Page 2 - Cuvintul_Liber_1991_364
P. 2
CUVÎNTUI
«ng. 2
UN SINGUR GTND
Banca va Beneficiarii să fie mulţumiţi 99 Inelul de logodnă” (I)
Drepturile Omului, Culte şi
(Urmare din pag. 1)
Minorităţi, a prezentat mo
dul în care se lucrează în
Convorbire cu dl. arh. ILIE POPA,
Poftiţi la bancă! directorul I. P. Hunedoara—Deva S. A. responsabila Asociajiei tîndu-se multe similitudini.
lui" şi Josetle Devynck, Parlamentul Român, consta-
„Ritm şi expresie".
S-a convenit, de comun a-
Intîlnirea între delegafia cord, să se intensifice con
de unităţi specializate, ci
— Vă rugăm pentru în-
şi — cum ziceam — de o franceză şi gazde a fost tactele bilaterale prin
(Urmare din pag. I) pentru clienţii noştri şi vantajele pe care le are ce mare economie de timp. rodnică. Domnul Virgil schimburi de delegaţii cul
operaţiuni de licitaţie va tăţeanul care apelează la — In cc stadiu se află Chiş, primarul oraşului turale şi sportive, cît şi in
mediu, cu rambursarea pî- lutară atît pentru cum serviciile unităţii pe care o această acţiune ? Brad, a prezentat principa vitarea reciprocă a unor
nă la cinci ani şi pe ter părări cît şi pentru vîn- conduceţi ? — Sondăm dorinţele lele preocupări ale primă grupuri de tineri să-şi pe
men lung, cu rambursare zări de valută, la cursul — Pe lingă activitatea populaţiei şi facem în riei şi cetăţenilor în peri treacă vacanţele în Franţa
pînă la 25 de ani, înca de echilibru stabilit zil noastră de bază — de ela scrieri pentru toate activi oada ce a trecut de la re şi, respectiv, în România.
sări d plăţi — în nume nic de Banca Naţională a borare a proiectelor pentru tăţile enumerate mai îna voluţie. S-a discutat pe larg - Ceea ce am făcut as
rar ,. virament — pentru României. construcţia de locuinţe, o- inte. Avem în pregătire despre probleme legate de tăzi - spunea domnul An
clienţii ce ni se adresează. — Aveţi vreo posibili biective social-cultunale, ha mai multe tipuri de pro buget şi administrare, de dre Delattre - a fost să
— Ce dobînzi percepea tate de ajutorare a unită le industriale, alimentări iecte pentru apartamente, gospodărire a localităţilor, schimbăm inelul de logod
pentru creditele acordate ? ţilor economice în aceas cu apă, canalizare, alimen din care doritorii să-şi ae protecţie a sănătăţii nă. Prin aceste contacte ne
— Acestea au fost libe tă perioadă extrem de grea tări cu gaze, căldură etc, poată alege dimensiunile, populaţiei, despre dreptu vom cunoaşte mai bine,
ralizate începlnd cu 1 a- de tranziţie la economia atît pentru agenţi econo împărţirea încăperilor, do rile şi libertăţile cetăţeni după care vom stabili în
prilie a’.c. şi sînt stabilite de piaţă ? mici, cit şi pentru per tarea acestora, gradul de lor. Domnul primar Andre frăţirea între localităţile
la acelaşi nivel pentru — Întrucît foarte mulţi soane particulare — des finisaj etc. Cine doreşte Delattre, în calitatea dom noastre. Sperăm ca în vi
toate băncile comerciale. dintre agenţii economici făşurăm o activitate diver poate să-şi construiască la niei sale de deputat în zitele următoare, la Cou-
Ele se ridică, în acest cu capital integral de stat sificată în ceea ce priveş parter sau demisol garaje. Parlamentul Franţei şi de dekerque şi la Brad, să
moment, pînă la limitele au o situaţie financiară te proiectarea de locuinţe Promovăm in execuţie pro membru al Comisiei Legis semnăm protocoalele de o-
maxime de 11,5 la sută precară, datorită neînca- proprietate personală, atît iecte pentru blocuri cu un lative, a oferit date inte raşe înfrăţite.
pentru creditele pe ter sării facturilor" emise, în blocuri cit şi în vile, număr mic de apartamen resante despre modul cum Despre alte momente ele
men scurt şi de 11 la sută situaţie generată, la rîn- case de odihnă, garaje in te — 4, 8 — astfel că be se lucrează In forumul le vizitei cît şi despre inau
pentru cele pe termene dul său, de o multitudi dividuale, închideri de bal neficiarii se pot asocia gislativ francez, iar domnul gurarea Bibliotecii franceze
mijlociu şi lung. ne de cauze de natură o- coane, lucrări topografice după preferinţe. Bineînţe Marin Stan, deputat în „Andre Malraux" la Brad
— Efectuaţi şi operaţi biectivă şi subiectivă — de delimitări de proprie les, respectăm ordinea în Parlamentul României şi în numărul următor al zia
uni în valută ? pregătim compensarea da tăţi, tranzacţii imobiliare, scrierii şi depunerii avan membru în Comisia pentru rului.
— Desigur. In acest scop, toriilor reciproce dintre documentaţii pentru vîn- sului.
persoanele fizice sau ju aceştia, cu acordarea u- zări—cumpărări de imobile Deocamdată întîmpinăm
ridice pot solicita deschi nor credite, bineînţeles şi altele. Principalul avan şi unele greutăţi din cau
derea de conturi în valu acelora care au încheiat taj pe care îl au cei care ză că nu dispunem de un
tă, începînd de la suma activitatea cu profit. contractează cu noi lu cadru legal în ceea ce pri
minimă de 100 dolari — Alte probleme... crări din gama celor de veşte concesionarea tere
S.U.A. sau echivalentul în — O, eîte nu sînt... Ţi- mai sus, constă mai cu nurilor, acordarea credite
alte valute. Pentru depo nînd de ambiguitatea u- seamă într-o mare econo lor de la C.E.C., eliberarea
zite constituite acordăm nor legi şi nerespectarea mie de timp. Un exem autorizaţiilor de construc
dobînzi avantajoase, în altora, de ordinea şi dis plu concret şi, aş zice, e- ţie. O asemenea lege se
mod deosebit pentru de ciplina muncii, de biro dificator : pentru construi află în dezbaterea Parla
punerile la termen. Ast craţie şi inerţie. Inclusiv rea unui simplu garaj, ce mentului. Sperăm să fie
fel, pentru depozitul pe de primirea unui sediu co tăţeanul trebuie să se a- adoptată cit mai curînd
termen de un an, dobîn- respunzător, la care sîn- dreseze la primărie şi pre pentru a putea permite
da este de 5,5 la sută pen tem îndreptăţiţi, dar un fectură, să obţină avize de proiectarea a cît mai multor
tru dolari S.U.A., 8 la su de nu putem ajunge. Să la I.R.E., G.I.G.C.L. etc. locuinţe, necesare şi dori
tă pentru franci francezi, sperăm că toate se vor Prin faptul că institutul te de populaţia judeţului.
10,5 la sută- pentru lire rezolva în mod favorabil nostru rezolvă toate aceste — Vă rugăm, în înche
iere, stimate domnule di
sterline etc. Menţionez, de şi benefic pentru toată lu probleme, cei care încheie rector, să ne spuneţi ce
contracte cu noi benefi
asemenea, că efectuăm mea.
ciază nu numai de lucrări gînduri aveţi pentru activi
de bună calitate executate tatea viitoare ?
— Un singur gînd: be
neficiarii să fie mulţumiţi.
GH. I. NEGREA Membri ai delegaţiei franceze.
F r în e în c a le a p r iv a tiz ă r ii
(Urmare din pag. I) precise. Dacă, intr-ade află într-o situaţie identi LA COLIND CU AMBALAJE
văr, cumpărătorul intenţio că. organizare în activitatea de
nează să crească aici pesu Rău este că nici la pre Domnul Aurel Matei din „marfă". A încercat la recuperare a ambalajelor
300 animale, cit este ca fectură, nici la primăria Deva a vrut să facă puţină „Mioriţa", dat tot degeaba. care a început să devină
e văzîndu-se acum în si- pacitatea, este un lucru locală nu s-a găsit înţele ordine în cămară scăpînd „Nu avem ambalaje" (lăzi) cronică. Vina aparţine deo
uaţia să nu mai aibă a- lăudabil, altfel... Am aflat gere şi implicare, răspun de o seamă de ambalaje în care să le depozităm — potrivă societăţilor co
sigurat spaţiu de cazare că şi d-na Floarea Draia surile fiind evazive şi ne de sticlă. In consecinţă, au adăugat lucrătoarele merciale cu ridicata, celor
uentru animale. Evident, care a lucrat zeci de ani concludente. Atunci cu ce le-a încărcat în plase din magazin la refuzul de cu amănuntul şi — nu în
aşa cum prevede Legea fon în zootehnia fostei coope curaj şi tragere de inimă şi a plecat la alimen a primi borcanele goale. ultimul rînd — contribuie
tului funciar, este interzis rative şi nu s-a putut des să f te mai angajezi fie tara. A încercat la ma Problema nu este neapă la ea şi societăţile de trans
să fie cumpărate pentru părţi de toate animalele chiar şi într-o societate de gazinul alimentar al rat una de rea-voinţă din port marfă. Chiar nu se
demolare asemenea con din lotul pe care l-a îngri tip privat cu profil de pro complexului „Ulpia", dar partea lucrătorilor comer poate pune o dată ordine
strucţii care au destinaţii jit cu atîta dragoste se ducţie agricolă ? n-a reuşit să scape de ciali, cît de o crasă dez în această activitate ? (I.C.).
controlul emisiunii ne-au socotit emisia de douăzeci că nimic nu-1 mai poate scăpa de pensionare, anii
şi şapte de minute. îi avea de mult şi acum iacă şi necazul ăsta. Iro
Strouhal clătină necăjit din cap. nia soartei consta însă în faptul că Navrâtil nici
— Şi ce vrei de la mine ? Să nu ţi-o treacă la măcar nu era de tură în seara aceea. îi făcuse un
reţineri ? ...Ei, fetiţo, legile sînt făcute pentru toţi. serviciu prietenesc lui Komârek, care plecase la
17. INSTRUCŢIUNI CE NU FAC DOI BAN| Suda o mai reţinu puţin pe Văgnerovâ. nunta fetei sale, la Pilsen. Acum, bătrînul Navrâtil
— Dar de ce avea Tarantik aşa de mare nevoie făcea cunoştinţă cu amarul adevăr că bunătatea
Pe coridor, în faţa secţiei Relaţii cu telespecta de bani ? ■ nu-ţi aduce prea mare folos şi că doar ticăloşii au
torii, dr. Strouhal era aşteptat de o tînără femeie. — Se înscrisese să-şi petreacă concediul la mare noroc în viaţă.
Mai curînd banală decît frumoasă, cu gîtul şi nasul în Bulgaria, prin CEDOK. îi mai lipsea ceva din — Mde, instrucţiunile sînt clare, bineînţeles,
puţin cam lungi şi părul pieptănat cu cărare la mij suma necesară... fu silit să recunoască moşul. Adăugă însă. accen-
loc. I se citea dezorientarea pe faţă. Se jena să vor Strouhal explodă : tuînd cuvintele: Dar, dacă nu se întîmpla nimic,
bească în faţa lui Suda. — Mereu Tarantik 1 Şi iar Tarantik! Inchi- nu ar mai fi fost atîta tevatură.
— Domnule director adjunct, vă rog... e vorba de puiţi-vă, că tot el a provocat şi panica printre tele — Dacă, dacă... se înfurie Strouhal din nou. Ştii
ceva... de o problemă internă a Televiziunii. spectatori cu vorbele despre crimă, rostite direct în proverbul ăla că dacă n-ai cap... La fiecare emisie
— Ce anume ? faţa camerei de luat vederi. îşi bagă nasul unde nu-i intră cîte cineva In studio să caşte gura.
— Ceva în legătură cu Tarantik... fierbe oala şi acum, pentru el, plătesc eu oalele — Ar trebui să fii cîine, nu om, altfel nu vor
— Cu Tarantik ? Strouhal făcu o grimasă de sparte. Din moment ce există un regulament care să înţeleagă de vorbă bună şi să-şi vadă de ale lor,
mulţumire. Ei, drăcie ! interzice intrarea în studio exceptînd persoanele a mai obiectă Navrâtil, de data asta însă numai aşa,
Suda observă că orice fapt neplăcut legat de căror prezenţă este cerută de rol şi personalul în şoaptă : cînd e drept, e drept, n-ai ce să mai
numele lui Tarantik îi dă lui Strouhal o senzaţie de tehnic, atunci n-ar fi trebuit să i se dea drumul zici.
mulţumire interioară. înăuntru. Şi am fi avut linişte. — Spune-mi, domnule Navrâtil, îl întrebă Suda,
— Înţelege, doamnă Văgnerovâ, o apostrofă cu Strouhal avea, intr-adevăr, destule motive să-l în afară de Tarantik cine a mai fost pe platou, deşi
glas răstit Strouhal, că din punct de vedere intern, urască pe Tarantik. De aceea, nici Suda nu încercă n-avea treabă acolo ?
sîntem într-o astfel de situaţie incit e mai bine să să-l liniştească. — In timpul emisiei ? Unchiaşul îşi împinse
avem cît mai puţine secrete în faţa organelor poli ★ şapca pe frunte, supunîndu-se unui obositor efort
ţiei. de gîndire. Păi, maistrul de machiaj Roch, dar... de
Olga Văgnerovâ plecă ochii şi dădu disciplinată Comandantul pazei, bătrînul Navrâtil, stătea vi fapt ăsta are voie... apoi domnişoara Vagnerova,
din cap. Strouhal îşi pierdu răbdarea : novat, cu capul plecat, la fel cum stătuse puţin mai dar şi ea are voie... Sau poate n-are ? Şi arhitectul
— Despre ce-i vorba ? înainte Olga Văgnerovâ. Kalecky. Şi pe urmă... ba nu, ăla nu... cam ăştia ar
— Am făcut formele pentru plata întregului o- — Da, domnule, se înţelege, domnul Tarantik fi... Ar fi putut să mânînce sandvişuri la bufet şi
norariu — piesă şi nouăzeci de minute de transmi nu avea ce căuta înăuntru, dar... să urmărească de acolo piesa, pe micul ecran.
sie — la cererea domnului Vorlicek şi a domnului Unchiaşul ezită şi tăcu. Suda zlm bi:
Glanc, care m-au rugat în numele lui Tarantik. Nu — Ce spune regulamentul ? întrebă tăios Strou — Asta ai fi putut să le-o spui lor, nu nouă.
mai că... hal, ca şi cînd nu l-ar fi cunoscut. Strouhal turnă şi el gaz peste foc :
Văgnerovâ se opri, dar Strouhal nu-i dădu Lui Suda 1 se făcu milă de bietul bătrîn spe —* Aşadar, vedeţi, domnilor, instrucţiuni există,
pace: riat, dar regulamentul e regulament, n-ai ce face. dar nu fac doi bani. (Va urma)
— Ei, şi mai departe ? Spune tot... Bătrînul Navrâtil aştepta resemnat să se reverse
— Mai departe, nimic, numai că... cei de la grindina asupra capului său. Se împăoase cu gîndul R o m an p u b lic a t In E d itu ra „ U n iv e rs ’ — Î 9?)