Page 1 - Cuvintul_Liber_1991_356
P. 1
x n £ d 3 n
3 a
mm a ' *m'm,
De Armindeni, de Ziua
•
• La vremea cînd în zonele cu climă inimi, minţi şi braţe s-ar fj înfrăţit cu
• temperată natura se trezeşte cu toată ale noastre, întru propăşirea ţării, dacă
• forţa la viaţă, pe toate meridianele şi n-ar fi trecut prea de timpuriu în veş
• paralelele globului omenirea sărbătoreşte nicie.
• Ziua Muncii, declarată astfel în urmă cu De Ziua Muncii, nu vom munci. O
• peste 100 de ani. vor face doar acei a căror activitate nu
• Aşadar, mîine este 1 Mai — este Ziua suferă întrerupere. Noi, cei mulţi, vom
• Internaţională a celor ce muncesc. cinsti munca creatoare de valori şi vom
• Este ziua întregii omeniri, pentru că, în- petrece fiecare după punga noastră, şi
• tr-un mod sau altul, cu sudoarea frun- poate după pofta inimii noastre, la
® ţii sau cu osteneala minţii, fiecare din- iarbă verde, în compania celor cu care
® tre cei ce alcătuim cele peste 4 miliar- împărţim zj de zi acest ritual care l-a
• de de locuitori ai binecuvîntatei pla- dus pe om la perfecţiune.
® nete Pămînt ne cîştigăm existenţa prin 1 Mai. La Paris sau la Roma, la
• muncă. Berlin sau la New York sau în îndepăr
ţ Românii îi zic Armindeni, găsindu-i tata Ţară a Soarelui Răsare, 1 Mai este
ţ cuvîntului sorgintea în slava veche, ca şi va rămîne ziua celor ce muncesc. S-o
ţ însemnînd ziua luj Ieremia. cinstim alături de întreg pămîntul, la
ş De Armindeni, de Ziua Muncii, ar- Petroşani şi la Hunedoara, la Călan şi la
f borăm şi anul acesta mlâdiţa verde la Deva, la Brad şi la Orăştie ; s-o cinstim
9 porţi', şi mai arborăm optimismul în pretutindeni, acolo unde trăiesc şi mun
g suflete, pentru că la români Armin- cesc oameni Pe aceste străbune melea
^ denii anului 1991 vin după 14 luni de guri. Iar un gînd de bine, de respect
9 la sfinta şi dezrobitoarea Revoluţie din şi de cinstire, să-l adresăm autorilor
3 Decembrie. Se cuvine dar, şi în această pîihii, celor ce lucrează pămîntul, care,
Ş zi, să ne gîndim cu pioşenie la martirii alături de alţi semeni ai lor, vor săr Foto PAVEL LAZA
3 Revoluţiei noastre, la cei ale căror bători Armindenii prin muncă.
■ NEW YORK. — In
tr-un interviu acordat re
vistei americane „News-
week", primul ministru al
Rusiei, Ivan Silaev, a de
clarat că viitorul U.R.S.S.
este uniunea de state suve
ZIAR INDEPENDENT , 4 pagini — 3 lei rane, fapt care a fost ho-
ĂL JUDEŢULUI HUNEDOARA ANUL III, NR. 356 , MARŢI, 30 APRILIE 1991 tărît la recenta reuniune
a conducătorilor din nouă
republici unionale. La în
REMANIERE GUVERNAMENTALA trebarea dacă Gorbaciov
trebuie să rămînă la pu
Primul-ministru al Româ maior Nicolae Constantin ral — aripa tînără; mi Trei, Doamne, şi... toate cinci tere, intervievatul a răs
puns : „Neapărat. El este
niei, domnul Petre Roman, Spiroiu ; ministru al . in nistrul tineretului şi spor Un activist cu adevărat
a prezentat ieri, în Aduna dustriei, domnul Victqr tului, domnul Radu Ber- radical, de orientare demo
rea Deputaţilor, o serie de Stănculescu, ministrul mun ceanu ; ministru însărcinat Televiziunea noastră — în care să ni se arate mă crată*.
modificări îh componenţa cii şi protecţiei sociale, cu bugetul în cadrul Mi cea mult controversată şi car o măsură concretă 'de ■ BELGRAD. — Armata
guvernului. Astfel, minis domnul Mihnea Marmeliuc, nisterului Finanţelor, dom prea mult disputată — ne combatere a poluării ? în iugoslavă a lansat un a-
tru al economiei şi finan de orientare liberală, mem nul Florian Bercea; se aducea acum citeva seri o afara unor promisiuni vagi vertisment serios celor caye
ţelor, cu rang de ministru bru al Partidului Naţional cretar de stat la Ministerul ştire emoţionantă, însoţită — nimic! Despre poluarea „neagă existenţa Iugo
de stat, a fost numit dom Liberal din 1944; ministrul Agriculturii şi Alimenta de imaginea unei fetiţe, riului Strei de către side slaviei şi. îi repun sub sem
nul Eugen Dijmăreseu ; mi transporturilor, domnul ţiei, însărcinat cu privati care, dintr-o localitate mol- rurgia din Călan am făcut, nul întrebării frontierele*
nistru de stat însărcinat cu Traian Băsescu ; ministrul zarea, membru al guvernu doveană, a ajuns, pe merit, de-a lungul timpului, o a- — se arată intr-un comuni
calitatea vieţii şi protecţia lucrărilor publice şi ame lui, domnul Valeriu Pes- la un concurs internaţional devărată campanie cu spri cat al Ministerului iugoslav
socială, domnul Dan Mirea najării teritoriului, domnul caru din partea Partidului de desene, ciştigînd marele jinul dr. Cornel Stoica — al Apărării, citat de AFP.
Popescu; ministru al apă Dinu Patriciu, din partea Democrat Agrar ; ministru premiu cit an desen care un aprig duşman al poluă Avertismentul, care vizează
rării naţionale, dl. general Partidului Naţional Libe- fără portofoliu, domnul ilustra poluarea. Şi m-am rii mediului. Şi totuşi, in mai ales Croaţia şi Slove
bucurat mult pentru fetiţa riul Strei continuă să fie
Ion Aurel Stoica. nia independente, intervine
moldoveană, dar şi pentru deversate substanţe otrăvi
faptul eS, iată, şi în Româ toare. Măsurile luate Impo, in ajunul reuniunii pre
nia, cineva se ocupă de triva celor vinovaţi (une şedinţilor celor şase repu
combaterea acestui flagel ori amenzi) n-au avut nici blici membre ale federa
U R M Ă T O R U L care se numeşte POLUARE un efect. ţiei.
N U M Ă R şi care tinde să ia fo-me Dar despre cîte alte ca ■ NICOSIA. — Irakul
catastrofale. Nu mai de zuri nu s-ar putea vorbi l şi-a informat clienţii tra
AL ZIARULUI parte dectt la noi tu judeţ, Vorbim însă în van pentru diţionali despre disponibi
N O S T R U în Deva, Hunedoara, Călan că autorităţile locale şi cen litatea sa de a re.lua livră
tn marea majoritate, primăriile sînt puse în şi in alte localităţi, polua trale au alte treburi mai rile de petrol, la un nivel
faţa unor probleme deosebite ce ţin acum de apli- i VA APĂREA rea a devenit insuporta importante de rezolvat, iar de aproximativ 600 000 ba
carca Legii fondului funciar. Cu situaţii dintre I VINERI. bilă. organizaţiile ecologiste riu rili de petrol pe zi. Livră
cele mai complexe de acest fel se confruntă pri- j Ziarul nostru aducea in vor nici ele să lipsească rile se vor realiza in spe
măria comunei Şoimuş. Dînd curs unei scrisori j 3 MAI 1991 tr-un număr trecut în a- de la... bătălia puterii. Ba, cial prin intermediul con
primite din partea „unui număr de 156 de familii", < tenţia opiniei publice, dar să nu greşim, după repe ductei ce traversează Tur
ne-am deplasat peste Mureş pentru a încerca să I iV .’.V W .'.W A V .V .Y A V mai ales a autorităţilor, ca tate interpelări. Guvernul cia, imediat ce va fi ridi
dezlegăm enigma vrajbei cc s-a iscat între două , zul copilului din Deva de şi-a îndreptat privdrea spre cat embargoul decretat de
tabere ale ceia eni,u , generată de punerea în prac- | cedat din cauza strohţiului Copşa Mică — acel iad care Naţiunile Unite.
tică a Legii pămîntului. I provenit din cărbunele ars de mult trebuia eradicat.: ■ LONDRA. — Organi
în Termocentrala de UI Să vedem ce-o ieşi. în zaţia Internaţională a Za
PĂMÎNTUL am întrebat. „E ceva ! Mintia. Nu o dată, insă, tn schimb, cele nu mai puţin hărului (O.I.A.) prevede o
AŞTEAPTĂ, ŢĂRANII şedinţă ne-a răspur.s j coloanele ziarului am aver de cinci organizaţii ecolo sporire considerabilă a ex
LA ŞEDINŢĂ un cetăţean. „Cu ev pro- | tizat şi am cerut măsuri giste, deşi au in programe cedentelor din acest pro
Cînd am ajuns în sa bleme ?" „Tot cu pămîn- < pentru oprirea valurilo- de le lor ca obiectiv principal dus pe piaţa mondială pen
tul de reşedinţă al comu — Bunicul me,u e praf şi gaze care sînt arun tru exerciţiul anului în
nei am văzut grupuri — TRAIAN BONDOR, \ centenar! cate zilnic asupra cetăţeni GHEORGHE PAVEL curs. Surse ale O.I.A. an
grupuri de oameni ce se VALENTIN NEAGU i — Mare scofală ! Al lor din cele mai multe ora declarat agenţiei EFE că
îndreptau spre căminul----------- --------------- meu e milionar ! şe Şi sate din judeţul nos- previziunile excedentului
■ cultural. „Unde niergeţii" (Continuare în pag. a 2-c- tiru. Credeţi că am pri mondial pentru anul în curs
mit vreodată vreun răspuns (Continuare în pag. a 2-a) la zahăr se situează în jur .
de 2,06 milioane tone.
■ BEIJING. — China a
Societăţii Comerciale „Univers" strîns nici mai mult, nici mai care nu se uită la sticla cu bău anunţat oficial majorarea
S. A. — Deva— etalează mărfuri puţin decit 127 kg melci. Din pă,
preţurilor la produse ali
tură servită clientului intrat în
I2EBSB ■da sezon. „Eva" expune spre cate, la magazinul din Şoimuş, local! mentare de bază, explieînd
că această măsură este ne
vînzare costume, fuste-pantalon,
gestionarul i-a şters 67 kg, plă-
• • BEREA DE HAŢEG. Timp geacă-tunică, bluze şi rochii pen tindu-i doar 60 kg. E adevărat • CURAT MURDAR. Cam cesară pentru reducerea
că unii melci au fost mai mici aşa ar putea fi numit ceea ce a
poverii pe care o repre
tru tinere doamne şi domnişoa
de 6 zile, la Strasbourg s-a des re — produse ale întreprinderilor faţă de dimensiunea standard, făcut Anişeea Tomuş, soră me zintă subsidiile guvernului,
făşurat prima ediţie a Tîrgului de confecţii din Craiova şi Bu dar nici aşa, din ochi, să „razi" dicală la Căminul Spital Brăniş- sporite de patru ori în ul
Internaţional „EUROBIERE", la cureşti. omului mai bine de jumătate din ca. Mai exact, nu a înregistrat timii zece ani. Preţul făinii,
care au participat reprezentanţi instrumentar medical şi medica, de pildă, Va creşte cu 54
ai unor renumite fabrici din 34 • HAMEI. In cele două fer cantitatea strânsă cu trudă I mente primite drept ajutoare din la sută, iar cel al uleiului
de ţări. între participanţi s-a me de stat profilate pe produce, comestibil — cu sută la
numărat şi Fabrica de Bere din rea hameiului — Romos şi Au • DE NEÎNCHIPUIT. Dom străinătate. Să nu poţi justifica sută. Agenţia Reuter rela
nul Eugen Baltă din Simeria
Haţeg, care: a dat curs invitaţiei rel Vlaicu — s-a încheiat prima semnalează, aducînd la redacţie o importantă cantitate de anti tează că în faţa magazi
Societăţii Haber J>. A. Berea de praşilă, iar acţiunea de îndru biotice, când este aşa mare nevoie
şi „documentul", că într-o sticlă
Haţeg s-a bucurat de un frumos mare a corzilor este pe punctul de lichior de lămâie cumpărată de ele este... curat murdar. nelor alimentare s-au for
mat cozi imense, populaţia
succes, care se va concretiza în- de finalizare. Este un semn că dorind să-şi ia raţiile pe
tr-o fructuoasă colaborare cu li în acest an vom avea o produc de la Restaurantul „Parc" din REPORTER luna aprilie, la preţuri ne-
nele firme străine, mari produ ţie bună de hamei, m localitate, a găsit un patruped majorafe.
cătoare de bere. cu coadă. Halal curăţenie la Fa
• ÎN TON CU PRIMĂVARA. • DUPĂ MELCI. Familia brica de băuturi alcoolice din
Primenite, vitrinele magazinelor Pădureanu Miluţa din Bălaia a Arad; halal comerţ şi ospătar
