Page 1 - Cuvintul_Liber_1991_363
P. 1

a g »
                                                          S A L A
                                                             D  E
                                                    ;    :  C  T  U  R  Ă
       •—•—• —• —• —•—•—•— —•—• —•—•—•—•—-«—•— —•—;a o                       — •
       ;                                                                 .....   a                160  de  ani  de  activitate
      1              Ajutoare  pentru  „Satele  româneşti*4                    i
       i             -------------------------------------- -— t----------------------------    J  ARHIVELE  s ta tu lu i
       [  Tot  respectul  pentru                                  ajută  j
                                                                                      Transformările  institu­  limon,  Bogdan  Petrjceicu   război  mondial,  prin  Le­
                                                                                     ţionale  moderne  de  la  în­  Haşdeii,  Dimitrie  Onciul,   gea  de organizare  a  Arhi­
       •    Aşadar,  ajutoarele  pen-   transportînd   ajutoare.   toare  aici  în  Aurel  V7cii-*           Constantin  Moisil  ş.a.  —   velor  Statului.
       |   tru  România  continuă.  O-  „Am  adus  pînă  acum,  ne   cu  pentru  că  simţeam  că  I   ceputul  secolului  al  XIX-   au reuşit  să imprime acti­  Baza  documentară  a
                                                                                     lea  au  determinat  înfiin­
       •   peraţiunea  „Satele  romă-   mărturiseşte  domnul  pro­  oamenii  au  nevoie  de  ele. ţ    ţarea  instituţiei  Arhivelor   vităţii arhivistice un neîn­  Arhivelor  Statului   s-a
       |   neşti"  se  dovedeşte  tot  fesor   Michel   Flament,   Ţara  dumneavoastră   a  I                trerupt  progres,  nu  rare­  dezvoltat  şi  prin  aduce­
      •   mai  mult  nu  un  lucru  de-  şeful  grupului,  ajutoare   pornit pe  un  drum  demo-*.   •Statului,  la  1  mai  1831  în   ori  în  ciuda  unor  greu­  rea  din  străinătate   de
                                                                                     Ţara  Românească  şi  la  1
       |   circumstanţă,  ci-unul  se-  constînd   din  alimente,   cratic.  Regimul  este  foar-  I         tăţi  materiale,  a  lipsei  u-   copii de pe  documente re­
      •   rios,  făcut  metodic,  o  mî-  medicamente, îmbrăcămin­  te  liber.  Economia  romă-  j   ianuarie  1832  în  Moldova,   nui  local  adecvat  etc.  feritoare  la  ţara  noastră.
                                                                                     cu  nobila  misiune  de  a
       |   nă  întinsă  de  către  străi-  te,  jucării  pentru  copiii   nească  a  fost  şi  este  însă J    Actele normative pe ba­  Rezultatele  depistărilor  e-
      •   nătate  nouă,  celor  aflaţi   din   grădiniţe,  rechizite   într-o  stare  precară.  De  |   centraliza,   conserva   şi   za  cărora  Arhivele  Statu­  fectuate,   microfilmele,
                                                                                                documentele
                                                                                     valorifica
       |   în  lipsă  şi  suferinţă,  ge-  şcolare  pentru  elevi.  Sînt   la  prima  noastră  venire, J     lui  şi-au  început  activi­  fotocopiile  şi  xerografiile
      •   nerate  de  aproape  o  ju-   membru  al  unui  partid   din  păcate, nu  am  consta-  |   ţării.  tatea  în  anii  1831—1832   achiziţionate  conţin  pre­
                                                                                      Stăruinţele  şi  eforturile
       I   mătate  de  secol  socialist,   socialist  (o  mică  deose­  tot  nici  un  reviriment. J   susţinute  ale  oamenilor   au  fost  completate  în  anii   ţioase  informaţii  referi­
      9  de  către  o  societate  im­  bire  de  „nuanţă",  faţă  de   în  continuare,  ne  orien-  |   de  cultură  care  au  con­  1862—1872  cu  regulamen­  toare  la  istoria  poporului
         plantată  după  război  de  socialismul  de  care  am   tăm  spre  lucruri   utile J   dus  sau  au  lucrat  la  Ar­  te  de  funcţionare  ce  îm­
       f   tancurile  sovietice.  O  do-   avut  noi  parte  şi,  ce  în­  pentru  comunitatea  satu-  |   hive  —  Gheorghe  Asachi,   brăţişau  activitatea  arhi­  Prof.  ION  FRAŢILA,
       1   vadă  o  reprezintă  faptul   seamnă un  partid socialist   lui şi nu doar numai pen- J  Ion Eliade Rădulescu, Gri-   vistică  sub  toate  aspec­  directorul  Arhivelor
       f   că  în  satul  Aurel  Vlaicu,  în  Belgia,  Franţa,  Portu­               gore  Alexandrescu,  Vasile   tele  ei,  iar  în  anul  1925   Statului  din  judeţul
       I   oaspeţi  belgieni  din  Chie-   galia,  Spania,  fir-ar  să   MINEL  BODEA  J   Alecsandrţ, Gheorghe Sion,   instituţia  a  fost  aşezată   Hunedoara
       f   vres,  localitate  înfrăţită,   fie ! — n.a.).  Imediat după   (Continuare în  pag.  a 3-a)  J  Cezar  Bolliac,  Constantin   pe  noi . baze,  în  condiţiile
       ^  vin  pentru  a  patra  oară  revoluţie  am  adus  aju­                     D.  Aricescu,  Nicolae  Fi-  intervenite  după  primul  (Continuare  în  pag.  a 2-a)



                                                                                                                                       ■   DHAKA.  —  O  nouă
                                                                                                                                     tornadă  s-a  abătut  asupra
                                                                                                                                     unor  localităţi  din  Bangla­
                                                                                                                                     desh,  Ia  nord-est  de  Dhaka,
                                                                                                                                     provocînd  morţi  şi  răniţi.
                  ZIAR  INDEPENDENT                                                SÎMBAt A,  11  MAI  1991                            ■   BELGRAD.  —  Noi  in­
             AL  JUDEŢULUI  HUNEDOARA                   ANUL  III,  NR.  363       DUMINICA,  12  MAI  1991      4  pagini —  3  tei  cidente au  izbucnit în  Croa­
                                                                                                                                     ţia  între  sîrbi  şi  croaţi,  sol­
                                                                                                                                     date  cu  moartea  unei  per­
                                                                                                                                     soane  şi  mai  mulţi  răniţi.
                                                                                                                                       ■   WASHINGTON. — Se­
                                                                                                                                     cretarul  general  al.O.N.U.,
                                                                                                                                     Javier Perez de Cucliar, s-a
                                                                                                                                     declarat  pesimist  în  ceea
                                                                                                                                     ce  priveşte  ideca  de  crea­
                                                                                                                                     re  a  unei  forţe  de  poliţie
                                                                                                                                     internaţionale pentru a  pro­
         Pornind  de  la  valabili ta-  re  biologică  ridicată  este                                                                teja  refugiaţii  kurzi.  Irakul
       tea  proverbului  potrivit   impusă  de  faptul. că  aces-                                                                    a  respins  „clar  o  astfel  de
       căruia  «ceea  ce  semănăm,  tea  suferă  pe  parcursul  îri-                                                                 eventualitate",  a  spus  Fe-
       aceea  vom  culege",  doam-  mulţirii  o  serie  de  modi-                                                                    fez  de  Cuellar.
       na  ing.  Aha  Munteâftu,  şe-   ficări-  datorate  influenţei
       fa  Inspectoratului  jude-   factorilor  evolutivi  (muta-                                                                      ■    WASHINGTON.    —
       ţean  pentru  Calitatea  Sa-   ţia,  migraţia,  selecţia  natu-                                                                Preşedintele  Bush  a început
       minţelor  Deva,  ne-a  adus   râlă),  cît  şi  a  unor  factori                                                                pn  tratament  cu  Iod  radio­
       în  atenţie  o  serie  de  pro-   externi  (amestecuri  meca-                                                                  activ  împotriva   „maladiei
       bleţne  ce-i  privesc  -pe  toţi   nice,  păstrare  necorespun-                                                                lui  Graves",  o  supraproduc­
       producătorii  agricoli,  in   zătoare).  Din  experienţe                                                                       ţie  de  hormoni  ai  glandei
       special  pe  ţăranii  particu-   practice  s-a  constatat  că,                                                                 tiroide,  care  a  fost  la  ori­
       lari,  în  legătură  cu  semin-   pe  măsura  utilizării  mai                                                                  ginea  tulburărilor  de  ritm
       ţele   pe  care  le  folosesc   multor generaţii  în produc-                                                                   cardiac.
       pentru  înfiinţarea  culturi-   ţie  fără  a  fi  reînnoite,  so­  fn aşteptarea înfăptuirii  I.egii  fondului  funciar  —  care  se  tărăgănează  —  ţă­
       lar.                     iurile  intensive  îşi  pierd  ranii  lucrează  pămîntul  cu  hărnicie  şi  dragoste.   Foto  PAVEL  LAZA  ■   VARŞOVIA.  —  Comi­
        '  Important de reţinut este   simţitor   din  ;  capacitatea                                                                 sia  naţională  (K.K.)  a  sin­
       că  sămînţa  de  calitate  a-   productivă.  Iată  de  ce  este                                                                dicatului  ^.Solidaritatea"  a
                                                                                                                                                       pentru
                                                                                                                                      decis  la  Gdânsk,
       sigură  punerea  în  valoare   obligatoriu  reînnoirea  pe-                                                                    prima  oară  de  la  îndepăr­
       a  capacităţii  de  producţie   riodică  a  materialului  de                                                                   tarea  comuniştilor,  în  1989,
       â  soiurilor şi  hibrizilor,  va-   semănat,  după  cum  urmea-   Se  intră  în  legalitate                                    să  proclame  pentru  22  mai
       lorificarea  mai  hună  a  în-   z&:  cereale  şi  leguminoase                                                                 o  „Zi  naţională  de  protest
       grăşămintelor,  a  condiţiilor   pentru  boabe  (grîu,  orz,  o-   Asociaţia  de  Locatari  Nr.   tier  (cum  rezultă  din  ta­  De  ce  ni,  se  mai  adre­  împotriva  greşelilor  politi­
       locale  de  climă  şi  sol,  con-  văz,  secară, mazăre, fasole,                                                               cii  economice  şi  sociale  a
                                                          113  Deva  ne  supune  aten­
       tribuind  cu  peste  25—30  <soi;i)   —  la 2—3  ani ;  po-  ţiei  un  caz,  se  pare,  unic   belul  cu  numele  şi  adre­  sează  asociaţia  nouă?  Pen­  guvernului".
                                                                                                                           G.I.G.C.L.
                                                                                                             tru  că  fostul
                                                                                   sele  dumnealor  existent  în
       sau  chiar  mai  multe  pro­                       în  municipiu.   Este  cazul   „documentaţia”  consistentă   (acum  R.A.G.C.L.)  întîrzie
       cente  în  balanţa  recoltei    NICOLAE  TlRCOB    blocului  M,  -din  cartierul   pe  care  asociaţia  ne-o  tri­  în  darea  răspunsului  cuve­  ■   PARIS.  —  Consiliul
       la  fiecare  cultură.  Folosi-   .......... —  1  —   1  —  N.  Bălcescu.  Acesta  a  fost   mite).   Prin  adresa   nr.   nit.  Iar  în  blocul  menţio­  constituţional, cea  mai  înal­
       rea  unor  seminţe  cu  valoa-   (Continuare  în  pag.  a  2-a)                                                                tă  instanţă   de  jurisdicţie
                                                          conceput  şi  construit,   cu   10148  din  19  decembrie   nat   există  locatari  care
                                                          garaje  Ia  parter,  pentru   1990,  Primăria  Deva  cere   şi-au  cumpărat  recent  sau   franceză,  a  apreciat  contra­
                                                          vînzare.   Iniţial  doar   o   G.I.G.C.L.  întocmirea  for­  sînt  în  curs  de  perfectare   ră  Constituţiei   moţiunea
                                                          parte  din  apartamente  şi   melor  necesare  pentru  a-   a  cumpărării  apartamente­  controversată  a  „poporului
                                                          garaje  au  fost  cumpărate,   nularea   contractelor   de   lor  în  care  locuiesc,  au   Corsicii",  care  a  fost  intro­
                                                                                                                                      dusă  printr-o  lege  asupra
                   UM&P5ZÎ                                8  din  cele  11  garaje  fiind   „s-au  făcut  în  baza  apro­  autoturisme  şi  ar  dori  să   statutului  Corsicii,  adoptat
                                                                                    închiriere  întrucît  acestea
                                                                                                            li  se  vîndă  lor  aceste  ga­
                                                          vândute  atunci  unor  loca­
                                                          tari  ai  acestui  bloc.  bărilor  1560,  2134  şi  8477,  raje.  De  asemenea,  se  mai   luna  trecută.
             —  Dacă  asta  e  artă,   atunci  eu  sînt   un   Ce  s-a  întîmplat  cu  ce­  din  1986,  emise  ilegal  de   menţionează   în  protestul
           idiot!                                         lelalte  3  garaje?  Au  fost   fostul  Consiliu  Popular  De­               ■   PRAGA. —  Cehoslova­
             —  E  artă!  —  exclamă  pictorul  aflat  lingă   închiriate  altor  3  persoa­  va,  încălcîndu-se  prevede­  VIORICA  ROMAN   cia  intenţionează  să  achizi­
           exponate.                                      ne  care  nu  locuiesc  nici  în   rile  articolului  40  din  Le­          ţioneze  două  petroliere  de
                                                          bloc,  nici  măcar  în  car­  gea  5/1973”.        (Continuare  în  pag.  a 2-a).  fabricaţie  românească,   cu
                                                                                                                                      o  capacitate  de  80 000  tone
                                                                                                                                      fiecare,  în  vederea  reduce­
                                         rile  de  inelare  vor  fi  puse  în  zi­  unor  răufăcători  n-a  scăpat  nici   sa  de  către  locuitorii comunei Le-   rii  considerabile  â  creanţe­
                                         lele  următoare  în  funcţie.  Este   staţia  de  pompare  pentru  irigaţii   lese. Azi, oile vor fi mulse  pentru   lor  cehoslovace  din  Româ­
                                         vorba  de  zona  străzii  Cernei  din   de  la  Chimindia,  de  unde  s-au   că  vor fi  date  din  nou  la  păşune   nia  —  a  anunţat  postul  de
                                         cartierul  Gojdu  şi  de  cartierul   furat  motoarele  electrice  de  pu­  şi  se  va  vedea  ale  cărui  gospodar   radio  Praga,  citat  de  agen­
                                         Progresul.  Şi  tot  ca  o  noutate  in­  tere  mai  mică.  Păcat,  mare  pă­  vor avea mai mult  lapte  pentru a   ţia  France  Presse.  Proiectul
                                        formăm  că  se  pregăteşte  pentru   cat,  deoarece  pe  timp  de  secetă   i  se  acorda  stima  şi  cinstea  în­  —  adaugă  sursa  citată  —  a
          Vn  colectiv  mic  dar  inimos,  da   recepţie  blocul  84  cu  16  aparta­  amenajarea  respectivă  putea  să   tregii  localităţi.  Nu  va  lipsi,  pro­  fost  prezentat  autorităţilor
          medici  şi  laboranţi  îşi  desfăşoară   mente,  oferit  parţial  pentru  cum­  fie  folosită  în  interesul  produc­  babil,  nici  tradiţionala  horă  cu  române  în  cadrul  recentei
          activitatea  la  Centrul  de  recolta­  părare  în  conformitate  cu  legile   ţiei  agricole.  Iată  cum  înţeleg   momentele  ei  artistice.  sesiuni  a  Comisiei  mixte de
          re  şi  conservare  a  sîngehii  Deva.   în  vigoare.        unii  să-şi  fure  singuri  căciula.  \                        cooperare  economică  între
          Zilnic  se  prezintă  aici  între  20—   4   VENITURI  MARI.  In  zi­  +   RĂCORITOARE.  E  primă­  -f  AFACERE  CU  CARNE.   cele  două  ţări.
          25  de  donatori  de  sînge.  Oameni   lele  trecute  din  luna  mai,  Bufe­  vară  încă,  dar  vara  se  apropie   Ioan  Cepoiu  şi  Nicolae  Moise  au   Această  operaţie  —   se
          cu  inimi  de  aur  oare  din  sîngele   tul  „Zimbrul",  situat  în  Dealul   Cu  fiecare  zi.  Tocmai  din  a-   vîndut  came  de  porc  şi  de  vită   precizează  —   va  permite
          lor  dau altora viaţă.  Oameni bunii   Haţegului,   condus  de  domnul   ceastă  pricină  laboratorul  de   lui  Ioan  Găvan.  Dacă  mai  spu­  eliminarea  a   două  treimi
          Cei  care  sînteţi  sănătoşi,  ajutaţi   Emil  Bîrlea,  a  realizat  venituri   băuturi  răcoritoare  din  Pui  a   nem  că  primii  doi  erau  munci­  din  datoria  României  faţă
          cu  sîngele  vostru  pe  cei  aflaţi   de  peste  300 000  lei.  Vînzăirile   scos  pe  piaţă  două  produse  noi:   tori  la  Abatorul  din  Petroşani,   de  Cehoslovacia.
          în  suferinţă I                mari  se  dator esc  unei  aprovi­  pepsi  şi  kiwi.  Le-am  gustat  şi   ne  dăm  uşor  seama  de  unde  pro­
                                                                                                                     REPORTER  *
                                                                                                      venea  carnea.
             +   PUNERI  ÎN  FUNCŢIE.  In   zionări  bune  cu  alimente,  cu   sînt  foarte  bune.
          Deva  se  efectuează  lucrări  de  e-   bere în fiecare zi şi, nu în ultimul   4-  MĂSURATUL  OILOR.  Un
          chilibrare  a presiunii de apă  pen­  rînd,  solicitudinii  personalului  de   obicei  străvechi,   impresionant
          tru  îmbunătăţirea  alimentării  în   servire.               •prin  semnificaţiile  sale,  păstrat
          cartierele' afectate.  Parţial,  lucră­  4   DEVASTARE.  De  mîinile  cu sfinţenie în toată autenticitatea
   1   2   3   4