Page 2 - Cuvintul_Liber_1991_363

T CUVlNTUB LIBER NR. 363 i

CE SEMĂNĂM,
ARHIVELE STATULUI
{Urmare din pag. I) rite instanţe, în memorii­ VOM CULEGE
le şi petiţiile adresate s
nostru suh aspect econo­ diverselor instituţii sau S-ar putea afirma că chipa tot promite că va
mic, social şi politic. persoane. Mai aproape duminică Jiul joacă una aduce un punct din depla- )
Pregătite cu ocazia u- de zilele noastre va pu­ (Urmare din pag. 1) ducerii hibrizilor de po­ dintre partidele hotărUoa- sare. Şi dacă toţi tinerii \
nor aniversări, a unor e- tea să mediteze îndelung rumb în fermele de stat. re pentru supravieţuire ar strînge rîndurile Ungă ţ
venimente istorice sau pe asupra hotărîrilor diva- rumb, sorg, orzoaică — Avînd în vedere proble­ în prima divizie a ţării „superstarii" Corvinului —- ,
anumite teme, expoziţiile nurilor ad-hoc din 1859 anual; graminee şi legumi­ mele tot mai dificile ce se i-am numit pe Ioniţă şi 1
au adus la vederea publi­ prin alegerea lui Alexan­ noase furajere — Ia 2—3 ivesc în legătură cu pro- la fotbal. După cum se Hanganu — ar ft posi­
— ar fi posi- \
ştie, întîlneşte pe F. C.
cului piese la care se a- dru Ioan Cuza ca domni­ an i; cartofi la 1—3 an i; ' ducerea seminţelor din bil. Jiul crede însă în .
preciază în primul rînd tor al Principatelor Uni­ celelalte culturi '— Ia 2—3 categoria biologică elită şi Corvinul, echipa de suflet victoria sa şi în înainta- >
conţinutul şi nu de pu­ te, a documentelor care ani. din înmulţirile I şi II, în a hunedorenilor, de unde, sii săi, îndeosebi Bleu şi t
ţine ori, emoţia a fost tre­ ilustrează măsurile aces­ O subliniere aparte se intenţia inspectoratului ju­ în ultimii ani, au plecat Militam — tehnicieni fini. |
zită şi de vechimea docu­ tuia de dezvoltare a sta­ cere făcută pentru cultura deţean de profil este şi jucători valoroşi, dintre abili în dribling vor re- :
mentului, de materialul tului român modern, dez­ porumbului, sămînţa tre­ organizarea mai bună a care Klein, Andone, Red- duce... ratările şi vor oh- \
pe care este scris, de or­ voltare şi întărire ce va buind să fie reînnoită °- acestei activităţi în care, nic, Mateuţ, Petcu joacă ţine de data aceasta ţ
namentaţia din frontispi­ contribui la cucerirea in­ nual, deoarece în alt caz eu sprijinul ocoalelor agri­ în străinătate. Şi de la punctele puse în joc. •
ciu şi părţile laterale sau dependenţei de stat în producţia poate să scadă cole şi primăriilor, vor fi Jiul au plecat Sedecaru Spectatorii speră intr-un 7
de sigiliul cu care este 1877, eveniment de care pînă Ia jumătate cuprinşi mai mulţi ţărani la Steaua iar Timofte se spectacol fotbalistic, în '
validat. Astfel, cînd apar aminteşte o gamă largă Un semnal de alarmă se particulari, cărora li se deplină sportivitate. Am- \
în faţa ochilor documente de documente. Un loc cuvine în legătură cu cul­ vor elibera autorizaţii şi li află şi el în Germania. bele echipe au jucători .
provenind de Ia Vladislav deosebit în rîndul cate­ turile de lucerna) trifoi Întotdeauna, partidele din­ apreciaţi în componenţa '
Vlaicu (1368—1374), de goriilor de documente îl şi ghizdei, constatîndu-se se va asigura , asistenţa tre cele două formaţii lor. Depinde însă şi de ţ
la Roman Vodă (1392), de au acelea care consem­ că pe pieţele judeţului s-au tehnică necesară aplicării au fost viu disputate. cum vor aplica pe teren 1
la Mihai Viteazul, cu si­ nează în cuprinsul lor vîndut cantităţi apreciabile tehnologiilor avansate, în din ceea ce ştiu. La care 1
giliul în ceară colorată, aspiraţiile şi năzuinţele de seminţe lecorespunză- acelaşi timp punîndu-se un Corvinul nu excelează în noi adăugăm: cel mai ?
vizitatorul deconectat par­ de unire, lUpta perma­ toare, neselectate, nedecus- accent deosebit şi pe creş­ deplasare, nu face nici pe bun să învingă! \
ca de preocupările zilni­ nentă cu sacrificiile date eutate, acestea conţinînd un terea aportului fermelor departe jocurile de acasă,
ce intră în contact cu pentru realizarea marii procent mare «de cuseută, specializate din cadrul so­ însă, în ultimul timp, e- SABIN CERBII \
strămoşii, în memorie a- uniri din 1918, pentru cietăţilor comerciale agri­
părîndu-i întreaga gale­ consolidarea şi apărarea chiar pînă Ia 90 lâ sută, cole.
rie de lupte măreţe ce se acestei victorii. ceea ce constituie un mare
interpun între trecutul Bogăţia şi varietatea pericol de compromitere to­
îndepărtat şi prezentul documentelor care stau tală pentru producţia cultu­
rilor respective şi a altor
nostru. Pe alte documen­ astăzi la dispoziţia cer­
te citeşte cu ochii lui în­ cetării, multitudinea for­ plante. Iată. de ce este
necesar ca toţi cei ce sea­
tinderea statului lui Mîr- melor şi mijloacelor cu Tot respectul pentru ce! ce ajută!
cea cel Bătrfn ori al lui ajutorul cărora cercetăto­ mănă seminţe să pretindă
şi buletinele de analiză e-
Alexandru cel Bun şi rii iau cunoştinţă de con­ liberate de laboratoarele de şi îndestulat p e n t r u în aceştia ţara şi nu indi­
Ştefan cel Mare, luptele ţinutul fondurilor şi co­ (Urmare din pag. O vidul propriu-zis. Pentru
pe care le-a dus poporul lecţiilor, condiţiile create specialitate, care atestă ca­ România°. că impresia care' au lă­
Alături de astfel de
litatea materialului desti­
nostru sub conducerea u- pentru cercetarea şi folo­ nat însămînţărilor. In alt tro indivizi. Ne efindim oaspeţi (încercăm să le sat-o autorităţile vamale
nor personalităţi ca şi sirea documentelor p da­ să aducem mai ales uti­ şî, mat ales, „coada? să­
preocupările din- zilele de torăm muncii pline de caz — cînd nu se cunoaşte laje agricole. în ce pri­ amintim numele — Chris- tence lor venite „să ia ce­
tian Aliată, comerciant,
linişte cînd trebuia şă pasiune şi sacrificii a calitatea, germinaţia, puri­ veşte afutorut medkxâ, Brie Drapier, Ghislavi va", „amininţările“ că
producă cele necesare tra­ înaintaşilor noştri arhî- tatea, umiditatea, infesta­ acesta va continua. Ne Vanderelst, funcţionari, dacă nu vor da ciocolată
iului şi dezvoltării. Focul vişti. De aceea. Ia cei rea cu boli şt dăunători — pare rău că la dumnea­ Oscar Ducrotois, pensio­ la copii îi-iau pe sus şi-t
nestins pentru dreptate 166 de ani de Ia înfiin­ există riscul să fie ratată voastră, ta nivel ministe­ nar, Jean Claude Le Roy, duc acasă (bineînţeles pe
şl libertate ţîşneşte , din ţarea . acestei prestigioase orice cultură pentru care rial, nu este cineva care agent de ceremonii) s-a copii), nu au fost dintre
revendicările răsculaţilor instituţii de cultură ro­ s-au făcut mari cheltuieli. să extindă aceste schim­ aflat medicul Sorin Ca­ cele fireşti, aşteptate.
formulate cu ocazia ridi­ mânească, noi cei de azi In ceea ce priveşte pro­ buri, implicit cu oîrazare zan de la Dispensarul Cînd destinaţia ajutoare­
cării la luptă împotriva trebuie să ne simţim o- ducerea seminţelor de ca­ reciprocă de mărfuri lo­ Uman din Geoagiu, un lor era clar stabilită de
stăpînitorilor la 1436, 1514, bligaţi Ia eforturi susţi­ litate, este de amintit că cale şi belgiene. Locurile om minunat şi atent. Con­ oaspeţi. £ bine să rămi-
1784. 1321, 1848 pe care nute pentru Îmbogăţirea multă atenţie se cere să de aici sînt foarte fru­ tează atît de mult con­ nem mereu oameni, chiar
le citeşte în memoriile şi şi conservarea tezaurului fie acordată păstrării şi în­ moase, ţara este bogată, tactai străinilor cu astfel şi in clipe de sărăcie şi
proclamaţiile răsculaţilor, documentar al ţării, pen­ grijirii lăturilor semineere întrevăd un viitor liber de oameni, întrucU el văd greutăţi!
în dispoziţiile şi ordinele tru folosirea documente­ organizate în toamna anu­
de reprimare a răscoalelor, lor în scrierea unor lu­ lui trecut,, cît şl înfiinţă­
în înţelegerile nobililor şi crări de înaltă ţinută rii loturilor destinate pro-
Judecăţile făcute în dife­ ştiinţifică.
Se intră în legalitate
(Urmare din pag. I) prioritate în cumpărarea tiuni în treburile justiţiei
garajelor, iar cele trei re­ şi pentru câ avem încre­
partiţii au fost date abu­ dere în verdictele date. am
semnat de toate cele 30 de ziv. aşteptat pronunţarea sen­
familii din blocul M, că, © tinţei. Cum aceasta este
actualii chiriaşi ai celor 3 Acest articol, pînă la favorabilă Asociaţiei de
garaje manifestă neglijen­ acest punct, a fost redac­ Locatari Nr. 113 Deva nu
ţe în întreţinerea acestora. tat cu cîteva săptămîni în ne îndoim că în continuare 8
Din această cauză se pro­ urmă. Nu s-a publicat a- se va proceda legal, în po­ 10
duc inundaţii, defecţiuni la tunci pentru că adresîn- sesia garajelor cu pricina
sistemul de canalizare, a du-ne, cum era firesc, şi puţind intra locatari ai 10
căror remediere nu se poa­ R.A.G.C.L., am aflat de Ia blocului M, în ordinea
te face operativ pentru că domnul Vasile Potecă, ju­ cumpărării apartamentelor. 1)
persoanele respective lo­ rist, că persoanele în cau­
cuiesc în alte zone ale ză avuseseră contracte de Dar privind detaşat cele
Devei. Se apreciază, pe închiriere a garajelor doar întîmpiate nu-ţi poţi re­
bună dreptate, că aseme­ pentru 2 ani, că acestea: prima un gînd : ce uşor au 11
nea incidente n-ar mai nu fuseseră reînnoite -şi obţinut unii favoruri prin
avea loc dacă toate gara­ cauza era pe rol (iniţial a P.C.R. (pile, cunoştinţe şi 0 ***• ■ 12
jele din bloc ar fi în pro­ fost respins dosarul dirţ relaţii) şi cîtă bătaie ^Coadă* la ajutoare,..
prietatea unor locatari care lipsa taxei de timbru) la de cap dau aceste situaţii Foto PA VEL LAZA 13
deţin apartamente aici. Şi. Judecătoria Deva. Deci pen­ celor în drept să resta­
oricum, aceşti locatari au tru a nu fi acuzaţi de imix­ bilească legalitatea. r s jmr/* wr * jc* ,r *mr * a 14
14
M
Suda îl privi şî rosti fără să zîmbească: i-au găsit titlul ăsta şi vă spun drept, fără exage­ 16
— Nu cumva sînteţi rudă cu regizorul Arnost rare, mi-a fost rtişine.
Glanc ? Suda nu-şi spuse părerea. Nu cunoştea piesa şi 17
Era puţin cam crud din partea lui, dar fabri­ de aceea nu putea aprecia" dacă Strouhal avea sau
canţii ăştia de alibiuri îi erau totdeauna anti­ nu dreptate. Cu toate astea Insă critica i se păru
patici. Semănau unul cu celălalt ca două picături prea aspră. Strouhal continuă :
16. Activitatea neplăcută a publicului de apă, şi nu-i era greu să-i demaşte. — Au tot încercat dacă sună destul de cosmo­
— Cu domnul Glanc ? Strouhal tresări spe­ polit : Ştory of five Murderers; L’histoire des cinq
Suda se întoarse spre telefonista care pusese toc­ riat. Nu. De ce ? meurtriers; Die Sache fur funf Morder... Tarantik 19
mai receptorul jos, pentru ca, Ia apelul următor, — Aşa... Mi s-a părut doar. Işi închipuia pesemne că o să facă gaură ta univers
să-l ridice din nou. înainte de a-1 ridica, Suda o Strouhal fi cataloga ta acea clipă pe Suda drept cu piesa asta. Spuneţi şi dumneavoastră, ce-i de
întrebă : un om bizar, dar nu stărui prea mult asupra aces­ rîs aici: cinci asasini să se adune tatr-o came­ 20
— Ce nume apare mai frecvent ? tui gînd, ci continuă să-şi dezvolte apărarea: ră" şi să se certe care din ei este mai îndreptăţit să-l 20
In locul ei, răspunse din nou Strouhal: — Vorbesc numai despre ceea ce ştiu ta mod ucidă pe Jiri Xaver 7 Şi ce are asta comun cu viaţa
— Făptaşul e căutat printre personajele piesei. sigur. Foarte sigur. Fireşte, n-am prevăzut că se telespectatorilor noştri 7
Cele mai multe glasuri au fost pentru rolul conta­ va ajunge la o crimă. Cui putea să-i treacă prin Suda ridică din umeri, ceea ce Iui Strouhal i se
bilului... cap aşa ceva 7 Dar c-o să fie un eşec, asta da, păru a fi o acceptare a părerilor lui 22
— Cine juca rolul acesta 7 am fost sigur. Totul ta piesa asta e doar efect; — Am vorbit cu secretarul literar, Vorlicek, cel
— Ajm. fără idee, fără morală, fără poziţie de clasă. Să nu puţin de o sută de ori, dar... dădu a lehamite din 22
Suda dădu îngîndurat din cap. credeţi despre mine oă stat im sttagist Cea de-a mină. Greşim atunci cînd punem oameni tineri, fără
— Aş vrea să ştiţi că eu... Strouhal îşi şterse treia dorinţă şi Cea de-a treia sară mi-au plăcut, experienţă, în posturi de răspundere.
fruntea cu o batistă'albă, n-am fost niciodată de dar nu pot suporta piesele fără Idei, Iar asta-i doar 23
acord cu piesa asta.. Chiar aşa ! Am martori. Încă poleială. Poleială care-ţr ia ochii, dar sub ea ni­ (Va urma)
de la repetiţia generală am declarat că mă spăl pe mic, absolut nimie Spuneţi şi dumneavoastră, chiar
miîni şi că nu-mi iau nici o răspundere. titlul: O istorie cu cinci asasini. Eram de faţă cînd Roman publicat fes Editam JDulnen " — 1571