Page 3 - Cuvintul_Liber_1991_358
P. 3
UMINICA, 5 MAI 1991 Pag 3
(Urmare Un pag. I) noastră tot felul de inspec
Bomba de la Orăştie cu cîte o cafea, cu dulciuri. A I, N -A I, D A I ...
tori. Ei bine, i-am servit
— Cine-s domnii respec
fost văzută adeseori ieşind tivi ? (Urmare din pag. I> furi şi în ecleinlte sectoa
pe poartă cu pachete mari — Nu-i spun acuma. re — şi, desigur, mai bu
în braţe pe care le ducea — De ce nu ? Dar ne vom obişnui şi ne — dacă se va pune or
acasă la dumneaei. Am găsit toate camerele raş şi cu colegi de la Te — Nu este momentul. cu mai puţin, iar pentru dine în economie, dacă
— Aţi înregistrat recla- burduşite cu mărfuri de leviziunea Deva, ne-am dus Cînd o veni acel moment mai mult şi mai bine va legea privatizării va veni
maţia. Şi ? genul celor înşirate mai la Casa de Copii Preşcolari o să-i spun. trebui să scrişnim din mai curînd şi îi va sti
— La Foit de ce-aţi dus
— M-am deplasat în ziua înainte. „Aveţi şi alte spa din Orăştie, unde am stat lucruri sustrase ? dinţi şi să facem cum fac ' mula în mod corespunză
de vorbă cu Lucica Mun
ţii de locuit?" l-am între
de 30 aprilie a.c., împreu teanu, reclamata. — Nu aveam unde să le toţi cei de pe acolo unde tor pe întreprinzători, pe
nă cu lucrători ai Poliţiei bat pe Mihai Munteanu, —\De ce aţi făcut ce-aţi mai pun. tragem cu ochiul şi ure cei harnici, pe oamenii
din Orăştie, la Casa de Co inginer la unitatea chimică chea, să nu ne mai cul cinstiţi şi cu spirit de ini
pii Preşcolari, unde am e- din oraş. „Da, avem o ca făcut ? am întrebat O căm vinerea şi să ne tre ţiativă, dacă guvernul va
— Unele bunuri mi-au
Ce s-ar mai putea , spu
fectuat o percheziţie în bi să la Foit". Ne-am deplasat fost date mie, personal, de ne, stimaţi cititori, în fina zim lunea, pentru că la veghea mai mult la apli
roul doamnei directoare. în satul numit de soţul Lu- cei care au venit cu aju lul acestei relatări asupra punga noastră nu ne pu carea strictă a legilor, va
— Ce-aţi găsit ? cicăi M. Asemenea lucruri, toare, cu care eu şi soţul exploziei bombei de la O- tem permite, să ne pu interveni oportun în fe
nem deplin în valoare nomenul şomajului şi in
— Toate dulapurile şi în cantităţi mari, am gă meu ne-am împrietenit, şi răştie ? Nu credem că ma potenţialul ştiinţilie, ma flaţiei, redueîndu-i nu ex-
sertarele erau pline ochi sit şi aici. Procesele ver corespondăm. % re lucru, întrucît puteţi să terial, spiritual. tinzîndu-i dimensiunile. Şi
bale întocmite cu prilejul
cu obiecte germane, olan ultimelor două percheziţii — Unele. Celelalte ? vă formaţi singuri conclu Sigur, e greti. S-au mai ales, va fi mai bine
deze, englezeşti ş.a. In pro •se întind pe mai bine de — Să ştiţi că nu numai ziile. Mai trebuie, totuşi, scumpit şi pîinea, zahărul în ţară, dacă ne vom ra
cesul verbal încheiat cu cinci file. eu am luat, ci şi persona adăugat că organele de şi uleiul, carnea, brînze- corda cu toţii la circuitul
acest prilej sînt consemna lul. Le-am dat şi lor cîte procuratură şi poliţie au în turile şi mezelurile, dul muncii — cu tenacitate,
te 80 de sortimente de ar Dc vorbă ceva. ceput cercetări temeinice ciurile, băuturile şi ţigă cu perseverenţă, cu res
ticole — de la ciocolată la — Nu ne-aţi răspuns la în cazul respectiv, doamnei rile... Dar trebuie să cum ponsabilitate civică, dacă
clăpari, de la păpuşi la tri cu reclamata prima întrebare. directoare întocmindu-i-se peri, trebuie să trăieşti. organismele specializate
couri şi cămăşi, de la bis- — Am luat acele lucruri dosar pentru a fi trimisă Aşa că, ai, n-ai, dai... Este — destul de muîte — vor
‘ cuiţi la patine cu rotile. Împreună cu doamna pentru protocol. în faţa instanţei. Vă vom îmbucurător că alimenta stopa energic fenomenele
Ne-am deplasat apoi la do procuror Nieoleta Laza, cu — Cum adică ? ţine la curent cu evoluţia ţia cunoaşte o oarecare în de furt şi speculă, de biş
miciliul familiei Munteanu. lucrători ai poliţiei din o- — Au venit la şcoala cazului. viorare şi ea va spori, cu niţă şi evaziune fiscală,
, siguranţă, dacă privatiza de înşelăciune şi corupţie.
rea în agricultură se va Pînă <ia, alta, însă, si
produce mai repede şi mai tuaţia este aşa cum o
profund. ştim. îneît, ai, n-ai, dai...
DE LA SOCIETATEA COMERCIALĂ Vor fi mai multe măr- Creşte nivelul, de trai...
„DEVIL“ S.A. \
Analizînd situaţia economico-financiară, ca ur
mare a stabilirii preţurilor garantate de contractare —A. v.
şi achiziţionare a materiilor prime şi a indicilor ma
ximi de creştere a preţurilor de desfacere a laptelui I
şi produselor lactate, a rezultat că Societatea Comer Domnului profesor,
cială „Devii" S.A. nu îşi poate acoperi cheltuielile I
din venituri proprii.
întrucît pînă la această dată nu s-a primit nici URMtttA WUMUU&L BRSPr! cu .. tristeţe I
un răspuns din partea Guvernului la petiţia nr. 228/ I
16.04.1991, prin care se solicită acoperirea prin sub
venţii de la buget a diferenţelor între costul mate _ Voiam să încap aşa : Vineri, 12 aprilie, în mu- *
riei prime şi preţul de vînzare al produselor finite, nicipiul Deva, Poliţia a organizat o discotecă în aer I
liber, în faţa Casei de Cultură, la care au participat "
sîntem puşi în imposibilitatea de a ne desfăşura ac • ii
tivitatea datorită lipsei de mijloace băneşti. Ca ur MfS membri ai Alianţei Civice, în număr sensibil apro- I
mare facem cunoscut că nu mai putem livra lapte piat de cel al poliţiştilor. Aşa voiam să încep, dar i
şi produse lactate începînd cu data de 6 mai 1991. am renunţat cînd v-am văzut cuvînţind. I
Facem apel la populaţie să înţeleagă că această Speram să aud din partea domniei voqstre, cu!
măsură nu se datorează unei greve a salariaţilor din elocinţa slujitorului limbii române, adevăruri legate I
cadrul societăţii noastre, ci numai faptului că aceasta Desen de CONSTANTIN GAVRILĂ de starea dăscălimii şi a învăţămîntului din judeţulI
este în pragul falimentului. • ■ ■ a m e e i ■ i ■ i » i ■ i a a « i nostru care, aşa cum am dedus în cursul întilnirii I
Pentru a demonstra buna credinţă şi loialitatea noastre din sediul F.S.N., de anul trecut, constituiau !
faţă de consumatori, societatea va aproviziona, chiar preocupări importante pentru dumneavoastră cit sil
cu pierderi băneşti, spitalele, creşele, grădiniţele, că Decît sărac, mai bine pentru sindicatul pe care îl reprezentaţi. Dar, din j
minele de bătrîni şi va asigura* laptele antidot la păcate, dominanta rostirii domniei voastre a consti
întreprinderi. tuit-o atacul virulent la adresa instituţiilor alese la L
CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE, să nu ai nimic . . . 29 mai, axat cu precădere, pe interpretări şi extra- I
SINDICATUL LIBER polări tendenţioase. V-aţi alăturat glasul distinsei S;
colege care nu mai crede în nimic decît în „jos...", K
(Urmare din pag. 1) competitivitate europeană, unui lider sindical care nu .,eziestă“ să „asprime" £
vom putea să găsim pieţe olt punct de vedere decît cel format în anii de în- *
DE LA SOCIETATEA COMERCIALĂ dura doar pînă cînd Ger de desfacere pe devize, re- văţămînt politic de partid şi aberant centralism eco- m
„DECEBAL" S.A. mania unită îşi va putea ducînd astfel decalajul exis nomic, unor „tehnicieni“ care jonglează cu cifrele I
tent astăzi între noi şi res
răspîndi pe întregul teri
statistice şi luptă împotriva „vechilor reminiscenţe*, ■
Societatea Comercială „Decebal" S.A., luînd act toriu enormul său poten tul Europei, aliniindu-ne şi unor oameni de partid care ne ceartă că l-am |
dc faptul că Guverntil nu a răspuns petiţiei nr. 228/ ţial tehnic. Dacă vom fi ţărilor dezvoltate şi reali- votat pe dl. Iliescu, care nu ne-a promis nimic şi ■
16 aprilie 1991, a Federaţiei Sindicale a Lucrătorilor destul de înţelepţi şi vom zînd mult doritul salt al pe care acum nu-l putem trage de mînecă sau ne |
din Industria Alimentară, prin care se solicita acope şti să acţionăm rapid. în nivelului de trai. pun la colţ in privinţa istoriei: ..Unirea a făcut-a a
rirea prin subvenţii de la buget a diferenţelor dintre acest, timp vom putea să Avem deci „avantaj la regele Ferdinand". , |
preţul materiei prime şi preţurile de vînzare a pro tehnologizăm economia serviciu" şi nu avem voie Speram să vă aud vorbind- despre numărul mare ■
duselor, impuse de Guvern, vă face cunoscut că nu noastră. la un nivel • de să-l ratăm... de dascăli care,
e, Uustrîndu-şi valoarea profesională |
mai produce şi livrează produse din carne şi came, şi devotamentul faţă de tinăra generaţie, au ieşit în j
fiind în imposibilitatea de a-şi procura materia pri N EC A ZU R I C U P Ă M ÎN T U L faţă şi s-au întrecut pentru a promova pe cei m aif
mă din lipsă de fonduri băneşti. 1 buni la conducerea învăţămîntului nostru. Dar, din ■
Facem apel la populaţie să înţeleagă că începînd D-l Ioan Onesc, din satul Săcel, comuna Sîntămă- păcate,, nu v-am auzit vorbind despre aşa ceva —I
cu data de 6 mai 1991, lipsa acestor produse nu se ria-Orlea, ne relatează cu durere în suflet o serie de as e drept, nici nu era cazul -r- în schimb v-aţi aliniaţi
datorează unei greve a salariaţilor din cadrul so pecte legate de modul cum a fost deposedat pe nedrept cuvintului de ordine al mitingului : „jos.. ". N-am ■
cietăţii, ci că aceasta are greutăţi financiare. şi fără nic; o compensaţie de o parte din terenul ce l-a auzit despre nimic concret de pus în loc. A, s-a I
Pentru a demonstra buna ei credinţă, societatea avut în posesie, rămînînd acum doar cu 0,24 ha. Peten- vorbii despre guvern provizoriu, alegeri anticipate, ■
va asigura aprovizionarea, chiar cu pierderi băneşti, tul consideră că este în drept să primească, aşa cum da. Alţi bani, altă distracţie. Ţara arde... I
a spitalelor, creselor si căminelor de bătrîni. prevede Legea fondului funciar, cel puţin 0,5 ha în pro Altfel toate cele bune. domnule profesor. J
CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE, prietate. Problema fiind de competenţa comisiei locale Cu stimă dar şi cu tristeţe, al dumneavoastră I
SINDICATUL constituită în acest scop, este bine ca situaţia respectivă OVIDIU JURCA J
să fie adusă în atenţia primăriei, care poate lua măsu
rile cuvenite.
Abia după un timp, Hak îşi dădu seama că fu-- — Conflict ? Nu, mai curînd o discuţie.
mează singur şi că nu i-a oferit o ţigară şi lui Koval. Hak scoase din buzunar o perie de păr din ma
împinse deci spre el pachetul de ţigări, dar Fran- terial plastic, atît de mică îneît aproape îi încăpea
tisek refuză printr-o clătinare a capului. în palmă. Deşi nu prea cadra la un interogatoriu,
— Aş vrea să văd zarva iscată printre femei Hak începu să-şi perie îndelung părul, cu ţigarea
cînd s-o auzi ce-mi puneţi în cîrcă ? ! în gură. Frantisek îl interogă mâi departe :
La zîmbetul lui Hak, Frantisek răspunse tot prin- — Discuţie ? Despre ce ? •
tr-un zîmbet. Hak nu răspunse imediat, şi Frantisek îşi dădu
10. ÎN UNANIMITATE.. AJM
— Deocamdată, nimic. ' seama că în acei moment actorul voia să evite un
Hak reluă pe acelaşi ton : amănunt supărător.
Emil Hafc scoase o ţigară din pachet. — De fapt nu mi-ar strica... din cînd în cînd, — Cherchez la femme ! rosti Hak cu un aer de
— După cum spuneam, nu-mi place să lucrez cîte o reclamă, înţr-adevăr, n-ar strica.., intimitate cunoscutul dicton francez, în legătură cu
la televiziune. Micul ecran denaturează trăsăturile — Am impresia că şi fără ea sînteţi în formă. omniprezenta influenţă a femeilor şi conflictele pe-
şi fiecare arată ca propria sa caricatură. Am primit Hak încuviinţă, sigur pe sine : care le provoacă. Pe urmă, zîmbi din nou : Numai
însă acest rol pentru că nu era greu, mergea de — Nu mă plîng. că n-are rost să vă redau toate amănuntele, de vre
la sine... • — Dar Faltys ? me ce în misterul acesta e vorba de cu totul altceva.
Lui Frantisek îi trecu o clipă prin minte că Hak — Mde... Hak trase adine din ţigară. Era un — Şi anume ?
îşi face un deserviciu vorbind aşa de mult. Avea, actor prea bun ca să fie pe placul oamenilor obiş Hak îşi compuse o figură de iniţiat.
intr-adevăr, o figură frumoasă, dar care cerea imo nuiţi. Şi apoi, e şi cam multişor de cînd a trecut — Dacă aţi urmări puţin bîrfele din .culisele tea
bilitate, acea imobilitate impasibilă de reclamă. Fie de la rolurile de prim-amorez la cele de caracter. trului şi ale filmului, aţi vedea că fapta aceasta n-a
care trăsătură era la locul ei şi în deplin echilibru Asta te ridică în ochii criticilor, dar îţi micşorează putut-o face nimeni altcineva decît Ajm.
cu celelalte şi, de aceea, orice mişcare a feţei, chiar priza la public. Gă era talentat, nu contest, dar
şi un zîmbet, strica acest echilibru. Haina, de nn nu-mi place cînd cineva se poartă, de parcă ar fi (Va urma)
albastru intens, crăpată în părţi, şi cămaşa roz spo strîns toată înţelepciunea omenirii.
reau farmecul persoanei lui. — Aţi avut vreun conflict ? Uonnn iab'Ucoi In E Hturn ..Univers’ — 1971
