Page 1 - Cuvintul_Liber_1991_358
P. 1
t 0 mmm* * •
SFÎNTA SAM ARINEANC a FO TIN IA l
In Evanghelia de ta loan tezat pe cei şapte capii este fiul Fotiniei din Car- i
se relatează că lisus, in crescuţi de ea, printre tagina. Sebastian, ruda
drum spre Galileia, şi tre- care şi Victor. Pe aceas tui Nero, U cere Iul Vic
cînd prin Satnaria, a po tă samarineaneă însăşi Sf. tor s-o aducă pe mama
posit Ungă ftntina tui Fecioară Mariaa tţumM-o 3~Z in faţa lui Nero, Prin-
Şi s-a trecut la etapa a H-a de libe- lari, pentru că se vinde pe valută, şi Iacov din cetatea Sihar. Fotinia. înainte de dis tr-o străfulgerare făcută
J ralizarc a preţurilor, cuvîntul liberali- ar putea veni la rînd frigiderele — a- Nu după mult timp, la a- trugerea Ierusalimului (a. de Victor & ochii tui
nul. 70 e.n.) de către ro
ceastâ fîntînă soseşte o
Sebastian, acesta rămîne
| zare venind, probabil, de la libertatea colo unde-Or fi —, mobilierul de orice tinără femeie sdmarinean- mani, surorile Fotiniei mut. După citeva zile,
producătorilor de a cere cit vor Pe fel — care a cunoscut cea mai puter că, care scoate apă din pleacă la Roma, dar vă- Victor îl roagă pe Mtn-
I re, piesele de schimb auto şi produse- ‘ fîntlnă cu ajutorul unei zîţid prigoana creştinilor, tuitorul să dezlege limba
nică „liberalizare* —. obiectele sanita
mărfurile pe care le desfac, acoperin-
du-şi, prin costurile exagerate de vin-
lui Sebastian, care aşa
acestea se duc la Alexan
găleţi şi unei funii aduse
Ic din cauciuc ctc.
zare, toate cheltuielile productive şi
de acasă. „DărMi şă dria. In timpul împăratu
s-a şi întimplăt. Acesta
Era de aşteptat ca în drumul nos
i neproductive — sigur, şi manopera —,
I dar şl pierderile datorate slabe! ©rga- tru atît de aspru spre economia de beau!“ i-a zis lisus. Fe lui Nero (a trăit numai 30 imediat s-a creştinat. Fu
de ani din care 14 ani a
meia samarineaneă tja
ria lui Nero s-a înteţit.
4 irizări a muncii şi productivităţii re- piaţă să trecem şi prin purgatoriul pre zis: „Cum Tu, Iudeu, ceri domnit ca tmpărat), Foti Sînt descoperite surorile
\ duse, Ded, mai exact spus, este vorba ţurilor, dar nu ne puteam gîndi ca a- să bei apă de la mine, nia, pentru a scăpa de Fotiniei, care între timp
i despre o clară şi foarte accentuată ma- cestea să crească de două, trei şi chiar femeie samarineaneă?". prigoană, se duce la Car- sosiseră la Roma. In faţa
1 jorare a preţurilor. Pentru că oricine mai multe ori, atît de rapid, în timp Din dialogul ce a urmat tagina, provincie romană.
ţ îşi dă seama că nu poate fi chiar atît ce salariile — doar eu 20—60 Ia sută, intre lisus şt femeia sa- Vestea despre activita Fotiniei ctţiva păgtni lo
vesc bestial, cu ciocanul,
l de scumpă o suprafaţă de piele pentru cel mult să se dubleze, incit puterea marineancă, aceasta -L-a tea Fotiniei ajunge la picioarele surorilor ei, a-
? confecţionarea unei perechi de pantofi, de cumpărare a cetăţeanului de rtnd — recunoscut că este Mesia, Comunităţile creştine din
poi sînt mutilate şi schin
ţ incit «Încălţările gata* şă coste peste chiar completată de compensaţii —, căruia I se zice Hristas. Roma şi Atena, conduse giuite. Bătrina Fotinia
i 1090 lei. Orj e cămaşă 600 lei şi 1500 este foarte Scăzută, sub necesităţile lisus a binecuvtntat-o, de Sf. Apostoli Petru şi este legată şi împreună
l lei, „Dacia 1300* —mai mnlt de 200000 reale ale existenţei sale. dîndu-i Harul să poată Pavel. In 29 iunie 67 a- cu surorile ei sînt arun
Viei, iar „lăstunul" — 155 000 iei. Ca să ceşti Apostoli au fost exe
boteza şi creştina. Aceas
4 nu mai spunem de un televizor — chiar DUMITRU GHEONEA i ta a convertit imediat la cutaţi din ordinul lui cate în temniţă. Fotinia
{ dacă se numeşte Goldstar — care costă creştinism pe cele cinci Nero. Acesta mai află I. D. MANOIU
j în jur de 60000 lei, de fapt 300 de do (Continuare In pag. a 3-a) ţ |
surori ale sale şi a bo că Victor, slujbaşul său,
-f BELGRAD. — Con
fruntările armate petrecute
joi între etnicii sîrbi şi
poliţia croată, în localita
tea Borovo Solo, din estul
Croaţiei, s-au soldat cu 35
s ZIAR INDEPENDENT ANUL III, NR. 358 SIMBAtA, 4 MAI 1991 de morţi, din care 15 poli
AL JUDETUUUI HUNEDOARA DUMINICĂ, 5 MAI 1991 4 pagini— 3 Iei
ţişti şi 20 civili — a făcut
cunoscut televiziunea din
, Zagreb, citată de AFP. S-au
Decît sărac, înregistrat, de asemenea,
numeroşi răniţi de ambele
Bomba de la Orăştie să nu ai nimic. părţi ale participanţilor la
ciocniri. Evenimentele pe
trecute în această regiune
a Croaţiei, în care trăieşte
un număr mare de sîrbi,
Această paradoxală zi rece, deşi a pornit de la reprezintă o consecinţă di
Scriam în ziarul nostru nuiască precum că lucru cală m-a urmărit şi m-a un nivel tehnic superior rectă a crizei politice şi
de ieri, tot sub titlul de rile n-ar sta tocmai aşa, amuzat de multă vreme, României, prin unirea cu naţionale din Iugoslavia.
mai sus, că la Orăştie a ex mai ales după ce au văzut dar abia acum am reuşit „fratele mult mai mare",
plodat o bombă ' de mare că personalul şcolii purta să-i pătrund sensul şi să s-a trezit de azi pe miine + LONDRA. — Rezul
calibru. Revenim astăzi — şi vehicula mărfuri străine constat cu surprindere că cu o economie depăşită, tatele parţiale ale alegeri
aşa cum am promis — cu ce nu se găseau la noi. are o aplicabilitate econo nerentabilă şi necompetiti lor locale desfăşurate joi
amănunte. Zvcinul acesta creştea, creş mică reală. Ea se poate vă, incapabilă să facă faţă în Anglia (cu excepţia
tea, dar nu a ajans — sau verifica pe concret, luînd concurenţei interne create Londrei) şi în Ţara Gali
Zvonuri poate da, noi n-am aflat în discuţie cazul fostei R.D. de fosta R-F.G. Prin dis lor indică faptul că Parti
— unde trebuie, adică la Gerntane şi cazul Româ pariţia subvenţiilor'de stat, dul conservator a pierdut
După Revoluţia din De organele în drept să inter niei. în această foarte suc toată economia de pe te controlul în cel puţin 27
cembrie 1989, pe adresa vină spre limpezirea mo cintă analiză, R.D.G. va fi ritoriul R.D.G. trebuie rasă de consilii locale, şi aproa
de pe faţa pămîntului, ur-
cel sărac, iar noi, desigur,
Casei de Copii Preşcolari dului cum au fost adminis cei care nu avem nimic. pe 800 de locuri ■— trans
din Orăştie au sosit din trate ajutoarele. mînd ca în următorii 3—5 mite agenţia Reuter. Pier
străinătate, în special eu Dar să vedem cum stau ani să se construiască o derea a fost contabilizată
autocamioane de mare ca Ce ne spune faptele : nouă industrie, la cel mai de laburişti şi, în special,
• R.D.G., după unirea
pacitate, o sumedenie de doamna procuror într-un cadru de urale, a- înalt nivel tehnic posibil. de democraţi liberali ca un
• România, în acest răs
ajutoare, constînd în ali plauze şi fanfare intonînd timp de ani, nu este obli cîştig.
mente, îmbrăcăminte, jucă Şi totuşi, cineva — n-are „Oda Bucuriei", a înghiţit gată să închidă aproape Electoratul a pedepsit
rii, cafea, medicamente, importanţă cine şi cîţi au peste 100 miliarde de nici o fabrică, întxucît la astfel partidul de guvernă-
haine pentru adulţi etc. fost, că sînt mai mulţi — mărci şi este pe cale să noi este de fapt o econo mint pentru creşterea şo
Toate acestea au fost lua şi-au luat inima în dinţi şi consume şi următorul mi mie de penurie şi tot ce se majului, ca efect al înceti
nirii activităţilor econo
te In primire — lucru cît âu venit la Procuratura liarii, in timp ce creşte şo produce se poate şi vinde mice.
se poate de firesc — de municipală Deva. Domnişoara de onoare. majul, cu tendinţa de a (cu condiţia să se producă).
doamna Lucica Muntcanu, — Au venit la mine — atinge şi chiar depăşi 50 la La noi nu exista o con + TOKIO. — Majorita
directoarea instituţiei sus- ne-a spus doamna procuror Foto PAVEL LAZA sută din forţa activă, în curenţă reală la producţie, tea locuitorilor Japoniei
numite. Oamenii din Orăş Nicoleta Laza. mijlocul unui torent de nici de pe piaţa internă — consideră eS vizita lui
tie ştiau de sosirea aces — Şi v-au spus eă... ? huiduieli şi nemulţumire din lipsă de producători, Mihail Gorbaciov în a-
tor ajutoare şi şi-au Închi — Da, că biroul directoa generală. Şi aceasta, deoa- şi nici de pe piaţa exter ceastă ţară a contribuit la
puit că de ele vor benefi rei este burduşit de o su nă — din lipsă de devize. îmbunătăţirea relaţiilor bi
cia micuţii ce trăiesc aici medenie de lucruri sustra Ca atare, noi dispunem laterale, arată rezultatele
— copii de vîrstă pînă la se din ajutoarele sosite din din start de un avantaj unui sondaj efectuat de a-
şase ani, proveniţi din fa străinătate. Ml s-a mai spus de dţiva ani. In acelaşi genţia Kyodo. Circa 60 la
milii nevoiaşe sau destră că doamna Munteanu a timp însă, nu trebuie să se ' sută din cei chestionaţi
mate, ori părăsiţi de ma piardă din vedere faptul s-au pronunţat pentru dez
mele ce le-au dat viaţă. TRAIAN SONDOR Soţul către soţie : cafeaua, N-am putut că acest minim avantaj voltarea relaţiilor economi
Iată însă că, de la o vre — Dragă, dimineaţă închide un ochi la este doar temporar şi va ce şi comerciale bilaterale
me, unii au început să bă (Continuare In pag. a 3-a) mi-ai făcut prea tare birou!... GHEORGHE GRUN atît pe linie de stat, cît
şi între firmele particulare.
WJVWWWAWV'.W AW .V.WiWW.VAW.'.v.VA (Continuare în pag. a 3-a) -f WASHINGTON. —
9 tă de formaţia „Ad-hoc" a fun de producţie artizanală Haţegana jumătate dintre noi iau drumul S.U.A. a publicat lista a
Ministerul Finanţelor al
■ EXPOZIŢIE.
Cooperativa
daţiei,
iar focurile de artificii
FLA SH lansate de pe Cetate de „Chimi a organizat ieri, 3 mai, la Haţeg, şomajului. Domnii funcţionari de 48 firme şi organizaţii
la, birouri nu-şi pierd însă pos--
străine cărora Ie este in
ca" Orăştie. Carnavalul a fost
nale pentru sezonul de vară. In
fără măşti, dar tinerii s-au sim o expoziţie de confecţii artiza turile“. terzis comerţul de orice
■ GLASUL ARDEALULUI. ţit bine., judecind după manifes cadrul expoziţiei au fost oferite ■ ÎN LIBRĂRII. Casa Cărţii fel cu organizaţiile ameri
Ieri a apărut, la Deva, primul tările lor zgomotoase prelungite partenerilor de negocieri circa din Deva şi bănuim alte librării cane. Aceste restricţii îşi au
număr al unei noi publicaţii, pînă tirziu. 3000 modele de asemenea confec din judeţ oferă spre vînzare ce originea în hotărîrea din
inspirat botezată GLASUL AR lor interesaţi cartea lui C. Jor- 1986 a Administraţiei Rea-
DEALULUI. In opt pagini bine ■ SPECTACOL. Apreciaţii in ţii, însumînd aproximativ un vo nescu — „îndrumar pentru aso gan privind introducerea
lum de 10 milioane lei marfă.
structurate sînt inserate articole terpreţi de muzică pop, ce ur ciaţiile de locatari în contextul unui embargou economic
diverse, interesante. Salutăm mează a onora invitaţia lansată m TUNSUL Şl BĂRBIERITUL legislaţiei actuale". O carte utilă împotriva Libiei şi bloca
noua apariţie în universul gaze de organizatorii manifestării tine este de ieri mult mai costisitor pentru noi toţi, apărută în Seria rea fondurilor libiene din
tăresc al judeţului Hunedoara, şi reşti le la Costeşti, nu vor ocoli pentru bărbaţi! In frizeriile din Lex, mai ales în această perioa băncile americane. Măsura
îi urăm succes şi viaţă lungă ! Deva, vineri dimineaţa, la ora 7, dă de profunde mulaţii pe care a fost decisă ca urmare a
Deva. Dovada ? ! Spectacolul de le oferă trecerea lă economia de acuzaţiei că autorităţile de
■ CARNAVALUL TINERE azi, sîmbătă, orele 16,30, de la Casa sosiseră listele cu noile preţuri piaţă. la Tripoli sprijină activ
(foarte piperate). Frizerii sînt în
TULUI. Aşa şi-a intitulai Fun de Cultură. Vor fi pe scenă Ga- alarmă! „Cîţi clienţi ne-or mai REPORTER activităţile teroriste.
daţia pentru Tineret Deva seara briel Cotabiţă şi formaţia Vode trece pragul ? — spun ei. In plus,
dansantă organizată. în ziua de vil, Daniel Iordăchioaie şi... veţi Cooperativa „Mureşul" ne obligă | g | ^ j r g |
2 mai în faţa I.P.H. Deva. Mu vedea d-voastră mai cine. Cu să luăm în mandat frizeriile în
zica pentru tineri a fost asigura condiţia să .fiţi prezenţi ! condiţii grele, în care aproape
W P 8N EHaKBESOSSaâ
