Page 3 - Cuvintul_Liber_1991_363
P. 3
# .
IAI, DUMINICA 12 MAI 1991 Pag 3
Din nou acasă. trimbe de praf la trece
rea maşinilor, rondourile
de flori în care s-au pus
După ce cobori din tre verdeaţă nu este decît o cindva flori sint deja nă
nul prăfuit şi murdar ca palmă de pămînt cu iar pădite de buruieni, altele
• ÎNGHEŢATA a un coş de gunoi ambulant, bă prăfuită şi arbuşti sînt părăsite din toamnă.
REFLECŢIA ZILEI | apărut încă în vremea ci uşile ce nu se închid, rupţi, îngrădit de resturi Străzile doar. ploaia le
| „Cu şansele pe care cei răi le au în lupta j lui Nero, care agrea cu mirosurile pesttlenţia- mai spală... De-a lungul
5 pentru existenţă, omenirea ar ajunge în cu- I ,,zăpada dulce“ ? In ta ce se propagă de la CLEPSIDRA trotuarelor coşurile de
secolul al XVI-lea, la
j rînd o adunătură de monştri. j Toscana, Bernardo Bon. capătul vagonului, becuri gunoi, atît de necesare,
lipsă şi husele banchete
! Din fericire, pe cei mai răi egoismul con- J tanelli fabrica prima lor rupte şi peticite, pe dintr-un gard viu. Dacă sînt tot mai rare. In car
tiere, lingă blocuri stmi
I secvent îi împiedică de a se înmulţi...". j casată. O dată cu ve ronul gării te întîmpină te încumeţi să mergi pe uitate containerele de
l H. SANIELEVICI ! nirea în Franţa a aerisit, îndeajuns de cu jos mai departe ochiul ţi gunoi iar cîinii hoinari
Caterinci de Medici,
rat dar imediat în staţia se întristează la vederea sînt regii acestor ţinuturi.
de autobuz întîineşti' a- gardurilor vii netăiate, Peste toate aşteptăm să £
’O t. llb b tfJ J L U .7 1 1 -yUl
STIATI CĂ... c eleaşi bănci murdare, rupte ca şi cum ar fi ale vină căldurile rile verii şi o- »
neîngrijite, hîrtii şi semin nimănui. Străzile sînt dată cu vara. ra... muştele. t
ţe pe jos; părculeţul ce prăfuite, hîrtii şi mucuri
MOZAIC SPIRITUAL ar trebui să fie oază de de ţigară se ridică în INA DELEANU 1
îngheţata a trecut Al-
pii, spre a se răspîndi
• „Stînca soartei omeneşti nu poate fi escala apoi în toată lumea.
dată de orice campion", / • CHIHLIMBARUL CULORILE Şl PSIHOLOGIA w y w w w w w v w w w w
Marin Voiculescu este răşina unui pin
străvechi ? Dovada : în Influenţa pe care o exer senzaţia de frig, deşi tem PLANTE
• „Cuvîntul Cinste se angrenează obişnuit cu- chihlimbar s-au con cită culorile asupra omu peratura în cameră era de
vîntjilui Muncă, fiecare cuvînt din pereche sal- servat insecte din acea lui, a sănătăţii şi stărilor +15 grade C. Acest grup
vîndu-1 pe celălalt". vreme. sale de spirit a fost de a fost trecut apoi într-o MEDICINALE
Tudor Arghezi • IN SECOLUL TRE mult remarcată de specia altă încăpere (fără să ştie
CUT„ cînd bicicleta a liştii în materie. Van Gogh de ce), cu aceeaşi tempera
• „Lupta reuşeşte mai ales acelora care iubesc apărut în Europa avea a încercat să exprime prin tură, dar colorată în oranj.
mâi mult lupta decît succesul". o înfăţişare ciudată ? nuanţele de culori roşu şi După cîteva ore de şedere,
• „Adversarul, care îţi este o obsesie, a deve Avea o roată foarte verde cele mai teribile pa oamenii au constatat cum
nit o parte din tine". mare în faţă şi una siuni omeneşti. Unele cu treptat încep să se încăl
Lucian Blaga mică în spate. lori transmit senzaţia de zească. Specialiştii susţin
• ZIARUL a apărut cald (nuanţele de roşu şi că nuanţele de culoare ro
• „în viaţă izbînziîe sint strîns legate de chi înainte de invenţia ti portocaliu, numite şi cu şie afectează în bine inima
nuri şi osteneli”. parului lui Gutemberg lori calde), iar altele sen şi sistemul nervos, stimu
G. Călinescu (1440) ? Istoria gazetă zaţia de rece (galben, ver lează circulaţia slngelui,
riei menţionează că de şi albastru, numite şi pofta de mîncare, creează
• „Drumul lung începe de unde ai obosit". primul ziar din lume culori reci). Aceste senza o ambianţă veselă şi opti
' Nicolae Iorga a apărut in anul 1191 ţii nu se răsfrîng asupra mistă. Tonurile de maro şi
la Pekin, pe o hîrtie temperaturii corporale. Pen galben din mediul am
Selecţie de obţinută din fire de tru a demonstra aceste sen biant intensifică senzaţia
1U E LEAnU bambus şi se numea zaţii, specialiştii au plasat de ameţeală, albastru pro
»King Pao“, un grup de oameni într-o voacă destindere iar ver
Cuţese de încăpere zugrăvită în al dele ne predispune la o-
dihnă, după o muncă în
bastru. După cîteva ore de
DE PRETUTINDENI L MANOIU şedere, oamenii au acuzat cordată. Culorile pot inter
veni asupra procesului de
CELE MAI UMEDE în secetoasa Atena, în a- respiraţie şi circulaţie a
ORAŞE DIN EUROPA nul 1898, au căzut doar 116 sîngelui. In numeroase sa
mm apă/mp. natorii şi clinici, culoarea
Asupra principialelor o- azurie este folosită în tra
raşe din Europa, în raport BĂNCILE tamentul insomniei şl ăl
de mai mulţi factori na ELVEŢIENE apatiei. Se vopsesc în nu
turali, cad anual diferite anţe de albastru pereţii
cantităţi de precipitaţii, In activitatea bancară, saloanelor si ai sălilor de
exprimate în milimetri pe adică in sfera creditelor şi operaţii. Intr-o întreprin BRUSTURELE
metru pătrat. Cele mai a finanţelor, în Elveţia îşi dere specialiştii au observat
mari cantităţi de apă cad desfăşoară activitatea 120 că lăzile mari negre, re-
asupra Tiranei — 1189 mm/ mii salariaţi, care realizea vopsite intr-un verde des Recoltare:
an şi Ziirich — 1128 mm/ ză a zecea parte a venitu chis, le păreau muncitori
a n ; urmează Belfast — lui naţional. Volumul ope lor mai uşoare. In uzine, Numai de la plante
846, Roma «— 825, Bruxe raţiilor băncilor elveţiene mtiriea devine mai eficien
lles — 785, Luxemburg — este in jur de 50 miliarde tă dacă utilajele sînt vopsi tinere, înainte de for
740, Lisabona — 704, Viena dolari pe zi, din care Ju te în nuanţe de bleu sau marea florilor. Rădăci
— 669, Belgrad — 647, mătate se realizează în băn bej. Sălile de clasă ale nile se scot cu caz
Budapesta — 633, Sofia — cile din Ziirich, care este elevilor sînt vopsite în cu maua. se spală, se
Ş22, Paris — 603, Londra al patrulea centru finan lori calde. Şi în automobi
— 602, Copenhaga şi Bu ciar mondial. Totuşi, tre lism culoarea contează asu scurtează în bucăţi de
cureşti — 588, Berlin şi buie arătat că Zurichul este pra siguranţei circulaţiei. 10—15 cm, iar cele
Moscova — 587, Stockholm mult în urma Londrei, ale Automobilele vopsite în groase se taie în lun
— 555, Varşovia — 535, cărei operaţii bancare zil galben, portocaliu sau în gime.
Praga — 508, Madrid nice se ridică la 190 mi roşu spre oranj sînt cele
432 etc. Cel mai secetos liarde dolari, New York — mai puţin supuse acciden
oraş din Europa este ca 130 miliarde şi Tokio — 115 telor. Aceasta, deoarece con
pitala Greciei — Atena •— miliarde dolari pe zi. In ducătorii auto care vin din Uscarea :
cu 393 mm/an. Acestea ultimii ani, în Elveţia se sens contrar le par că La soare.
sînt cantităţi medii înregis observă o tot mai pronun aceste automobile sînt mult
trate pe perioade mal în ţată centralizare a capita. mai aproape de ei (cu cir
delungate. Totuşi, trebuie lului bancar, extinderea ca 4 m) decît maşinile de/ întrebuinţări:
menţionaţi anii şi oraşele introducerii unui ' sistem culori închise (negru,- gri
la care s-au înregistrat ex mai modern şi mal eficace închis, verde) şi ca- atare Sub formă de ceai
cepţii foarte mari în ceea al informaticii şi organi acţionează în consecinţă, care are însuşirea de
ce priveşte volumul preci zarea burselor, avînd la evitînd lovirea lor. Dar a stimula funcţiile re
pitaţiilor. Astfel, în Bel bază informatica electro „De gustibus •etawâteribiis nale şi a combate dia
grad. în anul 1937, au că nică la Zurich, Geneva, non disputandUftţ' (despre
zut ploi şi zăpezi Insumînd Basel, Lausanne ş! Berna. La „Starea Civilă".-.. gusturi şi cutfirt^ fuţittre-• betul.
983 mm, iar în anui se Foto PA VEL LAZA buie să discuţi).-, a-: «o;-
cetos 1907 doar 326 mm ; P. STOIANOV I. MÂNOIU
I CORESPONDENŢE ORIZONTAL : 1) Cerc folcloric ; 2) Dezlegarea careului
Mult e dulce şi frumoasă; 3) Nota zero
la muzică — Promisiune pentru cei „ABRACADABRA"
buni: 4) Comerţ într-o viziune arhaică
— Zece!; 5) O face fără profesiona RESTAURARE; INCOGNITO; POR
i - • lism ; 6) înconjurate de puşti; 7) Nu mai NIT; ATA; ARI; SCUT; MERIDIA
NE; DIRA; ON; DN'; ETIMOLOG ;
l • • au nici .0 ieşire ; 8) Culme! Curier 1 — NA ; PLANETA 5 STEA ; RISET j
Comunitatea albinelor; 9) Cu mari dis
AER; SIMT.
3 • • ponibilităţi ; 10) Etalon pentru unele
schimburi — Ademenită cu... magnetul.
4 • VERTICAL: 1) Se mişcă odată cu MAT ÎN 2 MUTĂRI
€ • # pleoapa — Imaculată ; 2) înlocuitor pen ALB : R e 3, D e 6, N d 1, O g 2 ;
5
Controlul poziţiei:
tru unele cuvinte neplăcute; 3) Cu na
sul pe sus — M ere!; 4) Om şi taur în-
NEGRU: Rg5, p:h7.
7 # • tr-un cuvînt (pl.)!; 5) Pete I — Rău de Soluţia problemei publicate în
m are!; 6) Rămas la mijloc! — Deose
• bit de vesel I ; 7) Scrieri! — Legat de nr. 358 din 4—5 mai 1991
mînâ î — fn cort I ; 8) Tras în piept —
* Nu se mai termină : 9) Puse în vazăî — 2. No3 mat
1. Dg 1! R : f 6
Ţinut la coasă t ; 10) Act oficial în Roma
antică —■ Semn de trecere.
I. ... . . . R h 8
I.A. 0. a 7 mat
