Page 1 - Cuvintul_Liber_1991_361
P. 1
IVI
• de onoare ]
IO A N NENIŢESCU
9 Mai a intrat în istoria război cu marele Impe- semenea manifestări au se rostesc gata de orice ®
poporului nostru drept > rtu. ' avut loc şi in alte oraşe jertfe pentru a susţine cu *
strălucită sărbătoare na Proclamarea deplinei in- şi sate româneşti, „De la toate bunurile naţiunii, cu 5
ţională. în această zi a aurul şl -dogele ei, Uber- j
anului 1877, Adunarea De tatea şl neatirnarea pa- Z
Eroi au fost. eroi sînt incă, putaţilor şi mai apoi Se • 9 MAI 1877 • 9 MAI 1945 • triei". J
Şi-or ti îa neam ul românesc natul din Principatele U- Mobilizată încă de la 6 ţ
Căci rupţi sînt ca din tare stîncă irite a* proclamat in d e dependenţe de stat a fost o margine la alta — nota aprilie, armata română 4
Românii orişiunde cresc. . pendenţa de stat a ţării, un act politic primit cu în memoriile sale T.C. era pregătită să opună re- ti
rupînd relaţiile diploma un entuziasm fără mar- Văcărescu — toate inimi-
• ■ E viaţa noastră făurită tice cu Turcia, iar după gini de către întreaga le sînt cuprinse de un zistenţă oricărei tentati- J
De doi bărbaţi cu braţe tari ve ds atac otoman la nord ţ
începerea bombardamen populaţie. In acordurile, nespus entuziasm. Autori-
Şi cu voinţa oţetită telor otomane asupra o- nemuritorului „Deşteap- t$ţue ^ corpurile consti- de Dunăre, La 10 mai p
Cu m inţi deştepte, inimi mari. raşelor româneşti de pe ta-te române", în Bucu- oraşele, satele, că- m
MINEI. RODEA
Şi u n u 4 Decebal cel harnic, malul Dunării s-a adop reştii anului 1877 se defi- tunde, toţi într-un cuvînt, ------ ------- -- «
m
tat o moţiune prin care
Ia r celălalt Traian cel drept. s-a declarat starea de la cu torţe şi drapele. A - de la mic până la mare, (Continuare Io pag. a 2-a) «
Ei pentru vatra lor am arnic m
mmmmmmmmm aaaaiaa •••••»••••••) m a m m m a m m m m m m m m * :
Au dat cu-atîţia duşmani piept.
Şi din aşa părinţi de samă
la veci s-or naşte luptători
Ce pentru patria lor mamă
Vor sta ca vredniei următori.
Au fost eroi şi-or să mai fie,
Ce-or frînge duşm anii mişei.
• -
» Din coapsa Daciei şi-a Romei
• ■ în veci ş-or naşte pui de le i!
1 ZIAR INDEPENDENT . ,
JOI, 9 MAI 1991 4 pagini — 3 lei
| AL JUDEŢULUI HUNEDOARA Anul nr 361
Socoteli Adevărul este, ca de
CONTRAPUNCT j
simple obicei, la mijloc
Ca orice om care încear Discuţii, controverse... j
că să trăiască din salariu, In urm ă cu peste două o taxă de anticipaţie, în ...şi îngrijorări a stîrnit rea, cu consecinţe greu j ■ HAVANA. — Armata
mereu sînt pus In situaţia luni, între conducerea baza Legii 4/1981, egală cu publicarea, în sfîrşit, a de prevăzut ţn plan so- l cubaneză j se antrenează
de a-mi face nişte socoteli R.A.G.C.L, Deva şi repre- costul serviciilor pe o lună proiectelor de legi ale în- cică, -a sistemului de în- pentru condiţiile „Opţiunii
simple. zentanţii asociaţiilor de lo- şi jum ătate, furnizorul de văţămintului. E firesc, văţămînt dc 4 + 4 + 1 ani. * zero*, scenariu de subzis
catari din municipiu a servicii luînd în calcul Vâr tenţă in condiţii minime,
Deunăzi, trecând prin pentru că ele au fost aş- Un sistem care, de la \ lansat de Fidel Castro pen
piaţă, văzînd roşii, care a- avut loc, sub patronajul loarea serviciilor facturate teptate cu mari speranţe, Spiru Harat pînâ la întiia , tru eventualitatea încetării
nul trecut apăruseră de la primăriei, o negociere. O- unilateral, fără acceptul de fiind vorba de nişte legi catastrofică reformă din * livrării de ţiţei şi alte
începutul lui martie,- am biectul negocierii îl consti- plată al asociaţiilor şi fundamentale,, care pri- 1948, a funcţionat perfect. \ materii prime.de peste ho
fost tentat — chiar foarte tuiau mai multe pretenţii iUtfid ca bază o lună de vesc, pe termen lung, în- tn noua viziune g le g iu i- tare.
— să cumpăr. Dar... am ră îndreptăţite ale locatarilor, vtrf, luna ianuarie, ceea suşi destinul naţiunii. Dcr, torului îhsă, învăţămîn- ;
mas cu tentaţia. Costau 300 Negocierile - au durat ceva ce a făcut ca taxa de anti- aşa cum, din păcate, ni, tul ar fi structurat in ' ■ PRAGA. — Fină la
de iei kilogramul, la particu timp şj au dus la pare- cipaţie să apară mult m a. se înfăţişează deocamda- cicluri de 4-J-5-j-3 ani, cu l începutul lunii mai, prin
lari. Intr-adevăr, în maga care rezultat, în sensul că joraţâ. tă, ele se dovedesc nu o clasă a IX-a „terminală", 1 cele cinci lagăre pentru re
zinele com erţului de sţât prestatorul de servicii de O altă divergenţă . este numai discutabile, ci şi cu o clasă a X-a „de pre- * fugiaţi din Cehoslovacia au
erau «doar" 140 lei/kg. gospodărie comunală şi aceea că asupra sumei re- vulnerabile. Incepînd chiar gătire generală" şi cu un \
locatîvă nu M ai poate «x- zultate din taxa de anti- trecut 3 239 persoane. In
Le-am întors spatele şi am trage contracostul servicii- cipaţie, depozitarul de cont de la expresie. O lege liceu redus astfel, prac- j prezent, în aceste lagăre se
plecat făcând socoteli sim lor făcute din contul aso- plăteşte dobînzi pe care a- trebuie să fie concisă, tic, la doi ani. Ce pre- ’ află 747 persoane, dintre
ple şi absurde. Dacă anul claţiilor, fără acceptul a- _ sociaţiile de locatari le re- clară, exactă. Or,-în for- gătire, altfel decit super-\ care aproximativ jumătate
trecut roşiile costau 30 tei/ cestora. Alte probleme însă clam ă ca aparţinîndu-îe, mutarea tor, aceste pro- ficlaiă, poate asigura u n i. cetăţeni ai României, iar
kg la particulari şi 30 lei/ ap răm as tot divergente. d ar care, de fapt sînt în* ied e sînt prolixe şi, pe astfel de liceu ? Vrînd — ' 20 la sută — cetăţeni ai
kg în comerţul de stat, iar Preşedintele Comisiei de casate de R.A.G.C.L. alocuri, confuze sau am- nevrînd, glndul ne duce \ Uniunii Sovietice.
spre formele
fără fond y
bigui. Intr-o lege, bună
în vară, cînd existau din negociere, domnul I. Nis- Obiecţiile comisiei de oară, n-are ce căuta o combătute cu pertinenţă
abundenţă, preţul ajunsese tor, ne-a adus la redacţie, mediere cu privire la taxa sintagmă precum „de re la'vremea sa de Titu Ma- ■ BUDAPESTA. — La
de 10 lei/kg la particulari cu intenţia de a-1 face pu- de anticipaţie -atît în ceea gulă", pe care o întîlnim iorescu. \ sfîrşitul lunii aprilie, gră
şi 5 lei la stat, înseamnă blic, protestul respectivei , ce priveşte modul de cal- nu o dată aici. Unde-i E departe de noi inlen- ^ nicerii unguri au reţinut a-
că păstrînd raportul, în comisii adresat Prefecturii ■ cui, c ît şi pretenţia de proximativ 7 300 de persoa
vară roşiile vor fi la parti judeţului, ca urm are a a fi achitată... anticipat, lege, nu-i tocmeală dar, ţia de a contesta compe- i ne care au violat graniţele.
tenta legiuitorului, ilămî- '
culari 100 lei/kg, iar la persistenţei «celor diver- sînt susţinute cu argumen- cînd zici „de regulă", nu ne, in schimb,, evidentă \ Aproape toţi infractorii (în
genţe. Din motive ,de spa- tul că nU e legal să se ia faci decit şă inviţi la toc. afară de cetăţenii unguri)
comerţul de stat 35 lei/kg. meală şi să deschizi im- lipsa sa de realism, ela- 1 au fost expulzaţi din Un
. Ne vom. m at perm ite să ţiu tipografie, vom rezu- ca bază de calcul o lună plicit călea spre fărădele- borarea legii din cabine- garia. Cel mai mare nu
mîncăm roşii la V ară? Dar mg acest protest în ele ge. Dar discuţiile cele te ministeriale, rupte de ) măr de cazuri de trecere
să facem bulion ? Dacă a r mentele sale principale. ION CIOCLEI mai aprinse le suscită, realităţile triste, aflate la \
Una dintre divergenţe »—t — • 1 a graniţei din exterior s-a
•
este pretenţia R.A.G.C.L. la (Continuare la pag. a 2-a) cum e şi normat, chestiu- un nivel foarte coborît, i Înregistrat la frontiera cu
EUGEN POPA nile de fond. Ele sînt ale învăţămîntului nostru România, iar din Ungaria
atît dc numeroase incit in majoritatea liceelor ţ — la graniţa cu Austria.
(Continuare In pag, a 2-a) nu pot fi nici piăcav enu- zise industriale sau a sco- \
merate într-un articol de m or generale de cartier ’ ■ MOSCOVA. — In aju
ziar. Voi am inti doar ori din cele mai îndepăr-\ nul celei de-a 70-a aniver
una, care m i se parc cea tate colţuri ale ţării, unde i sări a naşterii lui Andrei
mai gravă şi care a stîr- avem absolvenţi de gim - 1 Saharov, la Nijni Novgo-
, .
- .
nit, de altfel, şi cele mai naziu care nu ştiu sa con- ? rod, într-o ladă de gunoi
numeroase controverse. E tureze corect literele şi ţ de lingă oficiul poştal unde
vorba de o mai veche şi elevi de clasa a XI-a care î I acesta işi .primea corespon
deplorabilă apucătură a nu pot indica pe hartă ' denţa în cei şapte ani de
noastră, a românilor, de Craiova ori au convinge- y exil la Gorki, au fost gă
a nu ne respecta tradiţii rea că Noica e numele l site mai multe scrisori da-
le venerabile. Cum ar fi, unui fotbalist. A *-----------semenea tînd de acum cinci ani, a-
în cazul de-faţă, abando dresate academicianului pe
narea tradiţiei de o veri RADU CIOBANU \ atunci în dizgraţie. Printre
— 'Transmitem în direcţ meciul dintre cumpără ficată eficacitate a şcoli- hîrtiile găsite la gunoi se
tori şi produse, din etapa a 2-a a liberalizării preţu lor normale sau bulversa- ‘ (Continuare în pag. a 2-a) - j aflau mesaje de felicitare
rilor, trimise lui Saharov din Ita
Desen de IOAN COSMIN DRAGOMAN lia şi Austria cu prilejul
împlinirii a 65 de ani, scri
sori de la colegi din uni
4- BROAŞTELE DIN GEOA-
talent — protagonişti principali?! puncte de difuzare a presei în .GIU-BĂI riscă să devină mai versităţile din Graz (Ger
se studieze
deschiderea
unor
Sigur n u ! în carne şi oase, li
FLASH! veţi putea vedea în spectacolul unde m ulţi bolnavi ar dori şi ei toate rîioase din cauza „grijii" mania) şi Philadelphia
incintele marilor spitale, acolo
(S.U.A.), articole ştiinţifice
deosebite pe care administratorii
„Valuta, dragostea mea..."
pre
zentat azi, la Sala Sporturilor din să afle ce se întîmplă în judeţ, staţiunii o acordă lacului din semnate de fizicieni din
Franţa, Elveţia, Germania,
4- SIMPOZION. Muzeul Jude Deva, de la orele 16 şi 19,30. în ţară, în lume: Un exemplu ,il parc — de fapt fostului .lac •— U.R.S.S., S.U.A., China.
ţean, împreună cu Biblioteca Ju Prestaţia artiştilor va fi sigur poate constitui Spitalul munici care acum este o imensă groapă
deţeană, a organizat în 8 mal, mai inspirată decit numele Cu pal Hunedoara. Aici, între orele plină de mii, resturi menajere, ■ OFFENBURG. — Au
la Casa Arm atei Deva, simpo care „şi-au botezat spectacolul 7—15 se găsesc ziarele preferate sticle şi alte.......cadavre“ ale ne torul atentatului care era
zionul comemorativ „Diplomaţi 4- VlN ZÂRI. Valoarea vînză- de cei internaţi, dar şi de către glijenţei. 'Ştiu dumnealor, admi aproape să-l coste viaţa pe
în slujba unităţii şi independen rilor dintr-o singură lună, apri personalul medico-sanitar. Bine nistratorii, cum arăta acest lac ministrul german de inter
ţei naţionale a României". In ca lie a.c., la Magazinul Metato—, ar fi să putem insera o aseme-< cu 20 de ani in urmă, cînd era ne, Wolfgang Schaeublc, a
drul manifestării dedicate Zilei Chimice nr. 27, din Călan, este nea veste şi de la Deva şi Pe îngrijit, avea apă curată şi bărci fost socotit iresponsabil de
de 9 Mai s-au evocat personali de 1,6 milioane lei. Oferta a fost: troşani. de agrement ? Dacă nu, să între Tribunalul din Offenburg
tăţi de marcă ale diplomaţiei televizoare, frigidere, maşini de -f RENTABILITATE. Lango- be localnicii. (Sud-estul Germaniei), ca
româneşti, cum au fost V. Alee- spălat, radiatoare cu ulei, vop şeria din gara Ilia, aparţinătoare re a dispus internarea sa
sandri, 1. O. Brătianu, M. Kogăl- , sele, detergenţi, baterii, becuri Asociaţiei de creştere a anima REPORTER într-un azil psihiatric.
ntceanu, Take lenescu şi N. Titu- etc. Luna mai a început mai.
lelor din aceeaşi localitate, rea
îescu. bine... lizează venituri lunare în valoa
-fe AŢI U ITAT „ŞA T R A "?' + DIFUZAREA PRESEI. re de 50 — 60 000 lei. In acest fel
Sigur, n u ! l-a uitat, oare, cineva Consemnăm o propunere pe care mica unitate se dovedeşte a fi
pe superbii — în frum useţe şi ne-au făcut-o m ulţi cititori. Să foarte rentabilă. / .