Page 1 - Cuvintul_Liber_1991_361
P. 1

IVI
     •                                                                                                                              de onoare  ]
           IO A N   NENIŢESCU

                                                            9  Mai a  intrat  în  istoria   război  cu   marele  Impe-   semenea  manifestări  au   se  rostesc  gata  de  orice  ®
                                                           poporului  nostru  drept  >   rtu.          '   avut  loc  şi  in  alte  oraşe  jertfe  pentru  a  susţine  cu  *
                                                           strălucită  sărbătoare  na­  Proclamarea  deplinei in-   şi  sate  româneşti,  „De  la  toate  bunurile  naţiunii,  cu  5
                                                           ţională.  în   această  zi   a                                          aurul  şl  -dogele  ei,  Uber-  j
                                                          anului  1877,  Adunarea De­                                              tatea  şl  neatirnarea  pa-  Z
            Eroi  au  fost.  eroi  sînt  incă,            putaţilor  şi  mai  apoi  Se­  •  9  MAI  1877  •  9  MAI  1945  •       triei".                J
            Şi-or ti îa  neam ul  românesc                natul  din  Principatele  U-                                              Mobilizată  încă  de  la  6  ţ
            Căci  rupţi  sînt  ca  din  tare  stîncă      irite  a*  proclamat  in d e­  dependenţe  de  stat  a  fost   o  margine  la  alta  —  nota  aprilie,   armata  română  4
            Românii orişiunde cresc.  .                   pendenţa  de  stat  a  ţării,   un  act  politic  primit  cu   în  memoriile  sale  T.C.  era  pregătită  să opună  re-  ti
                                                          rupînd  relaţiile  diploma­  un  entuziasm  fără  mar-   Văcărescu  —  toate  inimi-
     •   ■  E  viaţa   noastră  făurită                   tice  cu  Turcia,  iar  după   gini   de  către   întreaga   le  sînt  cuprinse  de   un  zistenţă  oricărei  tentati-  J
            De doi  bărbaţi  cu  braţe  tari                                                                                       ve ds atac otoman  la  nord  ţ
                                                          începerea  bombardamen­  populaţie.  In  acordurile,   nespus  entuziasm.  Autori-
            Şi cu  voinţa  oţetită                         telor  otomane  asupra  o-   nemuritorului   „Deşteap-   t$ţue  ^   corpurile  consti-  de  Dunăre,  La  10   mai  p
            Cu  m inţi  deştepte,  inimi mari.             raşelor  româneşti  de  pe   ta-te  române",  în  Bucu-   oraşele,  satele,  că-               m
                                                                                                                                         MINEI.  RODEA
            Şi u n u 4  Decebal  cel harnic,              malul  Dunării  s-a  adop­  reştii  anului  1877  se  defi-   tunde, toţi  într-un  cuvînt,   ------ ------- --   «
                                                                                                                                                          m
                                                          tat  o  moţiune  prin  care
            Ia r  celălalt  Traian  cel  drept.           s-a  declarat  starea  de  la  cu  torţe  şi  drapele.  A -   de  la  mic  până  la  mare, (Continuare  Io  pag.  a  2-a)  «
            Ei  pentru  vatra  lor am arnic                                                                                                               m
                                                                                  mmmmmmmmm aaaaiaa •••••»••••••) m a m m m a m m m m m m m m * :
            Au  dat  cu-atîţia  duşmani piept.
            Şi  din  aşa  părinţi  de  samă
            la   veci  s-or  naşte  luptători
            Ce  pentru  patria  lor  mamă
            Vor sta ca  vredniei  următori.
            Au  fost  eroi  şi-or  să  mai  fie,
            Ce-or  frînge  duşm anii  mişei.
     •   -
     »      Din  coapsa  Daciei şi-a Romei
     •   ■  în   veci ş-or  naşte  pui  de  le i!
                                                        1      ZIAR  INDEPENDENT         .  ,
                                                                                                                JOI,  9  MAI  1991     4  pagini  —  3  lei
                                                        |  AL  JUDEŢULUI  HUNEDOARA  Anul        nr  361
        Socoteli                 Adevărul  este,  ca  de
                                                                                     CONTRAPUNCT                                 j
           simple                      obicei,  la mijloc

       Ca  orice  om  care  încear­                                                  Discuţii,  controverse...  j
     că  să  trăiască  din  salariu,   In  urm ă  cu  peste  două   o  taxă  de  anticipaţie,  în   ...şi  îngrijorări  a  stîrnit  rea,  cu  consecinţe  greu  j   ■   HAVANA.  —  Armata
      mereu  sînt  pus  In  situaţia   luni,   între   conducerea   baza  Legii  4/1981,  egală  cu   publicarea,  în  sfîrşit,   a  de  prevăzut  ţn  plan  so-  l   cubaneză  j se   antrenează
     de  a-mi  face  nişte  socoteli   R.A.G.C.L,  Deva  şi  repre-   costul  serviciilor  pe  o  lună   proiectelor  de  legi  ale  în-  cică,  -a  sistemului  de  în-   pentru  condiţiile  „Opţiunii
     simple.                   zentanţii  asociaţiilor  de  lo-   şi  jum ătate,  furnizorul  de   văţămintului.   E   firesc,  văţămînt dc  4 +  4 +  1  ani.  *   zero*,  scenariu  de  subzis­
                               catari  din  municipiu   a   servicii  luînd  în  calcul  Vâr                                        tenţă  in  condiţii  minime,
       Deunăzi,   trecând   prin                                                    pentru  că  ele  au  fost  aş-  Un  sistem  care,  de   la  \   lansat  de  Fidel  Castro  pen­
     piaţă,  văzînd  roşii,  care  a-   avut  loc,   sub  patronajul   loarea  serviciilor  facturate   teptate  cu  mari  speranţe,  Spiru  Harat  pînâ  la  întiia  ,   tru  eventualitatea  încetării
      nul  trecut  apăruseră  de  la   primăriei,  o  negociere.  O-   unilateral,  fără  acceptul  de   fiind  vorba  de  nişte  legi  catastrofică  reformă   din  *   livrării  de  ţiţei   şi  alte
     începutul  lui  martie,-  am   biectul  negocierii  îl  consti-   plată   al   asociaţiilor   şi   fundamentale,,  care   pri-  1948,  a  funcţionat  perfect.  \   materii  prime.de  peste  ho­
      fost  tentat  —  chiar  foarte   tuiau  mai  multe  pretenţii   iUtfid  ca  bază  o  lună   de   vesc,  pe  termen  lung,  în-  tn   noua  viziune  g le g iu i-   tare.
      —  să  cumpăr.  Dar...  am  ră­  îndreptăţite  ale  locatarilor,   vtrf,  luna   ianuarie,  ceea   suşi destinul naţiunii.  Dcr,  torului  îhsă,  învăţămîn-  ;
      mas  cu  tentaţia.  Costau  300   Negocierile - au  durat  ceva   ce  a  făcut  ca  taxa  de  anti-   aşa  cum,  din  păcate,  ni, tul  ar  fi  structurat   in  '   ■   PRAGA.  —  Fină  la
     de iei kilogramul, la particu­  timp  şj  au  dus  la  pare-   cipaţie  să  apară  mult  m a.   se  înfăţişează  deocamda-  cicluri  de  4-J-5-j-3  ani,  cu  l   începutul  lunii  mai,   prin
      lari.  Intr-adevăr,  în  maga­  care  rezultat,  în  sensul  că   joraţâ.     tă,  ele  se  dovedesc   nu  o  clasă a  IX-a  „terminală",  1   cele  cinci  lagăre  pentru  re­
     zinele  com erţului  de  sţât   prestatorul  de  servicii   de   O  altă  divergenţă  .  este   numai  discutabile,  ci   şi  cu  o  clasă  a  X-a  „de  pre-  *   fugiaţi  din  Cehoslovacia  au
     erau   «doar"   140  lei/kg.   gospodărie   comunală   şi   aceea  că  asupra  sumei  re-   vulnerabile.  Incepînd  chiar  gătire  generală"  şi  cu  un \
                               locatîvă  nu M ai  poate  «x-   zultate  din  taxa  de  anti-                                        trecut  3 239  persoane.   In
      Le-am  întors  spatele şi  am    trage  contracostul  servicii-   cipaţie,  depozitarul  de  cont   de  la  expresie.  O  lege  liceu  redus  astfel,  prac-  j   prezent,  în aceste  lagăre  se
     plecat  făcând  socoteli  sim­  lor  făcute  din  contul  aso-   plăteşte  dobînzi  pe  care  a-   trebuie   să  fie  concisă,  tic,  la  doi  ani.  Ce  pre-  ’   află  747  persoane,   dintre
     ple  şi  absurde.  Dacă  anul   claţiilor,  fără  acceptul  a- _  sociaţiile  de  locatari  le  re-   clară,  exactă.  Or,-în  for-  gătire,  altfel  decit  super-\   care  aproximativ  jumătate
      trecut  roşiile  costau  30  tei/   cestora.  Alte  probleme  însă   clam ă  ca   aparţinîndu-îe,   mutarea  tor,  aceste  pro-  ficlaiă,  poate  asigura  u n i.   cetăţeni  ai  României,   iar
      kg  la  particulari  şi  30  lei/   ap  răm as  tot  divergente.   d ar  care,  de  fapt  sînt  în*  ied e  sînt  prolixe  şi,  pe  astfel  de  liceu  ?  Vrînd  —  '   20  la  sută  —  cetăţeni   ai
     kg  în  comerţul  de  stat,  iar   Preşedintele  Comisiei  de   casate  de  R.A.G.C.L.   alocuri,  confuze  sau  am-  nevrînd,  glndul  ne  duce  \  Uniunii  Sovietice.
                                                                                                           spre  formele
                                                                                                                        fără  fond  y
                                                                                    bigui.  Intr-o  lege,  bună
      în  vară,  cînd  existau  din   negociere,  domnul  I.  Nis-   Obiecţiile comisiei   de  oară,  n-are  ce  căuta  o   combătute  cu  pertinenţă
     abundenţă,  preţul  ajunsese   tor,  ne-a  adus  la  redacţie,   mediere  cu  privire  la taxa  sintagmă  precum  „de  re­  la'vremea  sa  de  Titu  Ma-   ■   BUDAPESTA.  —  La
      de  10  lei/kg  la  particulari   cu  intenţia  de  a-1  face  pu- de  anticipaţie  -atît   în ceea  gulă",  pe  care  o  întîlnim    iorescu.   \  sfîrşitul  lunii  aprilie,  gră­
      şi  5  lei  la  stat,  înseamnă   blic,  protestul   respectivei  ,  ce  priveşte  modul  de  cal-  nu  o  dată  aici.   Unde-i   E  departe  de  noi  inlen-  ^   nicerii  unguri  au  reţinut  a-
      că  păstrînd  raportul,   în   comisii  adresat  Prefecturii  ■  cui,  c ît  şi  pretenţia  de                                proximativ  7 300 de  persoa­
     vară  roşiile  vor  fi  la  parti­  judeţului,  ca  urm are   a   a  fi  achitată...   anticipat,   lege,  nu-i  tocmeală  dar,   ţia  de  a  contesta  compe-  i   ne  care  au  violat  graniţele.
                                                                                                           tenta  legiuitorului,  ilămî-  '
      culari  100  lei/kg,  iar   la   persistenţei  «celor  diver-   sînt  susţinute  cu  argumen-   cînd  zici  „de  regulă",  nu   ne,  in  schimb,,  evidentă  \   Aproape  toţi  infractorii  (în
                               genţe.  Din  motive ,de  spa-   tul  că  nU  e  legal  să  se  ia   faci  decit şă  inviţi  la  toc.  afară  de  cetăţenii  unguri)
      comerţul  de  stat  35  lei/kg.                                               meală  şi  să  deschizi  im-  lipsa  sa  de  realism,  ela-  1   au  fost  expulzaţi  din  Un­
     .  Ne  vom.  m at  perm ite  să   ţiu   tipografie,  vom  rezu-   ca  bază  de  calcul  o  lună   plicit  călea  spre fărădele-  borarea  legii  din  cabine-   garia.  Cel  mai  mare  nu­
      mîncăm  roşii  la  V ară?  Dar   mg  acest  protest  în  ele­                 ge.  Dar  discuţiile  cele  te  ministeriale,  rupte  de  )   măr  de  cazuri  de  trecere
      să  facem  bulion ?  Dacă  a r  mentele  sale  principale.   ION  CIOCLEI     mai   aprinse  le  suscită,  realităţile  triste,  aflate  la  \
                                 Una  dintre   divergenţe   »—t  —         • 1                                                      a  graniţei  din  exterior  s-a
                                                                            •
                               este  pretenţia  R.A.G.C.L.  la   (Continuare la  pag.  a  2-a)  cum  e  şi  normat,  chestiu-  un  nivel  foarte  coborît,  i   Înregistrat  la  frontiera  cu
            EUGEN  POPA                                                             nile  de  fond.   Ele   sînt  ale  învăţămîntului  nostru   România,  iar  din  Ungaria
                                                                                    atît  dc  numeroase   incit  in   majoritatea   liceelor ţ   —  la  graniţa  cu  Austria.
      (Continuare  In  pag,  a  2-a)                                                nu  pot  fi  nici  piăcav  enu-  zise  industriale  sau  a  sco- \
                                                                                    merate  într-un  articol  de  m or  generale  de  cartier  ’   ■   MOSCOVA.  —  In aju­
                                                                                    ziar.   Voi   am inti  doar  ori  din  cele  mai  îndepăr-\   nul  celei  de-a  70-a  aniver­
                                                                                    una,  care  m i  se  parc  cea  tate  colţuri  ale  ţării,  unde  i   sări  a  naşterii  lui  Andrei
                                                                                    mai  gravă  şi  care  a  stîr-  avem  absolvenţi  de  gim -  1   Saharov,  la  Nijni  Novgo-
                                                                                                              ,  .
                                                                                                                       -  .
                                                                                    nit,  de  altfel,  şi  cele  mai  naziu  care  nu  ştiu  sa  con-  ?   rod,  într-o  ladă  de  gunoi
                                                                                    numeroase  controverse.  E  tureze  corect  literele  şi ţ   de  lingă oficiul  poştal  unde
                                                                                    vorba  de  o  mai  veche  şi  elevi  de  clasa  a  XI-a  care î   I  acesta  işi .primea  corespon­
                                                                                    deplorabilă  apucătură  a  nu  pot  indica   pe  hartă  '   denţa  în  cei  şapte  ani  de
                                                                                    noastră,  a  românilor,  de  Craiova  ori  au  convinge-  y   exil  la  Gorki,  au  fost  gă­
                                                                                    a  nu  ne  respecta  tradiţii­  rea  că  Noica   e  numele  l   site  mai  multe  scrisori  da-
                                                                                    le  venerabile.  Cum  ar  fi,  unui  fotbalist.  A *-----------semenea  tînd  de  acum  cinci  ani,  a-
                                                                                    în  cazul  de-faţă,  abando­                    dresate  academicianului  pe
                                                                                    narea  tradiţiei  de  o  veri­  RADU  CIOBANU   \   atunci  în  dizgraţie.  Printre
                                     —  'Transmitem  în  direcţ  meciul  dintre  cumpără­  ficată  eficacitate  a  şcoli-           hîrtiile  găsite  la  gunoi  se
                                  tori  şi  produse,  din  etapa  a  2-a  a  liberalizării  preţu­  lor  normale  sau  bulversa- ‘ (Continuare  în  pag.  a 2-a) - j  aflau  mesaje  de  felicitare
                                  rilor,                                                                                            trimise  lui  Saharov din Ita­
                                            Desen  de  IOAN  COSMIN  DRAGOMAN                                                       lia  şi  Austria  cu  prilejul
                                                                                                                                    împlinirii  a  65  de  ani,  scri­
                                                                                                                                    sori  de  la  colegi  din  uni­
                                                                                                      4-  BROAŞTELE  DIN  GEOA-
                                       talent  —  protagonişti  principali?!   puncte  de  difuzare  a  presei  în   .GIU-BĂI  riscă  să  devină  mai   versităţile  din  Graz  (Ger­
                                                                      se  studieze
                                                                                  deschiderea
                                                                                              unor
                                       Sigur  n u !  în   carne  şi  oase,  li
              FLASH!                   veţi  putea  vedea  în  spectacolul   unde  m ulţi  bolnavi  ar  dori  şi  ei   toate  rîioase  din  cauza  „grijii"   mania)   şi   Philadelphia
                                                                      incintele  marilor  spitale,  acolo
                                                                                                                                    (S.U.A.),  articole  ştiinţifice
                                                                                                    deosebite  pe  care  administratorii
                                       „Valuta,  dragostea  mea..."
                                                                pre­
                                       zentat azi,  la  Sala  Sporturilor  din   să  afle  ce  se  întîmplă  în  judeţ,   staţiunii   o  acordă  lacului  din   semnate  de  fizicieni  din
                                                                                                                                    Franţa,  Elveţia,  Germania,
           4-  SIMPOZION.  Muzeul Jude­  Deva,  de  la  orele  16  şi   19,30.   în  ţară,  în  lume:  Un  exemplu ,il   parc  —  de  fapt  fostului  .lac  •—   U.R.S.S.,  S.U.A.,  China.
         ţean,  împreună  cu  Biblioteca  Ju­  Prestaţia  artiştilor  va  fi   sigur   poate  constitui  Spitalul  munici­  care  acum  este  o  imensă  groapă
         deţeană,  a  organizat  în  8  mal,   mai  inspirată  decit  numele  Cu   pal  Hunedoara.  Aici,  între  orele   plină  de  mii,  resturi  menajere,   ■   OFFENBURG.  —  Au­
         la  Casa  Arm atei  Deva,  simpo­  care  „şi-au  botezat  spectacolul  7—15  se  găsesc  ziarele  preferate   sticle  şi  alte.......cadavre“  ale  ne­  torul  atentatului  care  era
         zionul  comemorativ  „Diplomaţi   4-  VlN ZÂRI.  Valoarea  vînză-   de  cei  internaţi,  dar  şi  de  către   glijenţei.  'Ştiu  dumnealor,  admi­  aproape  să-l  coste  viaţa  pe
         în  slujba  unităţii  şi  independen­  rilor  dintr-o  singură  lună,  apri­  personalul  medico-sanitar.   Bine   nistratorii,  cum  arăta  acest  lac   ministrul  german  de  inter­
         ţei  naţionale  a  României".  In  ca­  lie  a.c.,  la  Magazinul  Metato—,   ar  fi  să  putem   insera  o  aseme-<   cu  20  de  ani  in  urmă,  cînd  era   ne,  Wolfgang  Schaeublc,  a
         drul  manifestării  dedicate  Zilei   Chimice  nr.  27,  din  Călan,  este   nea  veste  şi  de  la  Deva  şi  Pe­  îngrijit,  avea  apă curată  şi  bărci   fost  socotit  iresponsabil  de
         de  9  Mai  s-au  evocat  personali­  de  1,6  milioane  lei.  Oferta  a  fost:   troşani.  de  agrement ?  Dacă  nu,  să  între­  Tribunalul  din  Offenburg
         tăţi  de   marcă   ale  diplomaţiei   televizoare,  frigidere,  maşini  de   -f  RENTABILITATE.  Lango-   be  localnicii.  (Sud-estul  Germaniei),  ca­
         româneşti,  cum  au  fost  V.  Alee-   spălat,   radiatoare  cu  ulei,  vop­  şeria  din  gara  Ilia,  aparţinătoare       re  a  dispus  internarea  sa
         sandri,  1. O.  Brătianu,  M.  Kogăl-  ,   sele,  detergenţi,   baterii,  becuri   Asociaţiei  de  creştere  a  anima­  REPORTER  într-un  azil  psihiatric.
         ntceanu,  Take  lenescu  şi  N.  Titu-   etc.  Luna  mai  a  început   mai.
                                                                      lelor  din  aceeaşi  localitate,  rea­
         îescu.                        bine...                        lizează  venituri  lunare  în  valoa­
            -fe  AŢI  U ITAT   „ŞA T R A "?'   +   DIFUZAREA   PRESEI.   re  de  50 — 60 000  lei.  In  acest fel
         Sigur,  n u !  l-a  uitat,  oare,  cineva   Consemnăm  o  propunere  pe  care   mica  unitate  se  dovedeşte  a  fi
         pe  superbii   —  în  frum useţe  şi  ne-au  făcut-o  m ulţi  cititori.  Să  foarte  rentabilă.   / .
   1   2   3   4