Page 3 - Cuvintul_Liber_1991_366
P. 3
1991 Pag. 3
DARURI ?! Precizări privind scutirea de impozit
a persoanelor handicapate
(Urmare din pag. I) lui cum sînt românii. Şi • Un sătean bă; rin : „Un
cum sînt ei, românii, pe : fel de batjocură... Aruncau Pe această temă dicapată, eliberat de Ofi ceeaşî categorie sau. func
întru totul. Şa, li s-a adău filmul, lui ? I Hă-me-siţi ! lăzile-n şanţ... Unu, de pe scutirea de impozit a per ciul Judeţean de Exper ţie în unitatea respectivă.
gat „sarea şi piperul" au Aşteptînd „mana" Vestului! gard, filma şi rîdea". soanelor handicapate tiză Medicală şi Recupe In cazuri deosebite (cînd
tenticului de Ja faţa; Io«nţ. „Darnicii" belgieni îşi • Alte voci : „Tot ce- au am fost întrebaţi în au rare a Capacităţii de există cheltuieli supli
lui. Să derulăm însă şirul împlinesc menirea cu care adus au fost vechituri. dienţe, prin scrisori sau Muncă, dacă solicitantul mentare de transport, me~
întîmplărilor. au venit. Uşile furgonetei Dogr jucăriile erau noi. telefoane, de mai mulţi prezintă următoarele do dicaţie, protezare, comu
După sărbătorile de Paş se închid. Străinii — în M-am certat cu oamenii, cititori. Am căutat răs vezi.: nicare ş.â.j. Comisia de
te, locuitorii din Ohaba deaproape însoţiţi de prie sfătuinău-i să nu primeas punsul la cei în drept să — acte medicale din Expertiză Medicală şi Re
Ponor ■— sat aparţinător tenii români — se retrag că. Dar ei şi-au smuls aplice prevederile legale. care să rezulte starea de cuperare a Capacităţii de
comunei Pui — au fost în Pui, „la convorbiri pen zdremţeledin mină. S-au Domnul dr. Ioan Todea, persoană handicapată şi Muncă solicită şi o an
căutaţi de belgieni. Veneau tru cină*. In casa unui alt ţigănit! Acum se duşmă medic expert, şeful Ofi care, în raport de inten chetă socială efectuată de
în zonă pentru a treia oa prieten — învăţătorul I. nesc, aşa cum la noi nu ciului Judeţean de Exper sitatea tulburărilor mor Direcţia de Muncă şi
ră. In Ohaba Ponor însă, Mariş — petrecerea se re s-a mai întîmplat... I-am tiză Medicală şi Recupe fologice şi funcţionale, Protecţie Socială şi In
întîia dată. Legaseră prie ia. Şi de ce n-ar agremen povăţuit să se aşeze la rare a Capacităţii de Mun conform criteriilor de e- spectoratul de Stat pentru
tenii cu oameni ai comu ta-o cu filmul proaspăt rînd, penţru că ştiam ce că ne-a pus la dispoziţie valuare a capacităţii de Handicapaţi.
nei încă din primăvara lui tras ? ! Chiar aşa ! De ce s-a făcut la $erel (n.r. — instrucţiunile privind a- muncă, să se încadreze Trebuie precizat eă scu
’90, Ia prima vizită. Atunci să se lipsească de o sursă; sat din zonă). Acolo, străi plicarea articolului 6 din în gradele I, II sau III tirea de impozit se refe
descărcaseră bunuri la sigură de amuzament ? ! Pe nii au aruncat pachetele Hotărîrea Guvernului nr. de invaliditate ; ră doar Ia veniturile ob
şcoala din Pui şi în Ponor. seama românilor din Oha- peste gard, în vreme ce 52/1991, referitoare la im — o adeverinţă elibe ţinute pentru munca de
A urmat o a doua vizită, în ba-Ponor, imortalizaţi pe oamenii se înghionteau să pozitul pe salariu, emise rată de unitatea în care pusă nu şi la impozite
vară, cînd au venit fără peliculă pentru civilizatul ajungă la ele..". de Ministerul Muncii şi solicitantul îşi desfăşoară pentru case, maşini, alte
daruri semnificative. Spre Occident, se binedispun • Vocea, încărcată de Protecţiei Sociale, Secre activitatea, din care să bunuri, indiferent de gra
a petrece aici o scurtă va belgieni şi, deopotrivă, durere, a reporterului. Mai tariatul de Stat pentru rezulte că salariul mediu dul de invaliditate al
canţă. Iată-i acum, nouă prieteni ai lor, români. Au întîi, un gînd străbun : ni Handicapaţi şi Ministerul lunar realizat de regulă handicapatului. Iar cei
oameni, cu două autoturis fost acestea întîmpiările meni nU face mai mult Sănătăţii. în ultimul an este, dato care nu. au salarii dimi
me şi o furgonetă. Şi-au zilei de miercuri, 11 apri rău omului deeît îşi face In conformitate cu a- rită deficitului anatomo- nuate din cauza handica
căutat prietenii din celelal lie a.c. el singur ! Vă înţelegem cestea, scutirea de impo funcţional, sub media sa pului nu sînt scutiţi de
te şederi. Şi de către ei — Cîte ceva mai rămăsese mîhnirea, stimaţi cititori zit se face pe baza unui lariului realizat de alţi impozitul pe salariu.
mai exact de către învă din Ohaba-Ponor ! Dar ea-i certificat de persoană han salariaţi încadraţi în a- VIORICA ROMAN
ţătorul satului, Virglî Bu în furgonetă. învăţătorul tîrzie şi zadarnică... Dinco
V. Butaş hotărăşte să îm
taş — au fost aduşi la ca partă restul copiilor de la lo, cînd se va viziona fil
sa săteanului I. Pope seu. şcoala unde este director. mul ai cărui actori aţi fost,
Om cu gospodărie bine în In ziua următoare. O mi faptul că sînteţi din Oha INFORMAŢII • NOTE
temeiată, gazda a tăiat doi nă de săteni hotărăsc şi ei ba-Ponor nu va fi relevant
miei şi a pregătit rachiul. ceva : să-i aştepte cu cio pentru nimeni. Relevant
Furgonetă a fost trasă în megele pe cei ce i-au umi va fi doar faptul că sîn TERGIVERSAREA ŞI.... ei’. In ultima perioadă,
ocolul primitorului • sătean lit cu o zi înainte. Renun teţi români I Or, români DEMNITATEA laptele se brînzeşte cînd le prezentate trebuie în
ţeles că, la momentul res
şi a început descărcatul ţă însă ! Pruncii vin înso sînţem şi noi, ăştiaîalţi, ca VETERANULUI este fiert. Produsul stri pectiv, situaţia părea a
pachetelor. De către gazdă ţiţi de părinţi. Spectacolul re n-am rîvnit la pomana DE RĂZBOI cat ar trebui returnat f ■- fi foarte critică şi în alte
şi de către cei apropiaţi din ziua trecută se repetă. străinului. Eraţi, oare, chiar bricii de specialitate, să judeţe. Bine este insă că
lui. Sătenii au aflat de so Doi săteni ajung să se a- atît de lipsiţi ? ! Şi sînteţi, Un număr însemnat de vadă care este „calitatea“ s-au găsit modalităţi de
sirea străinilor — nici nu meninţe cu cuţitele. Unul oare, mai avuţi acum, cu veterani de război ne se acestuia. Dînsa l-a dus la ieşire^din impas. Cit va
era greu! — şi au venit se alege cu capul spart. pantalonul ori cămaşa a- sizează că nu pot călători magazin, unde a fost as dura starea fără convul
la curţile unde aceştia; se Şi acum, opinii ale ce runcate de „binevoitor" ? ! gratuit pe autobuzele lo pru apostrofată de vînză- sii vom vedea, insă ni se
aflau în petrecere. Firesc, lor implicaţi. Sigur, nu 1 cale sau tu judeţ, aşa toare pentru că ceruse par a fi binevenite pro
doar făcuseră drum lung, • V. Butaş, învăţător, Să fim drepţi ! Eveni cum prevede o hotărîre a banii înapoi Ce vină au punerile ce se fac pentru
nici nu veneau cu mîna Ohaba-Ponor. „Sînt prie mentele din decembrie 89 Guvernului României. A- oamenii care cumpără consiliile de administraţie
goală, meritau deci ospă teni personali, pe care-i ne-au adus compasiunea cest lucru se întimplă nu lapte şi pe care îl doresc şi sindicatele libere, de
ţul. Mâi întîi, gazda-i a- cunosc dinainte de Revo lumii întregi. Şi înspre noi mai în judeţele Hunedoa de calitate, pentru că, la a-şi spori strădaniile pen
lungă pe săteni. Cu „su luţie. Oameni de bine din au început a curge, va ra şi Botoşani, după cum urma-urmei, oferă 10 lei tru a organiza mai bine
dalma" şi cu vorbe de o- Dinant. Sătenii sînt însă luri-valuri, ajutoarele! li ne-a informat preşedinte plus I leu abonamentul întreaga activitate, de a
cară. Dar nu le poate sta răi şi nerecunoscători. Eu nele oferite din suflet, cu le Filialei Judeţene a A- pentru un litru ? Aceasta asigura o productivitate
împotrivă. Aceştia cer să am făcut grozav de mult gînd curat. Făr-a urmări sociaţiei Veteranilor de ne aduce aminte de ma ridicată a muncii în uni
li se facă şi lor parte pentru ei!". Tonul pe care vreun cîştig în ţara de un Război, domnul profesor xima unul cunoscut per tăţi, fiind de neconceput
dreaptă. Cineva -preia ini ni se vorbeşte este arogant. de veneau... Altele, însă, Dumitru Susan. Deunăzi sonaj din cultura hunedo- ca orice cerere să nu al
ţiativa şi-i sfătuieşte să „Clement şi îndatoritor*, au fost aduse cu gînd mes ne-a vizitat la -redacţie, I» rednS': JBecît'mult şi fă bă acoperire corespunză
se aşeze civilizat, la rînd. învăţătorul ne spune: „Vă chin. Şi merită, oare, gîn- aceeaşi problemă, Ioan ră rost, mai bine puţin şi toare in producţie efecti
O vreme, lucrurile curg li povestesc cum a fost, peri-’ dul acesta meschin să ne Moise, din Hărţăgani, ca prost". vă, nu numai în agricul
niştit. Unul dintre belgieni tru că ştiu că aveţi şi dum îngenuncheze ? T Să ne si re a luptat ca soldat pe PLIN DE NĂDUF tură ci şi în orice alt sec
front in al doilea r&zboi
însă, cocoţat cam de mul neavoastră nevoie de su lească a ne trage de păr, mondial. Oare dacă unor Adresîndu-se plin de tor economic, mai ales în
tişor pe gard, cu camera biecte. Trebuie să scrieţi a ne scoate ochii, a ne duş astfel de oameni aste năduf redacţiei ziarului condiţiile economiei de
de filmat în braţe, şomea ceva-’. Nu domnule învă măni ? ! Pentru ce ? Pen şi-au pus viaţă in joe „Cuvlntul liber'’, dl. Feli- piaţă. (N. Tvrcob).
ză. Urmează un semn grăi ţător. nu de subiecte du tru saci de zdremţe şi roa pentru ca noi astăzi să cian Cosma, din Deva, ne CĂRŢI PRĂFUITE
tor înspre bărbosul din u- cem lipsă! Şî-apoi, le-am be de medicamente expi fim liberi, li s-a promis spune că în cei 38 de ani Este lăudabilă iniţiati
şa furgonetei. Şi... panica-i fi putut găsi uşor, undeva rate ! De cele mai multe ceva, de ce o astfel de ciţi are lucraţi, a învăţat va salariatelor de la Casa
gata! Cel ce împarte se mai aproape, fără a înghe ori! Pentru un pantalon promisiune nu se respec un fapt foarte bine şi a- Cărţii din Deva (respon
face a nu mai vedea înşi ţa pe Ia porţile din Oha ros în fund şi o gheată tă ? Prof. Dumitru Susan nume acela că, pentru a sabil d-na Maria Besoiu)
ruirea cuminte din faţă-i. ba-Ponor I scîlciatâ ? ! Pentru o coa mărturisea că, totuşi, la primi ceva mai trebuie de a veni în intimpina-
Aruncă în lături, spre şanţ, • O săteancă vîrstnică: jă de portocală şi un suo nivelul judeţului nostru, să şi dai, adică să mun rea cerinţelor cumpărăto
două pachete. Sătenii se „O fost un mireaz (n.n. — cu etichetă frumos colora Prefectura a emis Decizia ceşti. Este acesta un ade rilor, organizînd zilnic un
reped. Vînzoleala începe 1 o minune) de lume! Care tă... ?! Spre a nu intra în nr. 377, prin oare comu văr incontestabil pentru stand de vînzare a cărţi
Cel mai puternic — cîşti- or fost ţepeni, or luat! Pe alte detalii 1 nică societăţilor comer care nu poate fi contra lor în faţa localului res
gă! Şi belgianul de pe ăilalţi, i-or călcat în picioa Bătrînli spuneau: sărac ciale de transport in co zis. In legătură cu consi pectiv. Ceea ce deranjea
gard nu mai şomează! re ! Dacă au gînduri cura dar cu fruntea sus! Şi. mun de gratuitatea călă derentul amintit, dînsul ză insă foarte mult este
Munceşte cu sîrg! Şi cu te, să deie la toţi, nu nu- Doamne, multă dreptate toriilor pentru veteranii s-a arătat foarte supărat faptul că, din cauza ne-
folos ! Spre a le arăta alor ma’ la unii!“. aveau... de război, dar că preve atît pe consiliile de ad finalizării lucrărilor de
derile acesteia n-au fost ministraţie, cit şi pe sin acoperire cu material pro
aduse la cunoştinţa „trans dicatele libere de la cele tector a zonei respective,
portatorilor* Este şi ter două unităţi cu profil de cărţile expuse sînt pră
POLIŢIA ÎN ACŢIUNE giversarea un mod de „a industrie alimentară din fuite, iar cumpărătorilor,
rezolva“ lucrurile! (M. judeţ — respectiv de lapte cînd bate vîntul, le intră
Bodea). şi carne —, constituite a- nori de gunoaie tu ochi.
Recent, efective mărite Pentru furtul a două tras produse alimentare, J cum în societăţi comer Gospodarii municipiului
ale poliţiei, împreună cu hamuri din piele în va băuturi alcoolice şi ţigări | „...MAI BINE PUŢIN ciale, care au anunţat că, nu au oare nevoie şi ei
militari din trupele de loare de 9178 lei de la gră în valoare de 25 000 lei. ■ Şl PROST* datorită unor greutăţi fi de cărţi ? (N. Dobrin)
jandarmi au acţionat în dina zoologică a E.G.C.L. In stare de libertate se I Pe drept cuvînt, doam nanciare şi neacordării la IN GARA
mai multe cartiere de Hunedoara, a fost arestat cercetează Catiuşa Bras- ; na Marin Biţa, de 65 ani timp a subvenţiilor nece Florian Oaidă, din Si- }
romi din localităţile ur Ioan Lingurar, de 35 ani, taş, de 45 ani, din Hune- i din Gojdu, Deva, este sare şi promise. întrerup meria, strada Atelierului,
bane ale judeţului. din aceeaşi localitate, cu doara, fără ocupaţie, cu I extrem de necăjită. Cau temporar achiziţia şi li blocul nr. 8, ap. 3, a a-
Cu această ocazie au antecedente penale, mun antecedente penale, care, ! za ? Pentru cei doi nepo vrarea produselor: ce fac juns, intr-una dintre nop
fost identificaţi autorii a citor necalificat la secţia la data de 11 aprilie 1991, | ţel ai . săi, cumpără, prin obiectul activitSriî lor. ţile trecute, în Gara din
24 de infracţiuni comise de salubritate. Bunurile prin practicarea ghicitu- 1 abonament, lapte de 7a Desigur că supărarea Deva. In gravă stare de
în perioade anterioare, au fost restituite unităţii lui, a înşelat o persoană | Centrul de pline şi lapte d-lui F.C. a fost înteme ebrietate, a provocat scan
din care menţionăm o păgubaşe. De asemenea, din comuna Cîrjiţi, de la , de Ungă „Izvorul veseli iată, dar din argumente dal şi dezordine în sala
tîlhărie, 5 înşelăciuni în au mai fost arestaţi Aurel care a luat 20 grame bi- I de aşteptare pentru clasa
dauna avutului particular Nariţă, de 18 ani, din Lu- juterii din aur şi suma de ] a Il-a. A fost temperat la
şi cîte 9 furturi în pagu peni, neîncadrat în mun 1 500 lei, recuperate. S-au \ timp de călătorii ce aş
ba avutului public şi pri că, autor al tîlhăriei co mai întocmit dosare pe- I teptau trenuri pe diverse
vat. Sînt cercetaţi 15 in mise asupra lui I.F., din nale numiţilor Ferdinand j trasee. (GH. I. N.).
fractori, din care 4 în aceeaşi localitate, precum Băţălaru, de 46 ani şi Re- I VEŞTI DE LA
stare de arest preventiv. şi Costică Severin, de 31 mus Munteanu, de 23 ani,' COZIA
Iată cîteva cazuri: ani, fără ocupaţie, cu an din Baru, fără ocupaţie, | Autobuzul care face
Este cercetat în stare tecedente penale, autor a pentru furturi din vagoa- > zilnic legătura intre De
de arest Radu Peta, de două furturi şi 4 înşelă ne C.F.R. | va şi Cozia, şi retur, îl
28 ani, din Petroşani, fă ciuni. De asemenea, au fost ■ are la volan pe domnul
ră ocupaţie, cu anteceden Tot cu prilejul acestei prinşi 5 urmăriţi şi s-au I şofer Nicolae Ioaneş. Au
te penale, autor a două acţiuni au fost identifi aplicat 215 amenzi, în va- ] tobuzul circulă corect, nu
furturi comise în paguba caţi minorii Dezideriu An- loare de 140 000 lei, pen- i mai că şoferul are un nă
chioşcului alimentar din dorfi, de 17 ani, Petru rav : ia banii şi nu dă bi
incinta Autobazei trans Roşcan, de 15 ani şi Gelu tru încălcări ale norme- J lete. Cînd l-am întrebat
port auto din localitate, Indrei, de 13 ani, toţi din lor c;e convieţuire socială, i ne-a răspuns urit -Ce vă
oauzînd un prejudiciu în Vulcan, autori ai sparge la regimul domicilierii şi I interesează pe voi ce fac
valoare de 63 600 lei, re rii magazinului 43 din lo speculă cu produse indi- i \ Pămîntului — ca să-ţi dea — trebuie să-i dai eu (Un grup de că
cuperat parţial. calitate, de unde au sus gene şi import. ' ( muncă, îngrăşăminte... Foto PAVEL LAZA lători).