Page 2 - Cuvintul_Liber_1991_367
P. 2
CUVfNTUL LIBER NR. 36;
Pioasă cinstire O INSTITUŢII CULTURALA
ÎŞI SCHIMBA PROFILUL?
E greu de crezut că o In Iară şi uşoară ale trupelor De-ale preţurilor
eroilor neamului stituţie de cultură, pentru spectacole de film, jocuri
pentr .
i e în turn u
a putea rezista . în momen
tul ; de faţă, poate să-şi ta- mecanice, pentru un bar ai Încurajată sau provocată s-a transformat In 45 ta
(Urmare din pas. I) festarea de pomenire săvîr. bandoneze rosturile speci B.T.T. Chiria încasată, pre de guvern (lua ţi-o cum sută. Cu adaosul perceput
şitfi la Deva. fice. E greu,'- dar nu impo cum şi taxele de la cercu vreţi), cursa preţurilor con de comerţul „en gros* pro
cel din 25 octombrie 1944, O sibil ! Cu numai un an în rile de gimnastică, cultu- tinuă nestăptoltâ asrie'wcv dusele de textile-incâiţa-
după eliberarea oraşului Satul românesc; a avut urmă, la Casa de Cultură rism, cosmetică» cHseotMl» lA.ţ, Ş! | stiate feftel <A asemen a
Care!. La aceeaşi înaltă întotdeauna şi o dimensiu a Sindicatelor din Călăii la un loc, conduc la un 'mi tru buzunarul omului să- produse se referă Ster u ta
tensiune de simţire româ ne a eternităţii, comunită se vorbea despre o activi nim financiar necesar exis rine m clîso 1 fa situaţie relatată de domn »>
nească a fost şi momentul ţile săteşti zidind biserici, tate culturală serioasă, ehi ar tenţei casei tte culturi. Bomânia la afara „ferfrU- Dezidariu Besfîwea — ii-
poetic susţinut .prin poezia înălţlnd troiţe, pomenin- despre perspective optimis- Ce sg întîmplă, în aces torifor*, M şaitârller La- reete tul Societiţii - or i >
iui Octavian Goga „latini du-şi după datină eroii. Au te. Acum, optimismul a t condiţii» -r» specificul ar ficanţilor de influenţă ?}. .-ale ,SARMITEX*~S.A
tatea strigă din -tranşee*. avut loc ieri manifestări cam dispărut. Se caută bani tistic pe care tnrimie să-l Cama eaattoai şi naşte » aţims co-.tc o dată i
După datina străbună, închinate cinstirii eroilor pentru a se asigura sala f •«? ă în f videnţă o aberaţii. ci ia i
pentru sufletul morţilor ă la Vălişoara, Dealu Mare, riul lunar al celor şapte ţie culturală ? Directorul Reglementările guverna C M s-a sesizat aberati
fost pus un parastas, ofi Orăştioara de Sus, Boiu, angajaţi. Şi aceasta în con Ioan Vidican ne spunea cu mentale le prtweş i* site mărfuri fuseseră « in
ciat de un sobor de preoţi. diţiile în care întreţinerea regret că formaţiile artis te preţui de livrare sau cel dote -o âcest preţ, astfel
Alocuţiunile solemne închi Turdaş, Brănişca (cuplată unui sediu de o asemenea tice nu se mai menţin, nici de comercializare a produ .liberalizat".
nate „Zilei eroilor", urma cu „Nedeia bradului"), în dimensiune solicită fonduri chiar cele mai cunoscute, selor bunuri de consum Ciad a hotărît să trend 1(
te de defilarea gărzii de multe alte localităţi ale ju serioase. fie din cauza plecării in sfat foark lai gi. E>ci'ijtSîid Ia liberalizarea preţui-1<
onoare au încheiat mani deţului. ■ Directorul instituţiei, structorului, fie din alte ettev® nrwrsv*- alimentare fără nici un amestec şi nki
domnul Ioan Vidican, ne motive. Doar grupul vocal- subvec ţionate toci «te stat, un control al său. guver
arăta, la un moment dat, ns triimental de muzică a- practic, la celelalte adao nul a contat pe o creştere
două becuri de 1000 W ne şoară repetă fa casa de sul comercial se stabileşte a producţiei. Pe abundentu
cesare pentru a asigura lu. cultură ; în rest d ată la Ir» }anţ; A- producător, ne de produse ia*** - eează t ■ •
C i n s t i r e e r o i l o r mina optimă în scenă în nunţL Taraful s-a desfiin comerţul ,en <$? t*» curenţa v <--*de preţui 11
timpul unor spectacole ar ţat, la fel grupurile de sa aierţul *-<j amănuntul. Li bundenţa s-a văzut în ma
(Urmare din pag. 1) din ploile de lacrimi căzu tistice. Procurarea lor s-a tiră şi umor, de dans mo bertate deplină, deci, ca gazine, liberalizarea — în 13
făcut la negru — leul şi
te în pribegia neamului, dern, creaţie plastică- ş.a. fiecare să-şi facă.. preţul buzunarele noastre, umplu
inundând locurile fără a- watul —, deci două becuri Numai fanfara combinatu prin car apreciază --1 ţi cu săţarii negociate, >r 13
centru gloria neamului. dăpost ale orfanilor şi re — două mii de lei, întru- lui siderurgic mai este cu va recupera cheltuielile şi „a fa nişte s mite sta iii •
Locurile sfinte unde sînt fugiaţilor cum şi din clo cît în comerţ astfel de o-' noscută în oraş. *> % realiza / « * în-.ti», de g r D 1 1, «'4-c.s
Ur
biecte mi se găsesc.
rămăşiţele lor pămînteşti cotul de sînge ţîşnit din Aşadar, o instituţie cul bani albi pentru zile ne •î t» î :'[• oricui ni*-* s~. * 14
rămîn pentru noi locuri de trupurile eroilor şi vărsat mează, în curîiid, negocie turală Îşi schimbă profilul. gre. putut stabili limitele la
pelerinaj naţional. căci în valuri mari. se va plăs rea salariilor In condiţiile Cîndva, „obliga nobleţea", Cum s-o fi înţeles la Că- salarii, de ce nu s-au putut 14
în care aşezămîntul de cul
chiar dacă cineva va uită mui, va încolţi şi va ră acum obligă banul. Nu ştim lan treaba asta cu adaosul stabili şi la preţuri ?
de ei, pietrele şi crucile ce sări viaţa fericită, a Româ tură , se autofinanţează în dacă în afară- de „stomac", comercial, nu se ştie. Cert 14
le priveghează somnul, stri niei pentru care ei au mu procent de sută Ia sută. Iar drumul vieţii mai trece pe este că. din 4,5 la sută el ION CIOCLEI
gă : Români, nu uitaţi pe rit ! GlasUl eroilor căzuţi încasările de la populaţie undeva ? ! 15
strămoşii voştri ! pe cîmpul de onoare strigă sînt destul de mici, avîn- MINEI BODEA >*** ► m »
du7se în vedere că şi loca-
Din negura trecutului, în fiecare dintre noi: „E- litaţea este mică. H ^ V < K K x .ro w ^ o - - ^ -X>00»H It
din vîrtejul şi focul lupte roi au fost, eroi sînt încă In astfel de condiţii, ca
lor, din noianul suferinţe şi vor fi cît neamul româ sa de cultia-ă estp nevoită, Vor dispărea blocajele la lanţ ? (I)
lor, ce au copleşit sufletele nesc !“. să-şi tnc&irieze spaţiu] pe 16
şi înfricoşat inimile bătrî- Pumnezeu sâ-i odihneas- care- îl posedă pentru spec (Urmare din pag. 4) metal ar spori cu 10 pro a unor subproduse de coc-
nilor, femeilor şi copiilor. - că în veci! tacole de ntuzjcă popu- cente. serie sînt probleme neso 16
"Hunedoara poate fi ren O necesitate aGUtă este luţionate. s-a adus fa aten
tabilă; după toate calcule şi „oxigenarea" siderurgiei ţie şi găsirea unor moda
le, ia o producţie anuală din oraşul Călan. Aici se lităţi de cooperare cu par 17
de 2,5 milioane tone oţel. pot produce anual 500 000 teneri străini. Rău este că
Societatea se confruntă în tone cocs. 300 000 tone fon nu s-a găsit încă reglemen
să cu mari greutăţi privind tă şi 70—75 000 tone utila tarea legală pentru ca do- 18
asigurarea ritmică a ener je pentru siderurgie. In bînzile mari ce se mai plă
giei. gazului metan, fero ciuda neajunsurilor ce mai tesc anual la credite de a-
aliajelor. Să n u mai amin persistă, se estimează că, cum 4-5 ani, să nu mai fie su
tim că şi Casa de Comerţ în acest an, aici se va ob portate de către societăţile 18
proVoacă mari neajunsuri ţine- un apreciabil profit în cauză, acestea grevîn-
legate de plata producţiei Faptul că instalaţiile de du-le situaţia economico-
pentru export. De aseme stingere uscată a cocsului financiară. II
nea. nu este reglementată şi cea de epurare biochi In conexiune cu proble
corespunzător participarea mică a apelor nu pot fi fi mele siderurgiei au fost a- 19
Indirectă la export. Mari nalizate din lipsă de fon bordate şi unele aspecte a-
probleme ridică reparaţii duri (fiind realizate în le activităţii firmei „RAD- 20
le şi retehnologizarea, ce proporţie de 65—80 la su MIL" Orâştie (fosta între
necesită fonduri apreciabi tă) ridică numeroase sem prindere mecanică), unde 20
le a căror sursă, acum, este ne de întrebare. Deşi are s-aii făcut u-ele investiţii
imposibil de intuit O po nevoie de circa 80 000 tone nefinalizate pentru care se
sibilă îmbunătăţire ar fi cărbune pe lună. cocseria plătesc dpbînzi păgubitoare. 21
trecerea la turnarea conti nu primeşte din judeţ de- Dar să vedem in numă
Duminica trecută, maşina cu nr. 3-IID-2660 s-a răsturnat la intrarea fa Deva, nuă a oţelului (dacă ar fi cît circa 20 000 tone (!). In- rul viitor al ziarului ce se
după ce a rupt un plop de Pe marginea şoselei. ' Foto PAVEL LAZA şl oferte străine ?). proce trucît fenomenul de polua intlmplă în mineritul ne
deu prin care extracţia- de re şi prelucrarea eficientă feroaselor şi în energetică.
22
,văcfavn^vlai — Face schiţa decorurilor, iconografia şi sche Se uita la măsuţa neocupatâ a lui Haukvic şi la cla
viatura de comandă de lîngă ea. Chiar sub el se
ma, le discută împreună cu regizorul şi operatorul, 22
DOUA MHJUANE DE MARTORI propune cum să fie pictate decorurile şl alege recu afla fotoliul metalic în care murise Jan Faltys. Dş
aici se vedeau şi firele cuplate la cablul din spaţiul
zita. Pe scurt, răspunde de scenografia piesei.
— Dar mobilierul ? acela îngust, triunghiular. Dacă Haukvic a fost cit
de cît atent, a putut sau cel puţin ar fi putut să
Ce se
—; Mobilierul face parte; din recuzită.
INVESTIGAŢII ÎN CULISELE TEHNICII poate, luăm din fondul nostru de recuzită, restul se vadă pe asasin. 22
TELEVIZIUNII aduce de' obicei de la Bartandov, din atelierele de Paznicul dădu buzna'în studio. Nu mai avea 23
Nu era uşor să urci sus. Ia galeria de lumini, filmare. ' nimic din prestanţa unui comandâht de corp de pa
ză* din toată fiinţa lui se degaja mai degrabă sme
şi asta o resimţea mai ales Strouhal. Duceau acolo Suda voia să ştie mai ales de unde fusese adus renia. La început nu văzu pe nimeni şi» descumpă*
două scări Înguste de metal, fixate aproape vertical fotoliul metalic, dar deocamdată nu puse nici o în nit, privi în jur. Trecu cîtva timp pînă să-i zărească
de pereţii studioului, în două colţuri opuse. Suda trebare dftrectă. Prin răspunsurile sale generale pe Suda şi Strouhal sus, pe platforma corpurilor de 16,
urca în urma lui şi trebuia mereu să aştepte: cor Strouhal îl informase despre procesul obişnuit fa iluminat.
polentul Strouhal, în lunga sa carieră sedentară de condiţii normale. Despre rest, vă fi mai nimerit să-l — Mă rog frumos, nu-i nicăieri».. Haukvic... a
funcţionar, se dezobişnuise de efortul fizic şi .urca întrebe direct pe Kaleky. dispărut. Fără urmă. - 16,
gîfîind. Ajunseră sus- la galerie, dar platforma era — Cine l-a ales pe Kaleky pentru scenografia
aşa de joasă înrit trebuiau să stea ghemuiţi. Strou i ii ‘ Suda nu află nimic nici de la maistrul principal
— Probabil regizorul,
ar trebui să verificaţi-
hal îşi ştergea mereu, cu batista, fruntea năduşită» Staţi, mi-am, adus aminte de ceva — Strouhal se de lumini, Karel Brdecka. Ochii ce clipeau des fa
Jos, sub ei, se vedea tot platoul ca-n palmă. dosul lentilelor groase erau un argument suficient 17,
Spaţiul studioului de emisie era presărat cu diverse opri — nu e în legătură, bineînţeles, cu arhitectul, de convingător fa sprijinul afinnaţtiior lui. Era aşa
flancuri mobile puse unele lîngă altele şi oare for dar vă va interesa... pot să vă pun la dispoziţie o de miop, îneît vedea confuz obiectele de la o depăr
mau culoare, colţuri de odăi şi încăperi. Văzut de imprimare pe telerecording, bineînţeles dacă doriţi... tare mai mare.
aici, de sus, tot păienjenişul acela de pereţi despăr Suda auzea pentru prima oară acest cuvfat. Suda trebui să asculte toate lamentaţiile lui fa
ţitori şi ziduri părea un labirint. —- Telerecording ? legătură cu această boală profesională, ca şi părerile 17,
— E' un loc bun de jucat de-a v-aţi ascunselea, —• li mai spuneam şi terc.~ după părerea Iul de rău că va trebui să-şi părăsească meseria, care-i
remarcă Suda. Travnicek, nu-i prea comit» dar sună mal omeneşte oferea atttea satisfacţii, şi echipa de colaboratori cu
— La fiecare punere în scenă mai mare pare şi, mşi ales, e mai scurt. Înseamnă înregistrarea in care se înţelesese atit de bine* Şi apoi nu oricine 18,
altfel. imagini a reprezentaţiei. Folosim terc-ul la spec jştes» să-i fa locul. Funcţia de maistru principal de
— Cine a semnat proiectul decorurilor? tacolele care presupun că vor fi reluate. lumini nu-i glumă, de altfel asta se poate vedea şi 18
— Arhitectul Cyril Kaleky... lucrează deseori Suda se declară de acord. după remuneraţie.
pentru noi. Redacţia teatru colaborează practic doar Strouhal Insă, după cum fi era firea, se tem u Nu avea nld un rost să continue interogatoriul,
cu trei arhitecţi. Cu el, cu Skoumal şi cu Fara. ca nu cumva, propunerea lui s i ii trezit speranţe aşa că Suda fi puse punct Intr-un mod prietenesc. 19,
— Arhitectul Kaleky este salariatul televiziunii? deşarte şi se grăbi să-d facă pe Suda să-ţi schimbe Haukvic însă tm era de găsit nicăieri.
— Nu, nu este, dar lucrează cu noi de ctţiva ani, intenţia.
de fapt aproape la Începuturile televiziunii. Lu — Prea m ultă nădejde faşă nu m i-aş p in e fa (Va urma) 21,
crează |n acord. Cfştigă mai bine dectt dacă ar fi el, în orice oaz e mal interesant ce s-a petrecut fa
retribuit cu salariu lunar. spatele camerei de lu a t vederi, declt sub obiecti
— Jfa ce constă munca arhitectului la televi vul ei. n
ziune ? Atenţia lui Suda era însă atrasă fa altă parte. fa Sdttero JR tte err — MM