza aprovizionării practicînd astfel de martie-
semi şi tare, iar o recep- neritmice, se depreciază re nu fac decît să obţină
ţie foarte atentă nu avem cantităţi m ari de pline, efectul contrariu celui
tim p să facem. Insistăm » Pîine caldă se găseşte scontat, im putintniu-şi ne-
pentru calitate, deoarece doar la magazinele şi chii zuit zestrea electorală
noi sîntem cele care stăm chioşcurile unităţi; pro- care nici altfel nu era prea
faţă în faţă cu clientul, ducătoare. • Controlul îmbelşugată. Despre ase-
Ne vom pierde clientela... tehnic de calitate să fie rnenaă situaţii, cînd cineva
Pînă la urm ă vom refuza primul şi cel mai exigent îşi trădează fără să vrea
să mai prim im pîine. Vom cumpărător. • Ar fi bine adevăratele intenţii, româ
lăsa cartierul fără pîine". ca aprovizionarea să se n u l are o vorbă care zice
MAI UŞOARĂ CU facă ritm ic şi constant. că „se dă în s t a m b ă N u .
15 SAU CU 50 GRAME... Parcă toţi şi-au pus în Ştiu ce origine o fi avînd
Afluenţă de cumpărători gînd ca pîinea să fie... dar se potriveşte ca o mă
ia Alim entara 73 „Garn- cît de rea. nuşă ia cele pomenite mai
r^ :'‘ Reîntoarcerea la pământ* Foto PA VEL LAZA SU S.
Guralivul se simţi vexat şi Frantisek îşi dădu Astfel de diletanţi nerecunoscuţi " sînt în stare, de
seama prea tîrziu de lipisa sa de tact. orice din cauza invidiei. Plâtenik nu privea deschis
— Mă rog, Plătenik;.. dar lumea mă cunoaşte, în ochii nimănui, m ătura întruna podeaua cu pri
adică mă ştie, mai ales j din spectacolele de estradă virea. Ar fi suficient s4" baţi puţin clin picior ş i
şi din filme, că pe comedie n u se mai dă do, bani ; să-l sperii ca să-ţi spună tot, despre el şi .ceilalţi, se
dacă nu-i dai omului să-l joace pe Hamlet, apoi gîndi Frantisek.
nici dracul nu-1 cunoaşte. Nu-i aşa? Interpretez şi — Mă rog, eu nu ştiu nimic ,rău despre nimerii
la radio, în fiecare sîmbătă, rolul haiducului Nikola — Plâtenik îşi apăsă palma în dreptul inimii, ca siî
Suhaj, din serialul după Olbracht, ei, pe ăsta poate dea putere de jtirăm înt celor spuse- — şi chiar c: ud
7. VÎNZĂTORUL AMBULANT DE ARTĂ că-1 cunoaşteţi... Plătenik, mă rog. Josef.., Josef aflu ceva, mai bine uit repede, de ce să-ţl faci tu
Plâtenik, vreţi să ştiţi şi domiciliul ? singur duşmani, sînt destui alţii pe care ţi-i aduce ’
Vorbăria lui avea ca scop să-i facă pe Frantisek v ia ţa- eu, domnilor, n-am dus-o deloc uşor rr
să se.scuze m ăcar cu un cuvlnt pentru necunoaşte figura aşta a mea, eu n-am avut norocul lui Faltys.
Omuleţul acela nu era desigur o creaţie prea rea unui nume atît de popular. Sudai pentru a li el putea şi la cel cincizeci de ani a; săi stVţi je,’
fericită a naturii. îşi sucea neîncetat capul pleşuv. nişti lucrurile, împinse spre Plâtenik ceaşca lui pe scenă rolul lui Romeo şi nimănui nu î se pă ' ,
Dădea impresia de om jigărit, chinuit. P in îm bră Tarantik. caraghios nu-i a a ?
cămintea lui cenuşie, obişnuită, îţi sărea în ochi — Luaţi o cafea, nu-i aşa ? Are zahăr. Frantisek îl în treru p se:
doar fularul galben de mătase, legat cu un nod Frantisek însă nu se astîm pără şi continuă la —- Faltys avea cincizeci de ani ?
tineresc şi băgat sub cămaşa desfăcută la gât Ba fel de tăios interogatoriul : M irarea lui îl . surprinse In mpd neplăcut pe
lonul şi-l purta pe mină. — Aţi spus : nici vorbă de sinucidere... atunci Plâtenik. Îşi trecu jpalma peşte creştetul: capului. 21
Cu Tarantik se întîlni In u ş ă ; în timp Ce unul ce poate fi ? — Aproape cincizeci. Sîntem acelaşi :,conţingepţ:;
intra, celălalt ieşea. Auzise probabil, din prag, După întrebarea lui Frantisek, Plâtenik căzu pu 1911,: Dar nu pe-am băgat niciodată nasul -unui ui 2i
ultim ele cuvinte ale Iul Tarantik, pentru că le luă ţin pe gânduri, Scoase; cu un geat m olatec'linguriţa treburile celuilalt Pentru el. bufoneriite de la estra
ca punct de plecare. din ceaşcă, bătu de două ori cu ea în buza ceştii şi dă n-au constituit niciodată o artă adevărată*; su
— Sigur că l-a omorît cineva, nici vorbă de o aşeză cu grijă pe farfurioară. Toate mişcările lui perioară.
sinucidere. Faltys ţinea prea mult la el ca s-o facă ; c~ m atît de net reşti şi * etate, ' dădeau im r - Ua ce oră vă pleacă tronul ?
da, aşa era, ce mai, . ştia să-şi învîrtă publicul pe presia unei scene de m im ică actoricească. ...
degete ea - men1 altul Primul indiciu privind mgiivul crimei m ?Qnţ«-, (Va urma)
Frantisek îşi permise să-l întrerupă: rase în mintea lui Frantisek Iacă în timpul discu
— Nu ne-aţi spus încă cum vă numiŞH ţiei cu Tarantik şi aerau încerca să-l verifice ian Rmnaxt mhlicat. tn Editura „Univers* — i«7t