Page 1 - Cuvintul_Liber_1991_364
P. 1
„INELUL DE LOGODNX“
CONTACTE ROMĂNO-FRANCEZE LA BRAD
i • ; -Sîfrjitel " săplămînii ţre- pe malul strimtului canal ce tină ale acestor mesagers
• • ■ cute a cunoscut, la Brad, desparte continentul, de ai artei româneşti.
• evenimente semnificative insulele britanice ? Faptul a Şi iată că sîmbătă, 11
• pentru deschiderea Româ- fost posibil după Revoluţia mai, fa Primăria oraşului
• niei către Europa, către lu- Română, în climatul de li Brad, era primită delega
• me, O delegafie a mum bertate, democraţie şi ade ţia franceză, compusă din
ii cipalităţii din Coudekerque văr ce ne-a permis ieşirea domnii : Andre Delattre,
• - Branche Nord, din ca- din închistarea de pînă a- deputat în Parlamentul
• drul comunităţii urbane tunci şi reluarea relaţiilor Franţei, primarul municipa
• Dunkerque, situată la ex- de prietenie cu ţările din lităţii din Coudekerque -
• tremitafea vestică a Fran- întreaga Europă, între ca Branche Nord, vicepreşe
• tei şi a Europei, tocmai la re cele cu Franţa au fost dintele Comunităţii Urbane
• Canalul Mînecii, a fost oas- întotdeauna trainice. An Dunkerque ; Marc Pagnier,
• petele de vază al, Primă- samblul artistic „Doina Cri- secretar general al primă
• riei şi cetăţenilor oraşului şului" al Casei de cultură riei, Jean Dehandschdewer-
• Brad. din Brad a efectuat un tur ker, preşedintele Camerei
• Cum au ajuns să se cu- neu în Franţă şi a fost de Comerţ din Nord şi
• noască şi să se împriete- oaspetele Dunkerque-lui. doamnele Isabelle Mathan,
• nească două localităţi atît Impresionaţi de frumuseţea ziaristă la „Vocea Nordu-
• de îndepărtate între ele şi folclorului românesc, gaz
• atît de diferite, una situată dele au promis că vor ve TIBER1U ISTRATE
® în inima Apusenilor şi cea- ni în România, la Brad, să Convorbiri româno — francezo la sediul Primăriei Brad.
• laltă la marginea Europei, cunoască locurile de baş- (Continuare în pag. a 2-a) Foto PA VEL LAZA
* * • « « '* • • • • • • • • •
■ WASHINGTON. —
Preşedinţii Statelor Unite
şi Uniunii Sovietice, Geor-
ge Bush şi Mihail Gorba-
ciov, se vor întîlni „în mod
cert" în cursul verii aces
tui an şi vor semna, pro
babil, un tratat referitor
la controlul armamentelor
— a afirmat, într-un inter
viu acordat companiei a-
mericane
de
televiziune
Frîne în calea privatizării
„ABC", Serghei Grigoriev,
Bancava ajuta, CITIŢI ÎNT ZIARUL | Este un lucru îmbucu purtător de cuvînt al şe
fului statului sovietic.
DE MIERCURI: J
SE CAIRO. — După con
rător că unii oameni şi-au
pozitiv, societatea întîmpi-
la Cairo,
duminică,
cu
luat inima în dinţi şi s-au Dacă acesta este un semn vorbirile pe care le-a avut,
nă totuşi o serie de neca
i angajat în societăţi de tip zuri în buna desfăşurare ministrul de externe sovie
• • Corupţia ? Mîinile privatizat în domeniul a activităţii. Despre ce tic, Aleksandr Bessmer-
la bancă I I sus ! producţiei agricole, asu- este vorba ? tnîh, secretarul de stat a-
mîndu-şi şi prin aceasta Un prim obstacol s-a merican, James Baker, a
declarat că, în problema
• • Se va scumpi cafeaua?^ numeroase riscuri, compa ivit în legătură cu asigu convocării unei conferinţe
rarea locului pentru păşu-
rativ cu ; cei mai mulţi ce
Interviu cu d-na TEODORA CRIŞAN, ! J s-au aruncat spre o îmbo nat. Iniţial, primăria lo de pace consacrate Orien
director al Sucursalei Hunedoara — Deva a • • O piatră iii baltă Şi | găţire ieftină şi rapidă în cală promisese că se vor a- tului Mijlociu, între părţile
Băncii Comerciale Române • un divorţ care n-a * domeniul comerţului. De sigura pentru închiriere interesate există „în mod
spre unele piedici şi frîne ce circa 8 ha în păşunea clar mai multe puncte de
acord decît de dezacord".
— Vă rugăm, mai întîi, unităţile economice, cu ^ mai putui fi evitat ţ se pun în faţa celor ce do „Dîmbul Sîrbilor", unde în La riadul său, Bessmertnîh
să vă referiţi Ia sistemul instituţiile şi cu populaţia. I i resc să producă lapte şi intenţie era să se facă o a declarat că S.U.A şi
de organizare a instituţiei Noi sîntem bancă comer • I came am avut prilejul să fertilizare şi tarlalizarea U.R.S.S. „au ajuns la un
pe care o conduceţi. cială — sucursală judeţea luăm cunoştinţă zilele tre pentru păşunatul raţional. înalt grad de înţelegere
Surpriza a , venit cînd tre
cute, chiri ne-a.- vizitat la
— Procesul de tranziţie nă —, pe lingă care mai fiin redacţie dl. Sorin Breâ- reciprocă" în problema a-
spre economia de piaţă ţează filiale la Petroşani, zu, de la Societatea Co buia recepţionată supra cestei conferinţa
faţa respectivă, care a fost
trece, inevitabil, prin sis Hunedoara şi Brad, ur- mercială N. C. „Nava" din mai devreme „rasă" abu
temul financiar-bancar, mînd să se deschidă — Ilia*. Dar să-i dăm cuvân ziv de o turmă de oi. Iată, ■ IERUSALIM. — Cu
— Ce operaţiuni princi H E S
domeniu în care, ca şi în începînd cu data de 1 iu tul şi să-i ascultăm păsul. deci, o şansă spulberată. două zile înainte de vizita
altele de altfel, s-a pro nie a.c. — şi la Simeria, în Israel a secretarului de
cedat la restructurarea ve Interlocutorul ne-a rela Alt necaz, mai mare de stat american, premierul
chilor mecanisme, crearea pale efectuează sucursala tat că societatea de tip data aceasta, se trage da israelian, Yitzak Shamir,
unui nou cadru instituţio judeţeană şi filialele pe privat din care face parte la nişte procedee obscure şi-a reafirmat intransigen
nal ce se ghidează după care le-aţi amintit 7 — Nu vă supăraţi, are un efectiv de peste 30 prin care comisia de lichi ţa în problemele terito
concepţii moderne, dina — Primirea de sume 'bă de bovine, din care 14 dare de la fosta cooperati riale, refuzînd orice con
mice. eficiente. Ca urma neşti,' la vedere şi la ter sunteţi mut 7 — îşi în vaci cu lapte.-Fiind de me vă agricolă din Ilia a li cesie în acest domeniu.
re, sistemul bancar s-a men, de la persoane fizi serie tehnician veterinar, citat o parte din mijloace
constituit pe două nive ce şi juridice, acordarea treabă o tînără cavale s-a convins pe baza expe le fixe, în speţă fiind vor ■ MOSCOVA. — Agen
luri : primul — Banca Na de credite pe termen rienţei proprii că, deşi pă ba de grajdul în care so ţia TASS a anunţat că,
ţională, ca bancă a bănci scurt, cu rambursarea pî rul, Ia un ceai dansant. reau tarate în condiţiile cietatea are acum anima duminică, a fost distrusă,
lor, oara emite monedă, ad nă la un an, pentru activi creşterii in complex şi de lele. Nefiind puşi în temă înfr-un loc din regiunea
ministrează rezervele valu tăţi de aprovizionare, pro — Doamne fereşte! înfometare, potenţialul ge că sînt şi alte solicitări Volgograd, ultima rachetă
tare ale ţării, urmăreşte ducţie, desfacere, prestări Dar de ce mă întrebaţi 7 netic al animalelor poate pdntru ■ adăposturile rămase de tip „SS-20" ce intra
cursul de schimb al mo de servicii, consum gospodă fi totuşi refăcut printr-o goale, cei da la societate sub incidenţa tratatului so-
nedei naţionale, execută resc şi personal, pc termen — Pentru că aş pre îngrijire şi furajare îmbu n-au ştiut că se va găsi vieto—american referitor la
balanţa de plăţi externe, nătăţite. Ca dovadă, s-a. cineva să solicit- toate acest fel de arme,
supraveghează activitatea Interviu realizat de fera să-mi faceţi curte ajuns ca acum de la ani grajdurile, cei din societa-
celorlalte bănci şi al doi DUMITRU GHEONEA malele respective să se 13 BAGDAD. — Liderul
lea — băncile comerciale, fără mîim !.,. obţină zilnic, în medie, a- NfCOLAE TIRCOB Partidului Democratic din
care lucrează direct cu {Continuare în pag, a 2-a) proape cîte 8 1 lapte pe Kurdistan 'P.D.K.), Mas-
cap de vacă, faţă de nici soud Rarzani, a djgiîarat la
21 cit so realiza înainte. (Continuare în pag. 2) Bagdad, că negocierile cu
guvernul irakian au înre
gistrat „progrese substan
între 3—400 de noi şomeri tă, înirucit în citcm locuri ti pîn- a DOSIRE. Cit de greu gă ţiale" Şi că cele două părţi
FLA SH 1 (numai. în Deva, vineri s-au tre desc nişte gropi, adevărate cap seşti astăzi un bec ştie toată lu se îndreaptă către semna
mea. Cam aceeaşi situaţie este şi
cane lăsata (nu ştim cu ce in
cut în evidenţă 50 de persoane).
rea unui acord asupra vii
a VlNZÂRI. Magazinul ali tenţie 1) de către constructori-. Se cu aspiratoarele. La Magazinul 58 torului Kurdistanului, in
« BANCĂ CENTENARĂ. As mentar nr. 78 din Călan este con vede că cei ce. gu „uitat" neastu din Haţeg sa aflau însă aseme formează AFP.
tăzi se împlinesc 100 de ani de dus de doamna Valeria Oneseu. pate gropile respective nu circu nea produse, numai că erau puse
la înfiinţarea băncii comerciale Prin acest magazin s-au vîndut lă pe această stradă. deoparte de gestionara Rodica II VARŞOVIA — Potri
din Brad. Evenimentul prile în luna aprilie a.c. mărfuri în a BRUTĂRII. Cele două bru Buzdugan: Ghiciţi cu ce scop ? vit unor date furnizate de
juieşte organizarea unei suite de valoare de peste 2,3 milioane de tării din comuna Pui, aparţinând Nu-i prea greii, desigur. . Direcţia Centrală da Sta
manifestări omagiale. lei. Aprovizionare bună, pînzara cooperativei de consum din lo a ESENŢA TARE. Lui Ale tistică. la sfârşitul lunii a-
la fel. calitate, conduse de Petru Gruies- xandru Cicaiău din Simeria îi prilie în Polonia se înre
S COTA ŞOMAJULUI. La a ÎN PU N CENTRU. Aflat cu şi Dan Matei, produc pune şi plăcea scândura. Prefera pe cea gistrau peste 1,37 milioane
sfârşitul săptămânii trecute nu în trecere prin Uricani, Dumitru albituri de. bună calitate. Cele de esenţă tare. intr-o noapte a de şomeri, dintre care
Malanca, de loc din Tg. Frumos,
mărul şomerilor în judeţul nostru două unităţi au realizat în luna reuşit să sustragă scândură în 707 900 femei, ci- ce re
era de 1898 persoane, dintre ca a furat doamnei V.T. poşeta în aprilie a.c. venituri în valoare valoare de paste- $ 000 lei. Dar prezintă aproximativ 7,3
re 1373 femei. In structură sînt care avea produse în valoare de de 600 000 lei. şi paăa a fost tare. la sulă din populaţia activă
peste 7 009 lei şi 1 200 lei nume Mai bine de 6 tone de pline
954 muncitori calificaţi, 398 mun rar. în plin centru. A fost prins. REPORTER a ţării.
. se frămtnlă, se coc şi se vând
citori necalificaţi, 393 absolvenţi a CAPCANE. Automobiliştii zilnic şi la Secţia de panificaţie
de liceu şi 150 cn studii supe care circulă pe stradă Spitalului din Călan. Consumatorii din o-
rioare. Dar numărul lor este în din municipiul Deva trebuie să raş şi din împrejurimi apreciază
creştere, zilnic înregistrîndu-se aibă permanent vigilenţa spori mult străduinţa brutarilor.