Page 2 - Cuvintul_Liber_1991_355

Pag. 2 CUVlNTUl LIBER NR. 355 • STMB

CaLE3B0 SC0P "nNm'n^'î^JTL Crucea — simbol al divinităţii
Sub dărîmăturile bi­ vat că indienii localnici simbol al divinităţii. Ade.
bliotecii publice din anti­ aveau în case şi in tem­ sea pot fi văzuţi oameni
• • • • • • • • • • • • • cul oraş Mari (Siria), oraş ple reprezentarea crucii. care, in diferite împreju­
Intre tineri logod­ ras de pe suprafaţa pă- Vestalele romane, femeile rări, îşi fac semnul crucii
REFLECŢIA ZILEI nici :* mîntului în anul 1695 care întreţineau focul sa­ cînd se roagă în faţa
— Dacă sînt prima î.e.n. de trupele regelui cru în temple, purtau la icoanelor, cind trec prin
fată pe care o săruţi, babilonian Hammurabi — gît crucea. Intr-un tem­ faţa bisericii, cînd tună şi
-D e la sublim la ridicol nu-i decîti de unde ştii să săruţi s-au găsit foarte - multe ' plu din Creta a fost des­ fulgeră^ cînd vor să alun­
un pas . atît de bine ? tăbliţe de lut ars, scrise coperită, Intr-o vatră de ge pe sataiia etc. Este răs-
sacrificii, o cruce de mar.
pîndit obiceiul purtării
— Dacă eşti prima în alfabetul cuneiform,
NAPOLEON ( fată pe care o sărut, cate „vorbeau" despre cre­ mură, datînd din mileniul cruciuliţei la gît. Sînt ti­
de unde ştii că sărut dinţa oamenilor în Dum­ II î.e.n. In Egiptul antic, neri care-şi fac semnul
bine ? nezeu, acesta fiind zeul crucea era emblema vie­ crucii cînd intră la exa­
. y ;;c; ★ 1 tuturor seminţiilor, pre­ ţii viitoare, iar în cultul mene, şoferi cînd se urcă
DESPRE RIDICOL — Soacră-mea a ve­ cum - şi despre puterea lui Osiris crucea era aso­ Ia volan, sportivi de per­
nit la noi numai o sin­ semnului' crucii. Vinătorii, ciată ritualului morţii şi formanţă cînd încep o
„Teama de ridicol determină în noi cele mai gură dată după nuntă. pescarii etc. k îşi făceau învierii zeului, ale căn-ui competiţie etc. Toţi aceş­
mari laşităţi". — Eşti un om feri­ semnul crucii înainte de braţe erau ţintuite de cru­ tia, prin semnul crucii ce
Andre Gide cit. a pleca la vînătoare, pes­ ce. Adorarea crucii este şi-l fac, imploră ajutorul 9,01
prezentă in multe religii
„Prin nimic nu se caracterizează oamenii mai — Da de unde. A cuit etc. Căpitanul mari­ vechi, ca şi în creştinism lui Dumnezeu, acest 10,0(
10,1(
bine ca prin ceea ce găsesc că-i ridicol”.' , venit şi nu a mai ple­ nar Cook cînd a ajuns în mai tîrziu. Conchidem din semn făcînd legătura
Goethe cat ! Noua Zeelandă a observat toate acestea că lumea a intre om şi Dumnezeu. 10,3(
„A învăţa să trăieşti e ca şi cum ai învăţa să cu uimire că băştinaşii observat că cei ce cinsteau Sfînta cruce nu este un 11,3<
patinezi: începi dîndu-te în spectacol într-un mod pun cruci, împodobite cu erupea şi se închinau - ei simbol „miraculos", ci 12,01
ridicol”, ■ pene, la mormintele ce­ simţeau puterea benefică semnul prin care aducem 13,0(
„Nu ţine.de simţul realităţii să rîzi de propriile lor decedaţi. Preoţii misio­ a acesteia. Iisus Hristos, închinare lui Dumnezeu. 13,3(
tale prejudecăţi, dar ţine de el să te simţi insultat Un american foarte nari spanioli, cînd au a- fiind răstignit pe cruce, a
cînd altcineva te ridiculizează". ' ,-: beat intră într-un bar juns în Mexic, au obser­ ,sfinţit-o, devenind un I. MANOIU 13,4(
■ Bcrnard Shdw ‘ '
„Devii ridicol luptînd cu un om ridicol, şi nu-1 şi începe să-i facă curte
unei.' blonde aflată în
poţi nici măcar învinge". ' compania, unui fran­ CLEPSIDRA
Nicolae Iorga cez; După cîteva mi­ 14, (K
„Iar în lumea cea comună a visa e un pericol, nute, americanul îl ia 14,1(
Căci de ai cumva iluzii, eşti pierdut şi eşti ridicol". pe francez deoparte şi-i PĂRINŢI DE 16,0(
Eminescu spune: . ( DUMINICĂ 16,31
„Din zîmbct apare rîsul şi din acesta abia se — Vă dau o sută de
naşte ridicolul".'' dolari dacă mă lăsaţi
Stanislaiv Jerzy Lee să plec'cu blonda dc E atît de verde iarba şi
„Căutaţi ridicolul în toate, II veţi găsi". colo. frunzele şi griul incit par 18,1!
Jules Rcnard Tirgul se încheie. A- a fi pictate de mina unui
„Intr-o lume în care totul devine ridicol, nimic mericanul o ia pe blon­ copil. Doar ochii de copil
19,1!
nu mai poate fi -ridiculizat.- Nu poţi demasca o dă de braţ şi pleacă ar -putea să vadă verdele- 20,01
mască”. _ca ea, în timp ce fran­ acesta atît de crud, pe tî- 20,41
Chesterton cezul îi spune barma­ năr, doar mîinile unui copil
„Dragostea împinsă la extrem e întotdeauna ri­ nului : ar putea găsi atîtea nuan­
dicolă. A depăşi măsura în iubire înseamnă â trăi o — Mă întreb ce mutră ţe de verde crud... Poate şi 21,0(
scenă de fârsă". : o să, facă atunci cînd mîinile acelor copii ce nu
i-.; / W . S . Maugbam V o să-şi dea seama că au cunoscut prea multe ju­
„Ridicolul dezonorează mai mult decît dez­ mi-a dat o sută de do- cării şi care au stat foarte
onoarea”. _ , V N J^ri ca să plece cu rar înlănţuite în ştirul gî- 22,4!
La Rochefoucauld ' nevastă-sa... tului cuiva pe care să-l 23,3(
„Sentimentul ridicolului înseamnă a simţi ridi­ ' ■; ★ ■ _ poată numi PĂRINTE; 23,41
colul din lume, acolo unde e ridicolul unui om, unei — Beţivule, sţrigă ea, ... ochii lor plini de uimire
' societăţi, unor stări sufleteşti, în sfîrşit, obiectul nu ţi-e ruşine să te şi speranţă, căutînd mereu
ridicolului e omul. Acest sentiment atîrnă şi de cul­ întorci în halul ăsta? un dram de bunătate şi în­ l,lt
tură şi de rafinare. ' Sînt multe lucruri care sînt Sînt" curioasă să văd ţelegere. Acei sărmani copii «
ridicole pentru omul cult, care nu sînt ridicole pen­ ce scuză ai să găseşti! asemeni verdelui crud al
tru omul care nu e cult...". ' V C — Şi eu la fel, , . a AR. ZICE RÂR1NTH DACA TE-AR VEDEA?... primăverii, cu sufletul la
fel de fragil şi dornic de
Culese şi prelucrate de
Selecţie de ILIE LEAHU, soare şi căldură,
ILIE LEAIIU LAURENŢIU BORCA La TV — nu de mult s-a
Desen de AL. RUGESCU făcut un reportaj ce mi-a
dat ■ speranţe ; dintr-o fru­
moasă irittmtivă.la o „Casă
PRĂJITURĂ CU CAFEA DE PRETUTINDENI de copii" fiecare orfan era
BLATUL : Nouă albuşuri se bat Răzbunarea ploii RIDICAREA PRIMULUI tocmit un protocol pe care „înfiat“ la sfîrşit de săp-
tămînă, aceeaşi familie lua
cu 225 g zahăr, se adaugă gălbenu­ BALON ÎN AER CU l-a trimis Academie; de acasă acelaşi copil pentru
şurile frecate cu 2 lingurj cafea so­ AJUTORUL PAIELOR ştiinţe din Paris, iar drept iveek-end, ca intr-un fel 7,00
lubilă (ness sau inca), Se adaugă Norii în zdrenţe urmare fraţii constructori de înfiere de duminică. s
75 g făină şi 150 g nuci măcinate. aleargă bezmetici In orăşelul francez Ano- au fost chemaţi în capita­ De ce să aşteptăm mereu
Se coace in tava tapetată cu hîrtie în căutarea neu, cu aproape 208 ani în lă pentru a demonstra des­ ajutoarele de peste graniţă
cîmpiei însetate.
şi unsă cu untură. urmă ‘(5 .iunie 1783), fraţii coperirea lor. Adunînd din cind şi noi am putea dărui 9,00
CREMA : 200 g unt se freacă Josef — Michael şi Jak — contribuţii voluntare 10 000 acestor sărmane fiinţe căl­ 10,00
spumă cu 150 g zahăr pudră ; 2—3 Fulgere, Etien Mongolfie au reuşit franci pentru călătorie, au dura sufletească necesară 10,10
ouă în-tregi se amestecă cu 100 g za­ zig-zaguri uriaşe, să ridice un balon în aer plecat la Paris, \ unde, în pentru a nu se mai simţi
hăr şi se fierb pe aburi. După ce • incendiază cerul - la cca 500 m înălţime. Ei faţa unei mase de aproxi­ singuri pe lume... Judeţul 11,05
se răceşte, se amestecă cu untul, pornire violentă au pornit de la cunoaşterea mativ 300 000 de oameni,
cu 2 linguri cafea naturală concen­ împotriva firii. ştiinţifică*a fenomenului că , balonul s-a ridicat la cca nostru nu duce lipsă de
trată, plus o lingură de cafea splu- aerul cald (mai rar şi mai 1 000 m, dar de, această „Case de copii" — dimpo­
bilâ. W: ■ . ■ ■ ' ; uşor) se ridică la înălţime. dată umplut cu hidrogen trivă ! — şi sînt sigură că 11,30
După ce se răceşte, blatul se taie Răzbunarea ploii -Pe această, bază au fost în loc de aer cald. La cea sînt mulţi oameni cu suflet
în două (orizontal) pe-înălţime; se se, dezlănţuie, j convinşi că aerul încălzit de a treia ridicare expe­ ce ar accepta să devină 12.30
umple cu cremă şi se glaseazâ eu cu fiecare strop va ridica şi balonul, con­ rimentală, în coşul legat „PĂRINŢI DE DUMINI- 13.30
'
struit de ei, sub care au de balon au fost puse şi ' CĂ"... r
o glazură de cacao (100 g unt topit ce explodează
st amestecă cu 3 linguri de zahăr aprins paie. Cînd s-a încăl­ primele fiinţe vii : o ca­ Dar cine se va încume­
pudră şi 3 de cacao, cernute ; după în inima secetei. zit aerul din balon, deve­ pră, o găină şi o raţă, care; ta să pornească o astfel de 14,oa
ce i se adaugă cîteva picături de nind mai uşor, balonul s-a vii şi nevătămate, s-au în­ acţiune ?... Să aşteptăm a_ 14,10
zeamă de lămîie, se toarnă peste GEORGE PA VEL ridicat in înălţime. tors pe pămînt. şutoare de peste graniţă ? 16,30
prăjitură). Despre acest eveniment,
primarul orăşelului a în­ P. STOIANOV INA DELEANU 17,00
A M A L G A M se în horă ! ; 10) Consemn personal, de
4 2 3 $ 6 io ORIZONTAL : 1) Sinistre Dimpo­ obicei indescifrabil. I. A. F
t r i v ă 2) fylaximă astronomică — Mini­ 18,00
mă terestră!; 3) Ofensă într-o formula­ DEZLEGAREA CAREULUI „CU TÎLC" :
re mai nouă ; 4) Primul rond ! — Caii PROGNOZA ; IMPROVIZAT ; TI ; 19,05
noştri de bătaie — Nu face nimic ; 5)
i 1 Virtuosul semnelor •—-- Legat de naştere ;' TAU.; ALIMENTE; CAMASA ; CRE ;
Wfjf OMISA ; OF ; TASALATA ; OFERTA ; 20,00
( 1 6) Abţine ! — Le ninge şi le plouă;; 7) CO ; ANIN; RN ; s ÎMPRĂŞTIAT,
I I ~ In cutie ! — Simplă povaţa ; 8) Efect al 20,40
i&Sk asigurării ; 9) Două- fără cap ! — Două MAT ÎN 2 MUTĂRI
yâgîr - ' L2* L jâ ouă ! — Voci la unison î'"i0) Una după 21,00
CONTROLUL POZIŢIEI :
] ■ alta! ■ A ■■ V 1 ' --v'"', •' Alb : Rgl, DeG, Cc5, p : a3.
.VERTICAL : 1) Unul din Vechea. Spa­
î
m f j nie — Limbajul periferiei'; 2) Rezervă Negru : Ra5, Nc4, Cd6.
internă — A lua înapoi ! ; 3) Măsura mâi­
; w nii — Felicitat ; 4) Deosebit de inteligen­ SOLUŢIA PROBLEMEI NR. 10, 22.50
tă ! ; 5) Pe două cărări — Fără prea DIN NR. 350 (20—21 IV.):
✓ lip i mare importanţă ; 6) Semnul timpului 1. Td6 ! R : dG 23.50
0,00
1 -.TTTF pe fier — Vîrf ; 7) Trecuţi prin foc şi 2. D : e6 mat
1. ... RfG
pară ; 8) A da socoteală ; 9) Cap de co­
pii ! — Două note la' trompetă, Prin- 2. T : e6 mat.