Page 2 - Cuvintul_Liber_1991_362

"1
'm - î CU V lN TtîL LIBER NR. 36
= s t e =
■’P v . .' gifţv'K:.' '
Lfâ
— n F ? W * ’ -ş j-; . * Un mesaj al luminii şi al creaţiei
' ‘ ‘
Lucian Blaga

via, Praga, Berna, Vioriu,
pe ministrul plenipotefiiuu
de la Lisabona, despre a-
ceastă din urmă activitate
făctnd referiri şi în roma­
Ai>em numeroase ro­ realităţi devenite ţerdri- nţa autobiografic „Luntrea
mane ale „obsedantului CONTR APU NC T zante pentru fiecare din­ lui Caron" apărut de cu-
deceniu" dar e de presu* tre noi tn defuncta epocă. rînd la Editura „Hutna-
pus că de acum vor înce­ Titus Popovtcî reuşeşte să nitas".
pe să speră romanele Obsedantele decenii le regrupeze, potenţîndu-le Se afirmă că poetul, în
„obsedantelor debknii". intr-o- sinteză de o forţă creaţia sa, coboară pîrrn la
Primul (dacă mi mă în­ td (pentru noi}, care nu gul acestui drum haluci­ expredvă ieşită din co­ momentul de început al
şel) care investighează a- menajează nici imbecili­ nant, printr-un oraş sur­ mun. Mesajul său e să cursului lumii. Imaginea
cest teritoriu aflat pînă tatea dictatorilor, nici o- pat în mizerie, e recon­ nu uităm. Să nu uităm, „mării <te lumină* ! din
nu demult s~b interdicţie beăienţa celor tlrîţi. „pe stituită din conversaţii şi pentru ca asemenea mon­ care s-a născut şi con timid
este Titus Popovici. E 6 cele mai înalte culmi de rememorări toată deplo. struozităţi să nu se mai să se nască -lumea, înţp-dn
surpriză de proporţii, de progres şi civilizaţie". rabila abjecţie a epocii repete. proces cosmogonie infinit,
fapt, o dublă surpriză. Pretextul epic e crlncen zisă „de aur“. Stilul rela­ Cei ce regretă dicta­ prin care existenţa triumfă
Intîi, pentru că roman­ şi simplu: unui om oare­ tării e calchiat după lim­ tura şi au nesăbuinţa de mereu asupra neantului,
cierul TitUS Popovici lip­ care, şters, banal, îi moa­ bajul de lemn specific a susţine că atunci „era „ estehotărîtoare pentru con-
sise din vitrinele librări­ re fetiţa la naştere din epocii, constituind una mai bine“ să citească a- ' stituirea viziunii sale cos­
ilor o vreme atît de în­ cauza frigului şl mizeriei din principalele resurse cest roman. E scurt, nu într-o zi de 9 mai, zi cu mice. Sursa principală a
delungată incit ne resem­ din maternitate. Micul ca­ ale satirei, iar limbajul le impune un efort prea otita rezonanţă în istoria 'lirismului va fi contempla­
nasem cu Ideeu că , a a» davru ii este înmînat ta­ direct, frust, cu accente mare. Dar, dacă nu-i va poporului nostjru, se năş­ rea universului sensibil, a
ban donat definitiv roma- tălui într-o cutie de ghe­ de o trivialitate uneori lecui definitiv de stupi­ tea in satul La aerăm naturii, Poezia lui Lucian
' nul. In al doilea rînd, te iar acesta e nevoit excesivă, ii suscită citito­ dele tor nostalgii, în mod mett ce p^rţi fn nume / Blaga are un cert substrat
pentru că el revine cu un să-l ducă astfel la crema­ rului reacţii ce oscilează sigur îi va obliga la re­ f netele lâerimei...") scrii­ Intelectual, implică o con­
’Mihan satiric, gen dlspa- toriu. E picătura care între savoare şi oroare. vizuirea propriei conştiin­ torul şi filozoful Lucian cepţie asupra lumii, nu
rent la noi In literatura umple paharul unei amă­ Dar altfel nu se putea, ţe, în măsura In care o Blaga, a cărui creaţie, in­ numai sensibilitate la Spec­
ultimelor decenii, căci dic­ răciuni îndelung acumu­ mai ales dacă ne gîndim au. Cit despre generaţii­ diferent de viaturile , vre­ tacolul ei, dar nu se con-
taturile nu suportă nici late prin ani. Ajuns la c& elaborarea acestei cărţi le ce vin, ele trebuie să murilor, stă eu cinste âlŞ- , Stituie decît accidental ca
caricatura, nici satira, şl exasperare, omul acesta a constituit eu siguranţă cunoască adevărul şi nu­ turl de cea a lui Emines- o „meditaţie", este o „pri­
nici chiar umorul benign anost, supus, conformist, şi un mijloc de de fulare mai din - asemenea . cărţi eu, Arghezi şî altor citorva vire" a naturii şi „numire"
decît cenzurat şi cu aria se decide să-l ucidă pe a autorului care şi-a auto- îl vor putea cunoaşte. scriitori ce alcătuiesc nu­ a elementelor $1 formelor
strict delimitată. dictator. Important însă impus’ w # a ani tăcerea. Căoi altfel, cum zice în­ cleul de aur al literaturii ei. Aşa cum „lumina" este
Cu un titlu el însuşi în această istorie e dru­ Despre asemenea vremuri suşi personajul lui Titus, române. în aceeaşi luna pentru 'poet substanţa uni­
şocant prin aparenta lip­ mul pe care tatăl, cu cu­ nu se putea scrie în re. Popovici, „Cină vei fi ma­ mai, în Urmă cu 30 de ani, versului, tot astfel lucru­
să de relief, CUTIA DE tia de ghete in braţe, îl gistru satiric decît astfel, re nu le vei crede şi Blaga se stingea din viaţă, rile lumii Sînt pentru el
GHETE (Ed. Elit — Co­ străbate de la. maternita­ însăşi epoca avocată nu dacă nimeni nu va crede 'Îasîndu-ne „Poemele lumi­ ceea ce sînt pentru percep­
mentator}, Titus Popovici te Ut crematoriu, înghe­ permite alternativă. De înseamnă că nu s-a pe­ nii", „Paşii'profetului", „în ţia obişnuită, şi; în acelaşi
realizează o satiră de O suit într-un tramvai cu aceea şi imaginea de an­ trecut nimic, înseamnă că mârea trecere", „Lauda timp, metamorfoze ale fon­
extraordinară pregnanţă,. ferestrele îngheţate, care samblu pe eare o oferă am visat, înseamnă că somnului", „La cumpăna dului absolut.
amară dar lucidă, înspăt- e blocat la un moment acest foarte dur roman amintirile noastre sînt apelor", „La curţile' doru­ Creaţia lui Lucian Blaga
mîntătoare dar pilduitoa­ dat, ca şi întreaga cir­ este rezultatul unei rafi­ bolnave, - sau pur şi sim­ lui", „Nebănuiteîe trepte-", şi-a conturat o bâză dura­
re, incredibilă (pentru un culaţie, pentru că trece nate dozări între natura­ plu că minţim". piesele de teatru „Zamolxe", bilă în sentimentul desco-
occidental), dar adevărOr el, dictatorul. De-a lun- lism, absurd şi grotesc, RADU CIOBANU „Tulburarea apelor", *Meş-' -- perirîi lumii, a naturii şi
terul Manole", „Avram a satului, dar şi In cultură,
in istorie „reduse" Ia un
lancu*. Ne-a lăsat, de sens fundamental, în care
asemenea, un sistem filo-,
de masă zofic euprmzînd patru tri­ a proiectat propriile valori
şi aspiraţii, Spre a-le privi
M edalion literar logii — a cunoaşterii, a apoi din perspectiva aces­
Canstotarea-dorinţă „Cul­ tru autodotarea sau repa­ de activitate şi lipsa de culturii, a valorilor, cos­ tui sens ; cultură şi istoria
tura are nevoie de bani ca raţiile necesare aşezămîn- fonduri băneşti ? Unde-i „Mas Verne, un serii­ mologică la care se sînt mărturiile existenţei
de aer !" se aude tot ural tului ce le-a adunat, o cauza ? Şi unde efectul ? lor pentru toate vîrstele" adaugă mai multe volume omului, dovezile puterii
des. Şi din tot mai multe Nevoia de hani se resimte • Ceea ce Ministerul Cul­ a fost genericul meda­ de eseuri. Asimilat adesea lui creatoare şi ale perma­
părţi. In tonalităţi varia­ la fel de acut şi la nivelul turii a făcut prin acorda­ lionului literar organizat expresionismului, căruia i-a nenţei, Acesta este mesa­
te, mergtad de Ia afirmaţie castă» de cultură. • Să­ rea de autonomie, prin re­ ieri de Secţie de copii dat o accepţie largă, de jul operei sale, fixat' în
pînă la exclamaţia încăr­ răcia e cam aceeaşi. Ex- nunţarea la indicaţii, este o Bibliotecii' Judeţene „stil al năzuinţei spre ab­ poeme de autodefinire:
cată de îngrijorare. Da ee ceptînd Hunedoara, Şi eă, pozitiv. Dar independenţa (doamna Marts Bodea). solut", conformă cu pro­ „S-a Intîmplât să port cînd-
această nevoie de bani 7 ! sărăcia, se datorează nu se cere dublată de respon­ Interesul manifestării a pria sa filozofie a cultu­ va făclia / din vale-n deal,
Simplu ! Pentru a (supra) numai stării de autofinan- sabilitatea celor implicaţi sporit In rîndul celor rii. Lucian Blaga a fost din noapte-n zi,/ pe dru­
vieţui! în condiţiile în. ţare. Ci — trebuie să re­ în faptul de cultură. Alt­ prezenţi prin organiza­ în realitate un poet cu vo­ muri ce mereu vor fi,/
care se solicită finanţarea cunoaştem cinstit — tn e- fel, se va ajunge la acel rea, deopotrivă, O unei caţie clasică, a transparen­ câiăuzindu-vă pînă Ia pra­
— într-un procent mai; gală măsură şi Slabei preo­ păgubitor şi periculos cerc expozi|ijr de carte a a- ţei şi a măsurii. Să nu ui­ gul/ unde-n azur domneşte
consistent — de la bugetul, cupări a an«aJaţUor. La vicios: fonduri nu vin de mintitului autor şi a tăm pe Blaga, diplomatul măreţia./ S-a intîmplaţ să
naţional. Un buget, după toate casete de cultură ale la stat, dar nici prin pro­ unei audiţii după discul — cunoscutul ataşat de clnt prin- vreme pSftifn-
cum bine se ştie, secătuit !f judeţului se poate face priile puteri nu le procu­ pe care era imprimat presă şi consilier : la ' lega­ teaseâ/ tot ro-i înalt, tot
O discuţie, pe care o mult mai m ult Cu condi- răm. Şi... ne plîngem! „Sfinxul gheţarilor". . / ţiile României din Varşo­ ce-i frumos...".
dorim lămuritoare, purtăm Atît f
cu cineva aflat „Iti miezul • Să încercăm a con­
problemei": consilierul şef Discuţie eu fi. cluziona ! • Baza materială
al Inspectoratului de Cul­ IOAN SICOE, a celor mai multe dintre NOTE DE LECTURĂ
tură Hunedoara, dl. Ioan . consilier şef aşezămintele de cultură este
Sicoe. • tn ce măsură se ai Inspectoratului sub orice critică. Moşteni­
implică, materialiceşte, sta-: de Cultură Hunedoara rea trecutului e grea. Cu
firi în susţinerea actului de toate acestea, trebuie să se „România cu şi fără Antonescu11
cultură ? 9 înainte de înţeleagă limpede: finan­
indexarea salariilor, de ţarea sută ia sută de la Gh, Buzaţii, specialist în permis punerea în eviden­ cum , pe Vremuri se închi­
Ia buget se primea 70 la ţia să existe preocupare şi bugetul statului este impo­ domeniul istoriei contempo­ ţă a unor adevăruri isto­ nase în faţa realităţii lui
sută pentru muzee, 50 la interes. Nu doar pentru sibilă f Şi deloc benefică ! rane ne-a obişnuit cu lu­ rice caTe puteau deranja Carol şi in faţa realităţii
serile distractive şi pentru puterea. Surpriza plăcută
sută pentru teatre şi nimic, cursurile universităţilor li­ Dovadă ; risioa de bani din crări ştiinţifice de valoare, lui Hjtîer. Şl ca Întotdeau­
pentru casele de cultură şt bere. Concret: unde sînt anul trecut şi lipsa de ca­ iar unele dintre ele, chiar pentru cititorul pasionat de na s-a folosit de greşelile
istorie, dar şi pentru isto­
căminele culturale, • şi ce fac formaţiile Casei litate în activitatea din de referinţă în istoriogra­ lui Maniu. Tătărăscu va
Acum ?' • Căminele cul­ de Cultură a Devei ? Că, toată această perioadă. Sta­ fia româpească, aşa cum ricul de profesie o consti­ rămîne în istoria noastră
turale şi casete de cultură îa afara formaţiei de păr rea actuală a culturii româ­ este „Din istoria secretă a tuie publicarea unor texte politică „omul care a zis
din arhivele Cominternului,
au găsit înţelegere Ia pre­ puşari, nu avem ştire să neşti nu trebuie conside­ celui de-al doilea război da, de eîte ori Maniu a zis
fectură şi Ia primării. A activeze, vreo alta ! Ce face rată un regres. Ci doar o mondial", în seria acestora din ariiiVa diplomatică so- nh“.
fost însă o situaţie oare­ Sil vana 7 1 Dar celelalte ?t perioadă firească şi nece­ se înscrie şi cartea „Româ­ vieto-germană, - din arhiva Istoricul Gh. Buzatu rte
cum pe lingă lege, deoare­ sară de căutări. Relativa nia cu şi fără Antonescu", diplomatică a Axei fascis­ prezintă extrase fin arhi­
ce ordinul 691/februarie Eforturile sînt deci mini­ stagnare a vieţii culturale în care sînt înmănunchea­ te, precum şi din arhivele ve referitoare Ia tinete pei -
me ! • Se motivează sta­
1991, emis de Ministerul te studii documentate, ra­ americane sau ale comunis­ sonalităţi comuniste din
Finanţelor, interzicea, sub­ rea de fapt şi prin lipsa ' va duce, obligatoriu, - la poarte şi memorii semnate mului românesc, impresio­ România ca Gheorghiu-Dei
venţionarea. Incepind însă de receptivitate a publica-' acumulări calitative. de Alex. Cretzianu, Vlad nant este memoriul întoc­ (format de comuniştii un­
cu 15 aprilie ate» Se per- ; Iui. Sînteţi de acord*? • Acceptaţi, stimaţi cititori, Georgescu,. Gh, Tătărăscu, mit de Qh. Tătărăscu. Pri­ guri — nuanţa Bela Kuhn).
mite finanţarea respective, Trebuie recunoscut că spec­ şi o concluzie a reporte­ N. Manoilescu, Gh. Buzatu, mejdia invaziei ruseşti a Emil Bodnâraş (cel mai fe­
lor Instituţii din bugetele : tacolul străzii şi cel ai rului. Vidul culturii de Mirceâ Muşat, Andreas sfarîmat toate poziţiile po­ roce instrument al Mosco­
focale • fit măsura po- televiziunii iac o serioasă masă a fost şi continuă a Hillgruber, Robert Coulon- liticii noastre externe, pre- - vei) şi Anna Pmiker — a-
sibiluiai! Îmi este cunos­ concurenţă. Virtualul spec­ fi* o realitate. îngrijoră­ dre ş.a. Am semnalat eîte- lias Anna Rubinstein.
cut faptul eă există şi Că­ tator este sfresat şi de rit­ toare t Dar, curtnd trecă­ va nume de istorici şi oa­ cum şi concluziile lucrării
mine cu realizări pecuniare mul cotidianului. Dar cali­ toare ! Sperăm noi! Pen­ meni politici de orientări şi Istoricului german Andreas Cartea publicată la Edi­
proprii. Din spectacole, din tatea prestaţiei artistice a tru că, orice s-ar spune, poziţii diferite, fără a avea Hillgruber „Hitler, regele tura Moldova vine în în-
chirii, din rulări de film. impus din totdeauna, va cultura rămine acea coloa­ pretenţia unei ierarhii va­ Carol al II-lea şi mareşa­ tîmpinarea setoşiîor de â-
Pe care însă nu le pot fo­ impune şi, firesc, va adu­ nă vertebrală a spiritului lorice, lăsînd acest lucru pe lul Antonescu". devăr din ISTORIA INTER­
losi fa propriul interes, fie ce spectatorii în sală. • unei naţiuni. Singura ce seama cititorului, Interesante sînt, în ace­ ZISA ODINIOARĂ, Jar mi­
unde Se naşte nefirescul? Înţeleg că larga, deplina poate da verticalitate bio­ Capitolul cel mai Intere­ laşi timp, concluziile lui ntale lei Gh. Buzatu este
» Fondurile de le filiale : autonomie ce vt Z-a acer» logicului, deschizi nd ori­ sant al lucrării (fără a fi Grigore Gafa ne u referitor o garanţia g erafiţlei ştiin­
se cumulează Ia căminul ţ dat a 8V«f un rezultat zonturi, organizfnd sisteme, structurat într-un capitol la personalitatea iul Gh, ţifice, chiar dacă unele sta­
de centru. Chiar dacă aco­ antonim cehii scontat, ia aşjgurînd imaginea de an­ special) îl constituie mate­ Tătărăscu; „Aşadar, amicul fii nu sînt însoţite de apă­
lo nu sînt realizări. Prin cazul recunoscutei autono­ samblu. V rialul de arhivă inedit pen­ G. Tătărăscu e din nou la rat critic,. ■
urmare, respectivele fon­ mii, care consideraţi a fi tru cititorul rotnfin, deoare­ putere. S-a închinat în fh-
duri nu pot fi folosite pen­ raportul exact între lipsa NATALIA VASHI ce cenzura comunistă nu a ţa realităţii sovietice, aşa Prof. OVIDIU POPESCL