Page 2 - Cuvintul_Liber_1991_361

9- CUVlNTUL LIBER NR.-361 • JOI.
T
Adevărul este, ea de
Eroii neamului românesc Discuţii, controverse.
(Urmare din pag. I) jertfit 170 000 dintre cei obicei, la mijloc
mai viteji fii ai săi. In- (Urmare fin pag. I) şi clare, care s-o aşeze
1877, principele Carol 1 toreînd în totalitate , ar­ din nou, aşa cum a stat
chema înflăcărat oştirea mele împotriva Germaniei înainte de comunism, pe (Urmare din pag. I) In ceea ce priveşte cele­
română să lupte pentru hitleriste, armata română lipsă de realism face ca demnitatea profesiunii de lalte divergenţe, adevărul
independenţa ţării. El a- a eliberat singură teri­ şi eficienţa stipulărilor dascăl şi pe datoria ne­ de vîrf precum şi faptul se află undeva la mijloc.
ducea aminte de faptele toriul din vestul ţării, judicioase, salutare, con­ condiţionată a elevului de că furnizorul de energie Să le luăm în ordine. Din
străbunilor in luptele de ştergînd ruşinea odiosului ţinute in aceste proiecte a învăţa; electrică, termică ete. nu relaţiile''pe care le-am ob­
la Rovine şi Vaslui, de Diktât de la Vîena. Patru complicate inutil să cadă Să sperăm că, spre deo­ pretinde R.A.G.C.L. să a- ţinut de la Banca Comer­
alte mari bătălii în care ani, populaţia româneas­ în conul de umbră al în­ sebire de „epoca de aur“, chite. aceste servicii anti­ cială, unde R.A.G.C.L. îşi J O I
armatele invadatoare tur­ că din Ardeal a suferit doielii. De aici şi impre­ cind proiectele de legi cipat.’ are contul, rezultă că a-
ceşti au fost înfrînte şi jugul ocupaţiei, obligată sia ireprimabilă că ne erau (cind erau) publicate Acesta ar' fi în esenţă ceastă taxă de anticipaţie 9 MAI 1
spulberate. In a sa Istorie să-şi poarte crucea pe aflăm din nou în faţa doar de ochii lumii, foru­ protestul adresat prefectu­ nu trece arin contul res­
a literaturii române, Geor- carg a fost răstignită şi unei tentative de experi­ rile noastre legiuitoare rii de comisia de mediere pectiv. La serviciul debite PROGRAM
ge Călinescu menţionează bătută in cuie la Ip şi ment ce urmează a se vor ţine seama de suges­ în numele asociaţiilor de al R.A.G.C.L. aflăm că,
versurile calde ale poetu­ Tresnea şi în alte atîtea face pe spinarea învăţă- tiile oamenilor de la ca­ locatari din Deva. din contră, trece prin a- 10,00 Actualiti
lui loan Neniţescu după localităţi de către hor- m întului românesc. Dar tedră şi că vom trăi in cest cont, dar că asupra
care a fost compus cin- iyşti. nu ştiu dacă 'acestei spi­ cele din urmă acea sal­ In legătură cu această sumelor nu se calculează 10,10 Iloroscoi
tecul „Pui de lei" : „Eroi La 25 octombrie 1944, nări greu încercate de ne­ vatoare redresare a şcolii, taxă de anticipaţie, per­ nici un fel de dobîndă. zilei
au fost, eroi sînt încă / tricolorul românesc a flu ­ fericitele experimente ca, pe care o aşteaptă o ţară cepută în baza unei legi D âtă R.A.G.C.L. a caicu.
Şi-or fi în neamul româ­ turat din nou deasupra' re s-au tot succedat din întreagă. Domnilor par- 1 adoptate sub vechiul re­ lat noua taxă de anticipa­ 10,20 Worldne
nesc"... „Din coapsa Da­ oraşelor Caret şi Satu 1948 nu-i va fi fatal unul lamentări, chibzuiţi bine | gim dar păstrată în vigoa­ ţie la nivelul unei luni de
ciei şi-a Romei/ în veci Mare, ultima palmă de nou, chiar - bine intenţia, şi nu uitaţi : după Con- i re, ziarul nostru s-a mai vîrf, rău a făcut, întrucît 12.00 Ora de *
s-or naşte pui .de lei", pămînt românesc fiind nat, cum ar fi acesta. Nu stituţie, legiferarea învă- pronunţat Se ştie că legea în vigoare vorbeşte
Participînd la războiul eliberată. Armata româ­ de experimente are a- ţăm întului implică, poa- I unde-i lege nu-i tocmeală despre costurile dintr-o lu­ 13.00 Interiore
antiotoman, alături de nă a nimicit apoi grupă­ cum nevoie şcoala româ­ te, cea mai grea răs- | şi în această privinţă este nă medie. Cu privire la
armatele ruseşti, în care rile fasciste din Buda­ nească ci de legi simple piinden lege. noul cuantum, m ult spo­ 13,40 Tele-rcei
nu o dată acestea din pesta, participînd la eli­ rit faţă de ceea ce deja
urmă au fost sprijinite berarea Ungariei, Ceho­ fiecare locatar achitase îna­ 14.00 Actualits
spre a nu cunoaşte de­ slovaciei şi a Austriei. inte de liberalizarea pre­
zastrul infrîngerii, tru­ Dar, ca şi în 1878 şi în cerea comerţului şi alte ţurilor şi tarifelor,, el rezul­ 14,10 Monde B
pele române, d in i jertfe 1945, la tratativele de Î N T R E B Ă S I persoane sus-puse). Pe a- tă în mod firesc din a-
grele, au ocupat rină pe pace, noi nu am avut Domnul Virgil Moise, din ficiat de nici un ajutor. cest om îl poate ajuta ci­ ceastă liberalizare. , 14,30 C alei*»
rînd redutele Griviţa l şi dreptul să participăm. A- Haţeg, îşi începe scrisoa­ Ca ’ să mai aline durerea neva?" — îşi încheie tot cetăţewei
Griviţa II, apoi Rahova şi celaşi „prieten“ de la Ră­ rea adresată ziarului nos­ văduvei şi copilului minor' cu o întrebare domnul Moi­ Refuzul de a achita a-
Plevna, Vidin şi Smîrdan. sărit, dar şi alţi „prie­ tru cu o întrebare : ..Pen­ rămas orfan, bunicul aces­ se scrisoarea. Din păcate, ceastă taxă de anticipaţie... 15,00 Preuniw
Pe drept cuvînt, Carol I teni“ din Apus au avut de tru ce şi-a dat viaţa?" în ­ tuia Şi socrul celui dece­ televizoarele color sînt un anticipat şi motivarea pe
se adresa astfel ostaşilor : grijă să ne umilească din trebarea se referă la eroul dat, domnul Cornel Crişan lux pe care nu şi-l pot care se axează ni şe pâr 15,30 Teleşce»
„Voi aţi dovedit că virtu­ nou. Cum suntem de fapt Mircea Stîngă, căzut la din Haţeg, a încercat să le perm ite prea mulţi, chiar ilogice. ■' ’
tea strămoşească n-a pie­ şi acum, cind la Eger, Hunedoara în timpul Revo­ dacă au bani sa le cum­ 16,op-\rte vi*
rit din rîndurile oşteni­ Viena şi in alte părţi se , cumpere un televizor co­ pere. Deocamdată. Atît, deocamdată. Aş­
lor români. Sub focul pune problema integrităţii luţiei. Pentru jertfa sa, a- lor, dar n-a găsit la nimeni în ceea ce priveşte unele teptăm să putem consem­ lG.l'if^fluziaa 1
cel mai viu al inamicului noastre teritoriale iar la dilii municipiului au dat înţelegere şi sprijin. „Te­ afirm aţii din post-scrip- na şi răspunsul prefecturii, toţi
aţi înfruntat moartea cu Moscova, deocamdată, idei unei străzi numele eroului. levizoarele' color le-au apu­ tum, nu sinteţi bine infor­
bărbăţie f...) sîngele vărsat nu se pwâe problema ro­ Dar familia sa — susţine cat doar „mafioţii" din m at domnule Moise. (V. dacă vom intra în posesia 17,00 Limba a
nu va fi în zadar ; din- mânilor de dincolo de domnul Moise — n-a bene­ Haţeg (oameni din condu­ ROMAN). iui:
tr-însul va rodi> mărirea Prut, a Basarabiei, Buco­ 17,30 Pro pairi
şi Independenţa Patriei". vinei şi Ţinutului Herţei.
Astfel, cu pierderea a a- Dar va veni vreodată şi 18,30 Piaţa eşi
proape 10 000 de oameni, timpul nostru. Undeva, în (Urmare din pag. 1) Poate veţi considera că dv.
a fost obţinută neatîrna- cer, cineva se va gînUi Socoteli simple sînt alarmist, pesimist sau
rea in 1877—1878, un pas cîndva şi la această insu- , mai ştiu eu cum, dar pre­ 19,00 Ştiinţa
mare spre desăvîrşirea u- ia daco-romană, la covîr- fi să ascultăm explicaţiile viziunile guvernului —
nităţii noastre statale. . şitoarea' majoritate a savante ale domnului Se- ocupă, 2 m pătraţi, rezultă poate, el, şomerul că este 1 200 000 de’şomeri pînă la 19,35 Desenez
Dar nu era ultima jert­ populaţiei rom âneşti! Ori- verin, atotştiutor în dome­ atîta cîştig, faceţi şi dum­ rbdul aceloraşi savante ex­ sfîrşitul anului — o con­ * Ştrun*
fă. Pe cimpul de onoare cît ar fi să dureze, noi niul larg al reformei şi neavoastră socoteala cît iese plicaţii, care îi îndeamnă firmă.
odihnesc,: deopotrivă, eroii ne vom ţine mintea trea­ nu numai, ar trebui să fim ( la 100 metri pătraţi sau pe unii conducători de u- Intr-adevăr, e mult mai 20,00 Actuaţ»i
neamului căzuţi în primul z ă ! In ceea ce-i priveşte convinşi că aceste preţuri la 1 ha. nităţi, incompetenţi şi li­ sim plu să vii la serviciu * Cronic
şi al doilea■ război mon­ pe cei care şi-au jertfit sînt cele reale, cele bune, In buzunarul cui o fi piţi de scaune, să-şi re­ îm brăcat în costum la două Paria*
dial. La 9 mai. 1945 se viaţa pentru eliberarea cele de pînă acum fiind mîna ? Această liberali­ ducă num ărul de personal, rînduri — după moda gu­
consemna marea victorie ţării — să sperăm că peste deformate, în jos, bineîn­ zare necontrolată era ne­ avînd ca . unic criteriu su­ vernam entală — cu un nod 21,00 Film sei
asupra fascismului pentru alunecătorul timp, eroii ţeles. Bine că au avut gri­ cesară, s-o spună dum- . ficienţa fondului de sala- la cravată cît o' varză de „Dalia**
care România, ca a patra şi faptele lor nu vor fi jă dumnealor să le îndrep­ nealui, domnul Adrian Se- Bruxelles, să întruneşti con­ Ep. 21
putere beligerantă, şi-a uitaţi niciodată ! te în sus ! , verin, agenţiilor de presă îşi închipuie oare dum­ siliul de adm inistraţie şi
Păi domnilor, dacă un străine, în limba engleză nealui, domnul ministru să spui, plin de competen­ 21,50 Drumuri
plic de seminţe de roşii, sau franceză, cu a căror sau onor consiliul de adm i­ ţă : „Domnilor, trebuie să memorie
supertratate, conţine peste stăpînire perfectă se mîn- nistraţie al nu ştiu cărei concedîem 100 de salariaţi,
500 de seminţe, din care dreşte atît. Mâi bine ar instituţii, că dînd afară ju ­ * 9 Mă»
V»0 Mri
vor ieşi ■ peste 100 de ră­ fi stăpînit nişte elementa­ m ătate din personal, va şi asta în prim a fa z ă !“. D o rit
saduri, din care să rămînă re noţiuni de economie de realiza aceeaşi producţie ? Da, e mult mai simplu de- istorie
doar 25 de fire productive piaţă — nu cea a bişniţei Nu, domnilor, avînd în cît să-ţi pui mintea la * 9 Maill»
şi să producă fiecare mă­ şi jecmănelii. vedere ca unic criteriu al contribuţie şi să te lupţi — Zi*
car 3 kg de roşii, ar rezul­ Lăsînd roşiile la o par­ restructurării Suficienţa ba­ cu toate greutăţile, şă'd ai rid
ta 75 kg de roşii -a 35 lei, te, cum oare o să trăiască nilor pentru salarii, pro­ de lucru oamenilor care
înseamnă un venit de 2 635 un şomer cu 50 la sută ducţia se va reduce aproa­ ţi-au acordat încrederea şi 22,35 Romanţe
lei dintr-un plic dg semin­ din salariul său ? îşi va pe proporţional cu conce­ onoarea de a-i conduce. tirilor
ţe care costă 65 lei. Restul vinde probabil radioul şi dierile. Peste un scurt Onoare pe care din como­
o fi salariul producătoru­ televizorul care au ajuns timp vor urm a alte conce­ ditate cei mai mulţi 6 ter­ 22,50 Simpozii
lui sau costul utilajului — şi ele la preţuri astrono­ dieri şi apoi altele, uim ind felesc şi o înşeală. Noroc R evistă,
în cazul nostru, sapa ?! mice, pierzînd astfel oca­ principiul dominoului. Şi- cu dezlegarea de la „îm­ literator
Nemaipunînd la socoteală zia de a se linişti sufle­ asta pînă eînd va mai ră- părăţie" de a „tăia ş i, spîn- şi arte
că la producătorii parti­ teşte cu explicaţiile minis­ mîne doar consiliul de ad­ zura“, după bunul plac.
culari veniturile se dublea­ trului nostru însărcinat cu ministraţie, care va avea 23,55 Actuăliti
Să nu uităm să... iubim trandafirii! Original mod ză. Dacă din 25 de fire de reforma. Poetice explica­ „nobila" sarcină a lichidă­ Triste şi sumbre soco­
de parcare pentru autoturismul 4 HD 4377. roşii, care, cu indulgenţă ţii ? Dar îşi va am inti rii societăţii. teli !
PROGRAM
— Deocamdată, doar el v-a luat apărarea. îneît nici nu' ne mai salutam pe stradă. Mulţi or
— Poate pentru- că mă cunoaşte. Nu e obligato­ să vă spună că-1 invidiam. Nu-i adevărat, n-aveam 15,00 Câmpie*
riu ca m ajoritatea democratică să aibă întotdeauna de ce să-l invidiez. Honza era singur. Singur pe un europeai
dreptate. Şi nici nu e întotdeauna nepărtinitoare. piedestal, înalt, unde nu poate să-ţi fie decît teamă. * Transa
In cele rostite de Ajm nu se simţea teamă, ci Altceva nimic. , direcţi
mai degrabă indiferenţă şi dispreţ. Tristeţii figurii Ajm tăcu pentru o clipă, dar Frantisek reînnodă Gotebi
13. ÎN UNANIMITATE... AJM< i se adăuga îm brăcămintea cernita şi cravata nea­ discuţia printr-o nouă întrebare : 17,00 Emishai
gră. Ajm dădea impresia că ar fi în orice clipă pre­
— Şi dumneavoastră credeţi că A im i-n ucis — Cum vă explicaţi moartea lu i? limba gc
pe Faltys ? gătit pentru o înmormîntare, a lui sau a altuia. A jm îşi plecă din nou privirile asupra mîimlor
Frantisek rămase în gardă.
— E o glumă proastă, domnule... — Pe cît se spune, Faltys nu prea vă simpa­ sale cu degete lungi. 18,00 Actuali*
Frantisek privi în ochii reci şi trişti ai palidului — Ştia că a ajuns la capăt... la capătul carierei
v-: :
Vilem Ajm. întîlni o privire la fel de fixă şi con­ tiza. Ajm nu-1 privi deschis, în ochi, ci îşi plecă in­ de artist. Fiecare îşi dă seama, el cel dintîi, de 18,10 Desene i
centrată. In o ch i'i se citea o forţă deosebită. Se tenţionat privirea asupra riiîinilor sale 'albe, cu de­ 'faptul că nu mai poate merge înainte, că a ajuns
uită la peretele din spatele meu,-de parcă as fi de gete lungi, pe care în momentul acela le răsucea u- doar să se repete. Faltys începuse să se repete. Şi se 18,30 Cercetar
sticlă, gîndi. Frantisek şi-l încercă o Senzaţie ne­ nul cîte unul, pocnindu-le. frămînta. Mai mult decît atît, îşi pierduse şi memo­ ştiinţific
plăcută. — In ceea ce ne priveşte pe mine şi pe Faltys, ria, dacă nu ştiaţi... Prim a dată i s-a întîm plat cam agricolă
— Iertuţi-mă, dar... Frantisek încetă să mai zîm- vă pot asigura că animozitatea era reciprocă, cu doi ani în urmă, în Diavolul de Shaw, chiar la
bească şi glasul îi căpătă un ton de scuză, am în­ premieră. Nu ştiu dacă aţi văzut piesa, în ultim ul 19,00 Concerte
trebat doar pentru că toţi dinaintea dumneavoastră — Din ce cauză ? act, eroul principal, Richard Dudgeon, zise Diavolul, Orchestr
Ajm întîrzie cu răspunsul.
au afirm at asta, — Nu are rost să "dezgropăm lucrurile... v-aş pă­ are un lung monolog în faţa spînzurătorii. Acesta e Naţional
— Toţi ? ■ >; ' rea sentimental. ■■■;■ momentul culminant al piesei, peste care Faltys n-a Radio
Frantisek îşi am inti că prim ul* care pome­ mai putut trece. Nu-şi m ai^m intea rolul. A trebuit ' ■ £
nise numele lui Ajm, dar şi primul care i-a luat a- — Încercaţi totuşi ! . să i-1 sufle tot, cuvînt cu cuvînt, cum Ii se suflă cîn- 21,30 Câmpiei
Ajm zimbi amar.
pârarea a fost Tarantik. tăreţilor în timpul procesiunilor religioase. De atunci europeai
— Am venit amîndoi de la Brno- la Praga în a-
— De unde îl cunoaşteţi pe Petr Tarantik ? ceeaşi stagiune, pe vremea aceea eram încă prie­ a mai avut şi alte asemenea ghinioane în Ferme­ de box.
— Frecventăm aceeaşi, cafenea: cătoarea pantofăreasă, în Hamlet, în Pescăruşul de * Traasi
.-■--"■Care ? ■ - .■,.■■• teni... numai că... Honza a început să-şi facă aici un Cehov, . - (Va urma) direcţi
— „Deminka". Jn cartierul Vinohrady, Şi între­ nume... şi asta cam fără'scrupule. I-am spus de mai G8tcb<
bă indiferent : De ce ? multe ori ce cred despre el şi am ajuns pînă acolo Român publicat in Editura „Univers" — 1971