Page 2 - Cuvintul_Liber_1991_366
P. 2
CUVTNTUL LIBER NR. 36
0 ărită hotărîtă
Tivi primăriţe are judeţul lor. în salul Bretea Pomană, ele mult pe oameni este că — în ce!
(U rinare din pas înclinat o dală tu o parfe nostru, iar tina dintre acestea pildă, avem cereri pentru 233 ha mai fertil teren — unde s-ar pu
a-'traverselor- şi a liniei fe este doamna Aurica Guşe din co teren, or există doar 138 ha ; la tea obţine producţii mari dc ce-
rate. .Este lesne de înţeles muna Bretea Română, o : fiinţă Govragi se solicită 330 ha şi sînt reale, fermele din Băţălari S>
ce s-ar fi întîmplat cu un. mică de statură, delicată, cu un 230 ha. O astfel de situaţie este îret 1- uman. u e n nat iul
clipă trebuie să treacă pe tren în plină viteză ! Din veşnic zîmbet pe buze şi în pri r.i aproape, toate satele. : cernă Sâu trifoi.
acest pod acceleratul 436 păcate şi la pilonul vis-a- viri. — Oamenii au dreptate, Ce
(Timişoara — Sighetul Mar- vis de cel care a cedat, a- — Cum aţi ajuns primăriţă ? poziţie arc conducerea I.A.S. Că
maţiei) a pus eu repeziciu dică de la podul al II-lea am întrebat-o. ' lan ?
ne, mina pe staţia radio şi de pe tronsonul I (Orăştie— ^ Nu/ştiu nişi eu. Lucram -_1 Deocamdată, hu vrea să ]
atenţionarea pericolului a Simeria — principala ma la căile ferate uzinale ale Com dea nimic din suprafaţa ce o fo
zburat ca fulgerul prin e- gistrală) era în pericol de binatului Siderurgic din Călău. loseşte, Am 'ridicat, însă proble 10,0
ter. „A fost un noroc ex a fi săpat într-o parte de Am fost chemată la Prefectura ma, la comisia judeţeană şi la
traordinar ' că Rapidul a şuvoiul neiertător al apei. judeţeană, şi... Prefectură de la care aşteptăm 10,1
sosit ceva mai repede Ia S-a decis întreruperea cir — Bretea Română este o co sprijin.
Simeria Veche şi că, ia a- culaţiei în ambele sensuri mună mare. — Care este atmosfera în co
celaşi timp, Stafia din Si şi intervenţia de urgenţă — Da, are 13 sale componen mună ? 10,2
meria oricum nu avea în la asigurarea pilonului de te. Oamenii — foarte mulţi din- — Bună. Sînt cazuri cînd mai
că linia de primire a ra la tronsonul I împotriva e- ei muncesc în industrie, mulţi oameni cer aceeaşi supra
pidului liberă şi, în acest rodării de către apă a te ia Călan sau Haţeg, dar sînt şi faţă, unii solicită mai mult pă-
caz, impiegatul de mişcare renului din jurul lui. buni gospodari, pricepuţi lucră- mînt decît cel cu care au intrat 11,C
a acţionat atît prevestito Aici i-am găsit ieri di > ămîntului, vredn a , în C.A.P. Evident, toate aceste
rul cit şi semnului roşu mineaţă pe cei care acţio- cători de animale. Mi-a zis şi situaţii le limpezim pe loc, în 12,0
de oprire a trenului" —ne r* i şi noapt şi care domnul Alic, prefectul judeţului, lumina Legii fondului funciar.
spunea dl. ing. Iacob Di- au i • rotit ' dii scara zi eă n-o să-mi fie uşor ca primar — Cînd se va trece, concret, 13,4
mulete, şeful st£ _<« ttm- ei de marţi do 1 or 21,1 \ i ’ u-mi i • • dar atîU -ci e la împărţirea pămîntului ?
donator din Simeria. Nu să se poată relua circula cît voi exercita această răspun — Cît de curînd. In prezent
mai cu mers redus, ajuto ţia trenurilor de călători dere, o să-mi fac datoria. se măsoară terenul de care dis 14.0
rul de mecanic a putut ob pe primul tronson. Dl. ing. — Cu ce sarcini sc confrun pune fiecare sat. Cînd se încheie
serva şi anunţa acest mare Iosif Ştefan, director cu tă, in această perioadă, primăria această acţiune vom trece la 14.1
pericol! Fiindcă trebuie construcţiile la Regionala din Bretea Română ? împărţirea terenului. Să ştiţi
să vă spun, că ih timp ce C.F.R. Timişoara, ne rela — Toată preocuparea este o- însă cfi oamenii lucrează în cîmp. 14,'
era anunţată Staţia prin ta că sînt mobilizaţi 30 de riontată spre înfăptuirea Legii S-a dus fiecare la pămîntul ce
radio (mişcarea, impiega militari şi 60 de munci fondului funciar. l-a avut cîndva. L-au arat, l-au
tul), acceleratul 436 se în tori, utilajele necesare pen — In ce stadiu au ajuns lu semănat..: 15,0
drepta în viteză spre.„ po- tru transportul de piatră crările legate de aplicarea aces — Cu ce mijloace ?
dul ce era frfni, căzut a- şi betoane pentru umplutu tui act normativ dc maximă im Toto PAVFL LAZ.-Y — Unii cu tractoarele secţiei îs,:
proape de apă la unul din ră la pilonul podului. S-au portanţă şi urgenţă ? de mecanizare. Să ştiţi însă că
tre pilonii săi! Anunţul a şi adus 20 vagoane cu pia — In prezent se încheie situa — Dar unde este pămîntul ce taxele pentru lucrări sint foarte 16 i
fost auzit însă şi de meca tră şi 10 vagoane cu tra ţiile concrete pe sate, se verifică l-au avut cîndva oamenii ? mari. Alţii cu animalele. In ori
nicul de pe accelerat, care verse de beton. Se lucrea fiecare cerere în parte. Cu a- ce caz, nu rămîne nici o palmă 16/:
a primit indicaţii de la ză non-stop, zi şi noapte, ceastă ocazie sc constată situaţii — Circa 30 ha au fost înghi de pămînt nclucrat. Urmărim a-
impiegatul de mişcare- Va- la lumina reflectoarelor, destul de încîlcite. ţite de apa Streiului. O mare cest fapt cu cea mai mare răs
sile Fati: „Fii atent, circu iar conducerea tehnică a — Despre ce este vorba ? suprafaţă, pămîntul cel mai bun pundere. 17,(
lă^ cu deosebită atenţie pî- lucrărilor are legătură per — Se cere mult mai mult pă- dc fapt, aparţine I.A.S. Călan.
nă în preajma podului şi manentă prin radio şi te mînt decît se poate da oameni- Ceea ce-i nemulţumeşte foarte TRAI AN BONDOR
să opreşti trenul înainte lefon cu staţia C.F.R. Si
de pod". Şi să mai subli meria. 17,:
niem o coincidenţă : în ju Pe tronsonul' I se circu sau S.I.R.A.R., urmată de cel
rul orei 1 a trecut , peste O cerinţă imediată este, bleme majore, în confor şi . retrologiei agrare îs,:
acest pod un marfarî lă peste pod cu 15 km pe astăzi, revigorarea pc plan mitate cu cerinţele dezvol sînt interesaţi în cunoaşte de-al Xl-lea Simpozion Na
In ciţeva minute au fost oră. Călătorii trec toţi la naţional a sectorului agri tării societăţii. Aceasta a rea rezultatelor acestor cer ţional, sub egida Academi 19,(
prezenţi la pod factori din geamurile dinspre podul col, ceea ce constituie o fost principala raţiune cetări. Domeniile de cer ei Române şi a Ministeru
conducerea staţiei precum fjrint, nitîndu-se miraţi (ca necesitate urgentă şi pen pentru care un grup de cetare ale istoriei şi retro lui Agriculturii şi Alimen
şi dl. ing. Liviu Corfaru, şi cei ce circulă pe şoseaua tru spaţiul hunedorenn. La iniţiativă de la' Muzeul jii- logiei agrare sînt: istoria taţiei.
de la Staţia L.5. Apoi a naţională Deva — Sibiu) la nivel naţional, cu filiale şi Dorinţa noastră este ca
specialiştii hunedoreni, is
fost anunţată de urgenţă priveliştea podului prăbuşii subfiţiâle, în diferite cen torici, agronomi, zootehnişti, 19, :
conducerea Direcţiei Regio Călătorii pot fi siguri că tre din ţară, funcţionează FILIALA HUNEDOREANÂ A SOCIETĂŢII
nale C.F.R. Timişoara. ceferiştii se află la dato Societatea de Istorie şi Re- silvicultori, apicultori, se-
să
rie, că siguranţa circulaţiei
ricicultori
conside
Ce se întîmplase ? va f - ; î g u r i ioc trologie Agrară c ar DE ISTORIE SI RETROLOGIE AGRARA re apelul nostru ca 20, (
3i' e
a l . ci v sti iiul
Atunci, în miezul nopţii, în care furia apelor a dez agriculturii, silviculturii, al o chemare cît mai grabni
după ore neîntrerupte de golit „bătrîneţea" de zeci instituţiilor, relaţiilor şi deţenn Hunedoara—Deva, şi retrologia agrară gene că la realizarea filialei hu
ploaie torenţială în Rete si zeci de ani a acestui pod. lec a ,u >r ag £ a! \ cu membri participanţi la rală, cu cinci subdomenii, nedorene a S.I.R.A.R. E-
zat, a venit o puternică In orice caz, nu va fi pus ţii rurale din România simpozioane naţionale şi agricultura şi silvicultura, xistenţa ei poate contribui,
viitură de apă care a .de în funerţi ine ,ir i rirsd n Retrologiî agrari < te zonale, organizate de cu 30 de subdomenii, insti sperăm noi, esenţial, la
finitivat* ceea ce şuvoiul se vor efectua lucrările la ştiinţa care se ocupă cu S.I.R.A.R., a lansat apelul tuţii, relaţii şi ideologii a- progresul domeniilor amin 21,1
puternic al Rîului Mare u- standardul cerut de actua- , x jrie 3ţ a 5 iar ă ac im - pentru organizarea unei fi grare, cu 16 subdomenii şi tite în contextul general al
nit eu cel ai Streiului a tot i ;le reglementări. Pir i a- lată in ag c tură -,i va liale hunedorene. viaţa rurală cu 14 subdo evoluţiei societăţii româ
săpat la pilonul podului tunci circulaţia Intre Sime lorificarea ei în viitor, iar Pot deveni membri ai menii. neşti.
de pe tronsonul II de cale ria — Orăştie se va des unul din multiplele scopuri societăţii toţi cei care des La 12 iunie 1991, la Tîf- GIIEORGIIE FIRCZAK
ferată Simeria —- Orăştie. făşura pe un singur „fir". ale societăţii este să orien făşoară o activitate de cer govişte, va avea loc prima Muzeul judeţean 21,1
Drept urmare, pilonul s-a Numai să fie sigură l teze cercetările spre pro cetare în domeniul istoriei Conferinţa Naţională a Hunedoara—Deva 22,:
— Cu ce se poate tăia cablul ? întrebă Suda. In picioare, lingă Suda, Kejr continua să dea
— Cu ce ? Kejr dădu din mină. Chiar şi cu un explicaţii : 23,1
briceag, nu-i nici o problemă, doar să nu fie făcut — Ştiţi, eu cred eă numai fotoliul acesta a putut
contactul. $ă inspire cuiva ideea crimei.
— Dar ceva timp tot ia, nu-i aşa ? Suda încuviinţă în tăcere, deşi, după părerea sa,
19. Investigaţii în culisele tehnicii televiziunii Kejr fu de acord. faptele se succedaseră mai degrabă invers. Intîi mo 16,1
— Da, tăietura trebuie c-a fost făcută mai îna bilul crimei şi abia după aceea alegerea unui fotoliu
Suda înţelegea din ce în ce mai greu cum de inte, dar să bagi capetele firelor, asta-i treabă uşoa potrivit, ca parte integrantă a întregii acţiuni. Va
fusese posibil ca, într-un mediu atît de agitat şi în ră, putea s-o facă oricine... in cîteva secunde. trebui să afle de unde a fost adus fotoliul cu pricina.
prezenţa atîtor oameni, să se ajungă la o crimă ce — Şi dumneata ? Capul cablului ducea la un reflector de 5 kilo 16,1
necesitase o pregătire aşa de complexă, despre care Kejr_ zîmbi calm şi dădu afirmativ din cap. waţi, aşezat pe un suport cu trei picioare. Se aflau
nimeni n-a ştiut nimic. — Şi eu. Dacă aş fi avut vreun motiv. acolo două asemenea reflectoare şi amîndouă folo
Deschise uşa culiselor pentru a privi dincolo de După o scurtă pauză adăugă : seau cablurile ce duceau sus, la platforma de ilu
peretele de pînză al decorului. Aici, în spaţiul în — Ştiţi, n-aş vrea să mă amestec în treburile minare. 17,1
gust, triunghiular, format de pereţii exteriori ai dumneavoastră, dar după. mine, nu la cablu-i buba. — Cine mînuie reflectorul ?
celor două spaţii scenice diferite, ieşeau capetele Cablu-i cablu. O sîrmă izolată cu cauciuc. Cu asta — Cele două lămpi cu suport se aflau în grija
celor două fire legate de fotoliul metalic. Cadrul de nimeni n-a săvîrşit niciodată o crimă. A omorî in lui Haukvic, iar iluminarea de sus, cu reflectoare
lemn al ■ construcţiei era acoperit de iută, iar pereţii felul ăsta pare destul de simplu, dar nu e. Pentru panchrom, cădea în sarcina lui Brdecka, spuse Kejr.
consolidaţi cu seînduri puse de-a curmezişul, prinse asta mal trebuie şi un fotoliu potrivit. arătînd spre corpurile de Iluminat aşezate în grupuri 18,1
cu scoabe sau cuie. Locui era mic, abia cît să încapă — Ce fel de fotoliu ? de cîte şase în nişte scoici alungite, unghiulare, ce
o persoană, iar lumina slabă — un ungher cufundat — Ştiţi, e vorba de anumite legi ale fizicii, de se aflau într-o galerie îngustă, chiar sub tavan. Fie 18,:
în întuneric. care trebuie să se ţină seamă. Azi orice copil din care din ele îşi are pianul său...
— Are cineva o lanternă ? întrebă Suda privind şcoala generală ştie că metalul este un mijloc foar — Pianul ?
spre Kejr. te bun de transmitere a curentului electric, dar că —• ...adică claviatura de comandă. Se află sus, 19,1
Acesta avea intr-adevăr o lanternă ce funcţiona omul din fotoliu n-ar fi fost electrocutat dacă bra pe platformă, aici te-ai împiedica de ea, dar, după
prin apăsare repetată şi scotea, în timpul ilumina ţele de- metal ale acestuia s-ar fi atins într-un punct eum v-am mai spus, ar putea să vă explice mai bine
tului, un zgomot caracteristic. sau ar fi fost unite între ele. Ştiţi, trebuia ca sin Adolf Pangrac, el răspunde de lumini, împreună cu
— Mulţumesc, Suda înclină capul şi îndreptă gura lor verigă de legătură să fie trupul şi mâinile maistrul principal de lumini, domnul Brdecka. Vi-1
conul de lumină spre duşumea. celui ce urpia să fie omorît, altfel electrocutarea găsesc eu pe Pangrac şi vi-1 trimit...
Pe aici trecea cablul de care erau legate cele n-ar fi reuşit niciodată... Suda îşi manifestă însă altă dorinţă:
două fire de la fotoliu. Cineva făcuse o tăietură Suda se arătă de acord cu Kejr. Fotoliul în care — Mai bine caută-1 pe Haukvic,., Pe urmă se
adîncă în învelişul izolator al cablului şi introdusese murise Jari Faltys avea intr-adevăr o construcţie întoarse spre Strouhal: Ne uităm şi sus, pe plat zi,:
în acel loc capetele firelor. puţin obişnuită. Tijele de metal formau, ce-i drept, formă, nu-i aşa ? (Va urma)
Kejr se aplecase curios să privească pe deasupra o împletitură, dar nu se atingeau in nici un punct.
lui^ Suda, în timp ce Strouhal îl observa elătinînd Desigur, arhitectul proiectant se gîndise, în primul
dojenitor din cap. rînd, la flexibilitatea fotoliului In timpul şederii. Roman publicat ta Editura „Wntvera' — 1971 22,(
