Page 2 - Cuvintul_Liber_1991_354
P. 2
P n 1 CUVlNTUl LIBER NR, 354 <
oooooeooooooooooooe
Un strălucit profesor orăştian
te aşteaptă doi copii! Născut în comuna Bâlşa ce la un grad superior de fost călăuzit de principiul
ta-. Orăştie, din părinţi ţă organizare, fiind un cu că orice bună educaţie cere
rani, Aron Demian trăieşte noscut exemplu pentru un ochi.de părinte. Pentru
Bunica, o femeie pe a fiice pentru gestul ei ne între anii 1891—1970. Ur multe licee din ţară. el, profesoratul nu a fost
cărei fizionomie munca socotit ! „Să scrieţi aşa ca mează şcoala primară în A luptat pentru ca şcoa numai o slujbă, ci un apos
în gospodăria ţărănească să se rupă sufletu-n ea oraşul Orăştie. promovînd la să intre în posesia clă tolat, căci pe lingă conştiin
a săpat urme care-i adau cînd o citi, Nu i-a fost într-un singur an, 1902 — dirii actuale, şi odată lo ţă .Şi hărnicie, profesorului
gă in aparenţă ani, mai milă de copilaşii ei să-i 1903, cele patru clase pri calul asigurat în 1928, au i se cere să aibă suflat, şi
mulţi la vîrsta pe care o părăsească şi să se ducă mare. gust, a pornit o acţiune răbdare, să se devoteze ca
are în realitate, scoate cu cu te miri cine lăsînd a- Continuă liceul la Blij, intensă de amenajare a rierei sale, să se jertfească
mîini tremUrîtide din por casă bunătate de soţ". clădirii, de înzestrare a pe sine.
tofel banii care trebuie Acestea sînt faptele, cu între anii 1903—1911. Pro sălilor de clasă, a labora Ga profesor de Limba
achitaţi pentru serviciul încărcătura lor de triste movează examenul de ba toarelor, ă muzeelor pre română la liceu, a radiat
făcut. Se desparte greu ţe şi mînie. Vasile Moti calaureat la acest liceu în cum şi a bibliotecii profe lumină şi înţelepciune.
de ei pentru că grea t-a ceak, cu care Domniţa- 10 iunie 1911, cu califica sorale şi a elevilor. Captivant în vorbire, gă
tivul „foarte bine".
fost truda, a ei şi a omu Mirela Vraciu a încheiat sea în literatura populară
lui ei, pînă ce a strîn s o căsătorie ce părea de Studiile universitare le o perspectivă de noutate,
bănuţ pe bănuţ pentru bun augur, s-a hotărit să urmează la Facultatea de
zile grele. Serviciul fă plece la lucru în străină Litere şi Filosofie din la care adăuga dragoste
profundă pentru cei ne
cut ? în numele său şi al tate cu speranţa că poate Cluj, începind cu 1911. Le dreptăţiţi. Cînd elevii îl
soţului precum şi al gi va teuşi mai mult acolo întrerupe în anii războiu
nerelui vrea să-şi felicite pentru mîtorul copilaşilor lui, aflîndu-se tot timpul ascultau vorbind cu g a’ui
public nepoţii ventru că, săi dectt avea şansa să pe front, unde urcă de la odrăslit de dulceaţa poe
peste două zile, unul îm facă in ţară, în condiţiile gradul de soldat la cel de ziei eminesciene. în ei se
trezea setea pentru desâ-
plineşte, doi anişori, iar cînd atîiia oameni rămîn căpitan. vîrşire şi aceasta . ‘a
peste oiţele două celălalt fără loc de muncă. Soţul In decembrie 1918, Aron
rotunjeşte patru ani. ieşit cu valiza pe uşă în Demian intră in învăţă- de la elev în lumea ’ u gă.
Aron Demian a pus l '.rele
De ce vrea bunica să-şi căutarea unei speranţe de mînt ca profesor de Limba
felicite nepoţii ? Aici e mai bine, Soţia — pe fe română şi Latină la Liceul atît de solide ale Şoca tatii
de lectură „Mihai limi-
durerea ei mare, rana a- reastră, în căutarea aven- „Andrei Şaguna* din Bra nescu” de la acest li-cu.
dîncă din sufletul său twrii. şov. ". v în şcoală şi în afară de ea,
chinuit de femeie de la Mamă fără suflet! A- NÂŞA-I MICA - In vara anului 1919, a- a propovăduit cultul ordi
ţară. Pentru că Floriea casă te aşteaptă doi copii tunei cînd se punea pro nii, al muncii dezinteresa
şi Aurel Vraciu sînt bu ca două flori Şi-au ani DAR COCHETA blema înfiinţării liceului te Şi al disciplinei, înt(
nicii din Hărţăgani ai A- versat săptămina aceasta din Orăştie, intelectualita
dinei şi ai lui Neluţu ziua de naştere şi n-au ŞI DESIGUR CA NU tea de aici îl solicită cu indu-le pe iubire, con ns
şi respect reciproc, fiind
Moticeak, pe care mama avut parte de o mîngîiere toată convingerea. Venit sever eu sine şi îngăd"iţor.
lor, Domniţa Mirela Mo de mamă, căci mama nu STRICA la Orăştie la 20 iulie 1919,
ticeak, i-a părăsit, aban- mai avea, în suflet loc de Aron Demian ia parte la cu alţii. . - ..... .........
donîndu-i în grija părin iubire pentru copiii săi. SA POZEZI CA O toate frâmîn ţările inerente Prut AR-ON 17EMIAN Intre 1949 şi 1956 a func
ţilor săi, oameni în vîrstă Şi, nu uita, mamă! In miiinţăru şcolii. La înce- ţionat ca profesor de Cul
şi bolnavi. viaţă totul se plăteşte. VEDETA. rut este ales rector al in Aron Demian nu s-a tură generală la Şcoala
Maure trebuie să fie du Te-ai gindit vreodată la ternatului, căci însăşi în simţit dezrădăcinat nici de Medie Tehnică Agricolă din
rerea din sufletul unei vremea plăţii ? Foto PA VEL LAZA- fiinţarea şi existenţa şcolii pătura ţărănească, de un Orăştie- şi alţi 10 ani la
franivy n narjs bl.CI. era în funcţie de ocrotirea de a pornit. N-a rămas sat, şcolile generale de 8 ani
m area publică a propriei ION CIOCLEI în internat a copiilor. pînă departe în Apuseni, din Foit şi Orăştioara de
î©©®©©©©©©©©©©®©©©© Epocă de maturitate, pli care să nu fi fost cutreie Sus.
nă de realizări şi fapte, rat şi unde să nu fi orga Ca un corolar al activită
no este rămîne cea cuprinsă între nizat o şezătoare sau un şi îndelungate, i se con
ţii sale afît de complexe
1921 şi 1938, ani cînd Aron
cerc cultural. Toate cu
Demian conduce cu com
scopul de culturalizare şi
petenţă Liceul „Aurel Vlai- ridicare morală a poporu feră titlul de „Profesor
Emerit".
(Urmare din pag. I) pregătindu-şi tactic ‘ altă pat şi ia bătaie de la alţii; cu" din Orăştie. instituţie lui. . *
ofensivă, ura mocnind în loan Bota, cumnat, inter pe care reuşeşte să o ridi Ca profesor educator a Prof. PETRU BACIU
tre ei mai abitir ca între nat la Cluj, fractură de
duşmani, perei - mi toţi ar craniu ; Dorin Bota, cum
-APOI S-AU LUAT fi fost neamuri. Iată -ţ; re nat, bate şi este bătut; Timpul frumos din a- pomi ornamentali şi ar
.LA BĂTAIE zultatul acestei bătăi. Ola Cornel Tat, nepot, bate pe cest început de. primăvară buşti, vor săpa zeci de
nul loan Gîrjob : I. Gîrjob Jeleriu Maria; Ştefan Bol- i-a determinat pe . mulţi metri de şanţuri pentru
La ora 10, politia din — fractură Ia mîna stin chis, nepot, considerat re locuitori aj oraşului Brad plantare de gard viu şi
Geoagiu primeşte o sesiza- gă ; Petru Gîrjob, fiul lui dus mintal de, către cei să iasă cu însufleţire pe trandafiri. De - asemenea,
re eă între două grupuri L G. — arestat pentru ten-, lalţi, este singurul care al®île, străzile şi parcuri se vor finaliza acţiunile
de oameni s-a pornit o ba tativă de omor; Victoria îşi vede de treabă. în timp le oraşului. în aceste punc de vopsire a băncilor din
ta» zdravănă... De „ fapt, Gîrjob,. soţie, ia bătaie: ce ceilalţi îşî dau unii la te, fiind sprijiniţi şi în
aici era o adevărată „ven Marin Jeleriu, ginere, por alţii în cap, el ară mai drumaţi de asociaţiile de parcuri şi a coşurilor de
hîrtii de pe străzi. Toţi
deta”. între două clanuri de neşte la bătaie cu o furcă, departe liniştit; Gherghiţa locatari şi de primărie, oa cetăţenii oraşului, printr-o
familie, conduse de doi iar în final scoate certifi Boţa, concubină, bate şi menii au muncit’ cu sîrg pe Crişul Alb să îmbrace
fraţi care cu orice preţ cat medical; Costică Rusu, este bătută ; Nicoleta Gîr şi vor- acţiona în conti veşminte noi, ca într-un hotărîre luată în adună
voiau bucata aceea de pă- vecin, se bate eu femeile job, fiică, 15 ani, bate şi nuare pentru curăţenia viitor apropiat Bradul să rile asociaţiilor de loca
mînt, iar membrii acestor din tabăra adversă, dar ia este bătută ; Dorin Bota, şi ‘ înfrumuseţarea Urbei. tari, au stabilit ca zilele
danurj dădeau unii în bătaie : Maria Jeleriu, fiică, fiu, doar asistă. De la domnii ing. Virgil fie un oraş al zonelor de sîmbătă şi duminică ale
verzi şi florilor. Sub
a-
alţii în neştire. Exemplul îl fără urmărj semnificative ; Vă lăsăm pe dumnea Chiş, primar, şi ing. A- ceste deziderate, lucrătorii fiecărei luni să fie dedi
dădeau cei doi Gîrjob. Dănuţ Gîrjob, fiul aresta voastră să trageţi conclu vram Gancea, vieeprimar, cate acţiunilor de întreţi
„Fratele meu m-a lovit eu tului,, vine la procuratură ziile. mai ales că în aceas am aflat că, în adunările de la E.G.C.L. vor începe nere , şi curăţenie a ora
un hirtei” declara mal tîr- cu lecţia învăţată, evident tă perioadă începe împăr asociaţiilor de locatari care asfaltarea unor străzi, lo şului.
ziu loan, Şj uite aşa cînd în sprijinul tatălui, Clanul ţirea pământului. După au avut loc recent, brăde- cuitorii . oraşului nou vor
unii se retrăgeau în casă, Nicolae GîrjobN. Gîrjob legea funciară, nu după nti au hotărit ca în cu- continua amenajarea zo ALEXANDRU JURCA,
ceilalţi mergeau la arat, bate cu un hîrlet pe incul cea a junglei. rînd oraşul minerilor de nelor verzi, vor planta colaborator
Am primit Ia redacţie, dc Ia colectivul do Depoluare, curăţenie, civilizaţie
proiectare al Societăţii Comerciale „METALO-
TEX” — S.A. Deva, un scurt articol cu titlul
„Risipeşte eît mai puţin şi poţi deveni bogat!", Din folie de polietilenă mită gospodinei introduce sticlă ş.a. urmînd să se şi astfel ea devine Un sac
pe eare-i supasem atenţiei specialiştilor, citi se confecţionează o pungă rea acesteia într-o găleată strîngă separat. După ce etanş cu resturile menaje
torilor; tuturor celor interesaţi în acţiunile de care se va comercializa sub de 10 I (2 şi 3). fh găleata găleata s-a umplut, mar re (5). Gospodina depune
depoluare, curăţenie şi civilizaţie in localităţile formă înfăşurată sau la bu astfel pregătită se aruncă- ginile pungii, răsfrînte pes acest sac înte-un container
in care trăim şi muncim. cată (1). Punga va avea mimai resturile menajere te găleată, se adună, se metalic cu capac (6). Ur
dimensiuni care să-i per (4), cele de hîrtie, metal; punga dir mează evacuarea resturilor
menajere din containere,
„O problemă mereu de poate vedea la fiecare pas prin serviciul de salubrita
actualitate şi de importan — containere pline de res 0 jf te al localităţii (7). Men
ţă deosebită în viaţa noas turi menajere, mindărie in ţionăm că toba db polieti
tră de zi cu zi este cură locurile de interes public. lenă se poate recupera în
ţenia mediului în care tră Mulţi cetăţeni constată a- proporţie de 90 la sută (8),
im., Stocarea, strîngerea şi ceastăi stare de lucruri, o ; | % mS* , intrînd din nou în circuitul
depozitarea resturilor me comentează, dar puţini sînt economic".
najere preocupă deopotrivă cei cane Se implică direct. r’’r“r% _Jj. ‘ r
la această oră pe oamenii Se pare că ne-am obişnuit Nit. Considerăm că pro
de ştiinţă şi pe cetăţenii cu acest „peisaj” şi eu aiSsSL...., * Va‘*,ll> . -ri punerea şi sugestiile sînt
localităţilor. Această acţiu faptul că nu avem cum interesante, pot fi îmbună
ne „minoră" la prima ve să-l schimbăm t- Mne, Oa tăţite şi ca urmare, suge
dere are implicaţii „majo re aşa să fie ? răm celor interesa#, şă se
re" în viaţa noastră coti Nu dorim să facem teo adreseze în serfc sau tele
diană şi este condiţionată, ria repercusiunilor ce apar fonic redacţiei ziarului, cu
între altele, de mărimea din această situaţie, ci nai propuneri: şt sugestii,
şi numărul de locuitori ai doar să propunem o solu dar şi cu asumarea, răspun
oraşelor. ţie simplă şi la îndemâna derii In soluţionarea tor.
La noi, problema a fost tuturor de a îmbunătăţi Bsto evident. eu eftrt mi-
mult discutată şi analiza calitatea vieţii noastre, de aîm, putem G-8S înto-o am
tă, s-au obţinut o serie de a ne face existenţa mai bianţă curată, tote-ff socie
rezulţate, dar „peisajul” se plăcută, civilizată. tate civffizaW.
