Page 2 - Cuvintul_Liber_1991_357

>jg. CUVlNTU!

Doi directori

(Urmare‘din pag. t) cînd a dat colţul ierbii! prinse — unele aruncate,
în fermele întreprinderi­ se gîndească !a soarta ani­ prejmuirilor unor păşuni.
lor de stat se lucrează fă­ malelor din fermele de stat, Fapte reprobabile se con­ de la revoluţie încoace. De Nu! Ci şi în iarnă,Jn pri­ altele dispărute ; sticla fe­
restrelor spartă; închiză­
măvară, cînd s-au dedulcit
ră preget pentru a hermi­ care nu maj au furaje şi stată şi la unele ferme ale toare de geam — tentante
na semănatul porumbului, nici locuri suficiente pen­ I.A.S, Haţeg. între altele, cînd am devenit liberi, de în voie cu plantaţia de meri prin vechime — sustrase ;
pitici! Dar fără a fi egois­
cînd am pornit spre Euro­
la întreţinerea culturilor şi tru păşunat. Spre exemplu, dl. ing. Iustin Vasiu, direc- pa, de cînd am început a te ! Ci împărţind — ce se lambriuri de nuc, ce tapi­
recoltatul plantelor furaje­ la Băţălari s-a compromis • torul unităţii, îşi exprima sau cîndva salonul oficial
re masă-verde. Asemenea total prima coasă la lucerna neliniştea şi supărarea că preţui patrimoniul naţio­ putea împărţi, după gust de la etajul I, desprinsa
— cu turmele de oi.
nal, .de cînd.,. Şi în parc
activităţi se desfăşoară pe pe o suprafaţă de 90 de ha, la Sălaşu de Sus s-a distrus şi — firesc — lipsă ! Nici
Undeva, în dreapta, ză­
un front larg la I.A.S. Că- evaluîndu-se o pagubă de de către particulari, cu a- a pătruns securea mînuită resc lacul. De fapt, doar una dintre masivele soba
de braţe tari. Că braţele
lan şi Haţeg. Directorii ce­ 360 000 lei (!). Autorii aces­ nimalele, producţia de fu­ albiile ce adăposteau cîndva de teracotă — dar absolut
lor două unităţi amintite tei daune au fost identifi­ raje masă-verde de pe 180 ţineau cumva de vreun apa şi păstrăvii. Aeeeaşi niei una — nu- mai are u-
trup purtător de ceea ce
s-au arătat însă îngrijoraţi caţi in persoana lui Romu- ha, în vreme ce' animalele se cheamă cap, ne îndoim. mină vin joasă a închis a- şiţă (de, au cam lipsit din
de alte necazuri. Dar să lus Visarinescu, Sandu Flo- fermei respective suferă de limentaţia din Rîu Mare comerţ, într-o vreme). A»
vedem de unde li se trage rescu, David Davidoi şi foame. în acelaşi timp, s-au Altfel nu se explică de ce şi... a adunat peştii. Pe jung în pod şi, cu adevărat,
securea s-a năpustit asu­
supărarea. Zamfir Fintînescu. Un alt fundul uscat al lacului, ză­ nu mă mai tem. Găsesc
Dl. inginer Mihai Bular- caz s-a constatat la ferma semnalat şi cazuri de furt pra speciilor rare, punxnd aici ţara porumbeilor, in­
da, directorul I.A.S. Călarr, din Chitid unde a fost „ra- al materialelor de împrej­ la pămînt — şi dînd apoi resc doar „coşarcă" de ca­ traţi nu doar prin feres­
şi contabilul şef Ilie Do- să“ o cultură de orz de pe muire — stil pi şi sîmnă peste gard, pentru mîngîie- re s-a ajutat întreprida truicile de aerisire, ci şi
tor foc — exemplare de
brean ne-au relatat că ne­ 48 de ha, prejudiciul fiind ghimpată (la Unirea), tisă, de douglas, de nuc, mină. prin golurile din acoperiş.
La capătul aleii, dai de
liniştea lor vine de la ade­ de 128 000 lei. Paguba cade Pe lingă abuzurile săvîr- de magnolia.» Care este castel. Aparţine celui de-al Răul şi de aici vine: acope­
văratele dezastre şi distru­ în sarcina lui Gruiţă Bru- şite de cei aflaţi în transhu­ valoarea reală a parcului ?! XVII-iea veac. Pot pătrun­ riş neglijat, percolaţii de
geri provocate culturilor a- zan, Dumitru Gruia, Gheor- mantă sau de către local­ Una foarte apropiată de a de tot fără oprelişti. Dacă apă, degradare de sus în
gricole de către cetăţeni ghe Popovici, Victor Regaci nici, care lasă animalele să Parcului Dendrologic din nu pun Ia socoteală spai­ jos. Şi, victorioasă, mina
particulari. Ca să ne argu­ şi Morar Gruiţă. De aseme­ păşuneze abuziv culturile Simeria. Existau cîndva ma de stafii! Sînt Insă cura­ aceluiaşi „homo saplens".
menteze concret dimensiu­ nea, la Valea Sîngiorgiului agricole, în multe locuri, peste 30 de specii lemnoa­ joasă. Şi-apoi, Scoţia-i de­ Părăsesc locul oarecum
nea pagubelor şi interven­ a fost distrusă o păşune în în special în lucernîere, se se de mare valoare orna­ parte, nu fac ele, stafiile, a- buimacă. Cum sîntem, de
ţiile făcute pentru stăvili­ suprafaţă de peste 200 ha, văd vetre mari făcute cu mentală şi ştiinţifică. Celor tîta cale! Ce găsesc aici ? fapt, noi, românii : bogaţi
rea lor, ne-au fost arătate pentru îmbunătăţirea că­ coasa de către diverşi ce­ deja numite le alăturăm : O imagine ca cele oferite sau săraci ? 1 Bogaţi în
eîteva adrese prin care au reia s-au cheltuit mai mult tăţeni rău intenţionaţi, fără chiparosul de baltă, tulipa- ee ?! Săraci... cu ce? ! Că
de Actualităţi, spre a ilus­
fost sesizate poliţia, procu­ de dodă milioane lei. Nu ca vinovaţii să fie făcuţi nul... tra bombardamentele din doar de te-ar da bogăţia afa­
ratura şi primăriile locale, numai culturile agricole şi răspunzători de pagubele Spuneam că locul nu-i Kuweit, sau cutremurele ră, ţi-al putea permite să
însă se pare că nimeni nu păşunile sînt vizate pentru ce le produc. Organele în pustiu! Dovadă cîrdurile de nu ştiu unde ! Concret: Ignori o avere ca aceea pe
vede şi nu aude ce se în- distrugere, oi şi unele con­ drept să facă ordine şi să de capre ce pasc liniştite, ziduri fisurate, tencuială care o reprezintă monu­
tîmplă. în majoritatea ca­ strucţii, cum s-a întîmplat stăvilească pagubele nu au cu năzdrăvanii iezi cu to t! căzută, moloz; instalaţii mentele. Aş Încerca un
zurilor distrugerea culturi­ cu o tabără de vară, unde oare nimic de spus ? Sub ochiul vigilent al stă- sanitare smulse din locul răspuns. Dar nu Înainte de
lor este determinată de pă- au fost investite mari su­ pînelor, însoţite şi ele de lor şi... duse; duşumea şi a afla şi opinia celor im­
şunatul abuziv cu animalele me de bani pentru construc­ NICOLAE TlRCOB prunei. Şi nu doar acum, parchet distruse ; uşi des­ plicau.
proprietate personală, fără ţie. Mari pagube s-au pro­
ca deţinătorii acestora să dus şi prin distrugerea im-
A J U T O A R E P E N T R U „ S A T E L E R O M A N E Ş T I "
Covorul de panselute
O ploaie intempestivă, dar scurtă, a înviorat Pentru prieteni, lumea este, totuşi, m ică!
florile grădinilor. Stropi mari şi grei au rămas cîte-
va clipe pe obrajii multicolori ai panselelor, ase­ Invitaţia primarului co­ frăţească. Dar, iată că lu­ nătăţi, din care nu au toare va fi în luna iulie |
meni lacrimilor pure de adolescente. Incet-încet, munei Romos, prof. Nico- mea este, totuşi, mică, pregetat, să se înfrupte a acestui an. Va fi o ac- ]
„boabele“ de cleştar s-au volatilizat, luînd cu ele lae Cătăniciu, de a vedea mai ales cînd oamenii repede şi cu poftă. Aces­ ţiune de mai lungă dura- i
praful de pe catifeaua petalelor. Au acum chipul pe viu gesturi de adîncă doresc să se împrieteneas­ tea proveneau din contri­ tă. Vor duce şi ei din Ro- I
primenit şi rid cu ochi de copii soarelui ce a luat prietenie şi generozitate că şi să ajute. Aşa am buţia „Casei tinerilor", o moşel ceva în schimb — J
locul norilor. ale membrilor operaţiunii găsit în curtea şcolii pri­ organizaţie numeroasă din desene ale copiilor, cu |
...Privesc cu luarc-aminte covorul floral, plim- „Satele româneşti" veniţi mare şi a grădiniţei din Brugelette. care vor organiza o ex- ■
bîndu-mi privirea de la nuanţele de alb-galben la din Belgia pentru a oferi Romoşel maşini pe care Oaspeţii — Lixon Jean poziţie pentru a vedea pu- |
cele de violet-brun şi nu-mi ajunge timpul să reiau ajutoare celor din Romo- scria: „Villages roumains", Claude, Decaigny Jane, blicul belgian cum gin- ,
contemplarea. Asemenea acestuia, zeci şi zeci de alte şel, a venit neaşteptat. însoţite de un grup de Dcsort dan P., Dynsengo dese şi creează copiii din |
covoare împînzesc parcurile şi oraşele noastre, în- Nu credeam că o locali­ patru belgieni, veniţi pen­ Odon — ne-au mărturisit România. Vor, de aseme- j
'frumuseţindu-ne viaţa. Alung gîniul hoinar că cine­ tate, e adevărat străveche, tru prima dată în Româ­ că încă de la Revoluţia nea, să stabilească cores- j
va ar nimici chiar şi numai o plantă din minunatul pierdută undeva pe har­ nia, maşini din care, toc­ română din decembrie pondenţe strînse între co- I
covor. Ar fi o sfidare adusă muncii semenilor noştri, ta României, în care a- mai se descărcaseră aju­ 1989 s-au gîndit să orga­ piii din Brugelette şi cei '
imaginii zonelor ornamentale şi scuarurilor de care jungi pe un drum ca vai toare constînd in medica­ nizeze venirea lor cu a- din Romoşel, excursii ca- \
ne bucurăm cu toţii. de lume, poate fi găsită mente, alimente, îmbră­ jutoare, dar s-au pornit re ar putea deveni, pînă '
ESTERA SÎNA de nişte belgieni din Bru- căminte, rechizite şcolare, mai greu. însă, de acum, la urmă reciproce. Ca o |
gelette cu care aceştia din iar micuţii aveau pe băn­ o să vină mai des. Urmă- dovadă de prietenie, în ,
urmă au dorit să se în­ cile lor pachete cu bu­ torul transport cu aju- luna iulie vor aduce mai I
multe ajutoare şi cu a- •
1 I cest prilej vor repara şti
zugrăvi localul de şcoală I
! i şi grădiniţă, vor construi j
un grup sanitar. Sînt in- I
ten ţii frumoase, care vor |
Aer proaspăt în guvern | fi desigur materializate. |
Ga reporter, ne încearcă «
însă o strîngere. de inimă |
— oare socialismul ăsta .
(Urmare din pag. 11 multilateral dezvoltat pe, |
care l-arh edificat cu a- \
legile ţării, în timp ce economia este la Pă- i tîta succes o jumătate de j
mînt, agricultura în aer, iar bişniţa, corupţia secol n-a găsit nişte lei, J
şi degradarea socială devin tot mai îngrijoră­ i cînd aveau valoare mai
toare. Şi, aceasta, din păcate, sub privirile in­ mare, să r e p a r e o J
dulgente şi neputincioase ale Celor îndrituiţi şcoală şi să facă un W.C., |
tocmai cu asanarea unor asemenea fenomene. In pentru sănătatea copiilor ? <
această privinţă, considerăm că guvernul, gu­ Nici acum nu se poate, |
vernanţii, primul ministru trebuie să manifeste după revoluţie ? Se vede ,
mult mai multă exigenţă şi fermitate. Oricum, că nu ! I
I bine ar fi ca, aerul proaspăt din guvern să adu­ La Romoşel, oaspeţii veniţi cu ajutoare din Brugelette (Belgia) sînt a-
că ţării bine... j Foto PAVEL LAZA m in el bodea
I lături dc copii.
ce regizorul nu găsea şi pentru ea un rol episodic, O codană fricoasă, cred că n-are nici şaptesprezece
cel puţin două-trei zile de filmare. - ani. Dar pentru ea garantez ca... ca şi pentru fala
— Nu-nţeleg... mea. După aceea, se simţi încurcat, şi se sperie ia
— Nici eu, ridică din umeri Glanc, numai că la gîndul că Suda ar putea să interpreteze altfel vor­
piaţă trebuie uneori să cumperi şi varză pe lingă bele Iul.
portocale. Pe ceilalţi îi cunoaşteţi, desigur, sînt ac­ —> Aţi pus-o la încercare... ?
tori cu nume. Vilâm Ajm e un om cam ciudat, dar — Nu. Răspunse repede, de parcă ar fi vrut sa
9. OMUL CARE ARE TOTDEAUNA ALIBI un actor de mîna-ntîi, deşi nu e prea cunoscut. Nu se apere de întrebarea lui Suda. Eu nu, dar Faltys da.
pricep de ce este atît de neglijat. Emil Hak este Această ultimă informaţie era cea mai intere­
chipeş, poate chiar prea chipeş pentru un bărbat. santă dintre toate pe care Suda, acum ca şi mai ur­
Suda îşi pierdu răbdarea. Altfel însă e tufă... tufă de-a binelea. Pe Platenik ziţi, avea să le afle de la regizorul Arnost Glanc
Cred că nu-i cazul să vă exprimaţi atlt de te­ contam pentru efectul comic, cred că s-ar fi achitat Trebui să mal asculte nişte obiecţii din parcea
legrafic. de rol ca de obicei. lui pentru faptul că este interogat atlt de îndelung
Gîanc îi dădu dreptate printr-o înclinare a capu­ Cu asta îşi încheie relatarea. Suda aştepta Sa
lui, dar tăcu. continue caracterizările, şi în cele din Urmă remar­ şl amănunţit, cînd toată această afacere nu-1 pri­
veşte, deoarece tot timpul a stat în cabina de co­
— Spuneţi-ne. aşadar, pe cine aţi distribuit în că, nemulţumit: mandă a regizorului şi ea atare fii afara piesei. Suda
piesă ? — Aţi uitat pe cineva. însă, după cum se vedea, nu-i lua vorbele tn serios.
Pe cine 2 Glanc arboră o expresie de bună­ — Pe cine ?
voinţă. Era vorba în general de actori... de fapt cu — După titlu ar trebui să fie cinci asasini.» (Va arma)
excepţia Irenei Skaloudova ; e ridicol, dar Faltys nu ~ Aveţi ţţrsplate, încuviinţă repede ©lene, Al
primea niciodată vreun rol, nici chiar în filme, pînă cinsiiea personaj este Jindriska. Jindriska Krasna. Roma a publicat tu Editura „Univers" — 1971