Page 2 - Cuvintul_Liber_1991_368

CUVÎNrOt u n » NIL U i I
> » •
ă s s s iş —-v

VINUL DE ACASÂ HAITA CARE NE
(Urmare din pag. O cu mărirea taxelor tn telefonie. Intre oiţele,
(Urmare iSto pag, t) părţi ale Porţii Branden­ delor eît de asemănător dacă te încumeţi sâ reclami (a , doua oară)
burg, după ce s-au reunit este vinul casei lor de la voi şi de cîinii haitei 1 A, da I Şi contri­ încărcarea facturii de plată a prestaţiilor,
cU. Aton Todoroni mi-a Intr-o singură ţară. Dar Nistru cu vinul acela de buabilului i s-a liberaliza! salariul şi i s-a trebuie sâ plăteşti o taxă de 200 iei. tn-
povegttt pe tndelete im ­ ţtiu exact e i noi, cei de Ardeal. Abund, spunea mărit eompensojia. Să no uităm asta I S-a chipuiţi-vă că vi se încarcă factura cu 190 /
presiile de la tntilnirUe Haţeg, ca toţi, din toate prietenul meu, s-a petre­ liberalizat talanul acolo unde au fost po­ de lei. Ca sâ rezolvaţi situaţia (că k> pri­
ce le-a avut la Budapes­ ţările româneşti, ne putem cut o scenă care i-a ră­ sibilităţi, acolo unde societatea comercială ma redamafie nu se vor grăbi să răspun­
ta, ca membru ol dele­ îm potrivi intre noi pen­ mas întipărită tu suflet este rentabilă. . dă, că nu suportă nici o amendă) va tre­
gaţiei conduse de Corne­ tru toate pricinile lumii. pentru, vecia. Gazda, un •Unde nu, te mai aşteaptă... Şi compen­ bui să plătiţi 200 de lei. Şi dacă ave fi şi
lia Mănescu. N-am să in- Insă numai pentru una, moşneag de peste tO de saţia erte fn aceeaşi situaţie. Despre im­ noroc şi vi se spune câ a)i fost facturat
sist asupta impresiilor, nu. ani, s-a repezit tntre me­ pozitul p« venit ce tă mai vorbim! Ji s-a corect, pfătifi nu numai cei \ 90 de lei re­
deoarece' n-am cerut «*- Numele acesta izvodttor seni, a luat sticla fi a ri­ mărit salariul k? 8 500 de lei, dor şi impo­ clamaţi, ci 390. Deci, moi bine. taci şi plă­
torizaţia ie a le divulga, care ne ţine laolaltă, cu dicat-o deasupra capului, zitul a crescut la peste 2000. Adaugi com- teşti Porcă onume au fost ticluite aceste
insâ conştiinţa de'român toate diversităţile fi ad­ tn lumina lămpii, a răsu- pensoţia şi spori-. — — - —.
fu! de vechime şi te < crezi condiţii. Poşta nu pâ)eşţe nimic dacă nu-şi
purtată ca un trofeu de versităţile cite ne-au fost cit-o pe toate părţile, du­ un nabab. Dar Cînd se aplică impozitul şi face la timp şi de calitate serviciile, pe
Zimbru prin coridoarele date, ne-a fost relevat de pă care a sărutat-o de trei te uiţi la preturile din vitrine simţi cofjti cînd contribuabilul— 1
parlamentului ungar ' tt» un alt prieten al meu de ori şi a spus i ■ tîînelui sfîşiindo-ti coapsa. Stăm şi ne gîndim şi ne crucim cîji trag lfl
pot refuza să v-o ternare la P.VM.Hi care *-a În­ — Vin de la Maica Şi dacă o dotă cu oceosta supliciul s-ar de noi şi tofi vor bani. Mai întîi guvernul, M
printre cuvintele depu­ tors dăun&zi din Basara­ Bomdnie, fraţilor. Asta termina, mai treacă meargă. Dar nu-i este apoi ministerul, apoi speculantul, apoi biş­
tatului'' liberal. .Atunci bia. Luase cu el, după mere cu noi la biserica dat românului să aibă acest noroc Pentru niţarul şi nu la urmă funcţionarul corupt. 11
mi-am adus aminte e i cum îm i spunea, citeva că, iotă, parcă a stat la ptndlţ. Cum s-o Iar noî' trebuie să plătim că sîntem contri­ 11
i-atn spus-o imediat, e i o sticle de vin, Intre altele cea veche, in dimineaţa mai obişnui? lumea şi cu a doua liberali­ buabili. Doamne, ©ne-o mai sta (a pîndâ 13
frază de încheiere a discur­ eite a putut Îndesa In ba­ de Paşti, sâ stropim zare a preţurilor a sărit „Rompost Telecom" să se arunce asupra noastră? Care-şi va 13
sului parlamentar ţinut gaj. £ra Intr-un sat şi se prescura. Şi a dosit sticla (pe româneşte poşta şi telecomunicaţiile) mai înfige colţii In sărăcia noastră ? 13
de deputatul ecologist de făcuse seară. A adăstat tn ştergar.
Cinciş avea exact aceeaşi Intr-o casă de gospodari, - Există, vas&zică, o Mai­
rezonanţă solemnă. care l-au omenit cu mare căRomânia, care ne ţine 14
Nu-mi dau seama ce se cinste. La un moment dat, legaţi laolaltă, prin toate
tnttmplă iţi alte părţi. Nu imi spunea, a scos şi el inttmplărlle vieţii. Şi ci­ 14
înţeleg cum pot scoate cu- din geantă sticla de vin tă vreme ea există tn su­
ţitele frăţii intre fraţi in argintiu şi a pus-o pe ma­ fletul nostru de oameni, 17
Iugoslavia vecină, nici să, cerlndu-şi iertare da­ putem purta cu noi jură-
cuin se zdrobesc intre ei că jigneşte pe cineva, In­ mintul strămoşilor noştri:
germanii din cele două să el vrea şă arate' gaz­ -Să ne ţinem de neamuri
lî
»»PRIVIGHETOAREA ClNTl Şl LILIACUL E-HFLORIT" 11
(Urmare din pag. 1) şi menirea lor. Citaşi de vorba de penibil. Titlul 2fi
paţin neglijabile! • Ni spectacolului nu vi se pa­
mează o nouă colaborare le procurăm pe propriile re pe-aproape ? 1 «Valuta, 26
de acelaşi gen? • Nu, în spese. Dar, în general, ele dragostea mea—*. Se poar­
prezent Şavoy nu mai cîn- sînt depăşite de actuala tă, ea, valuta, dar nu văd
tă cu solişti. Personal co­ tehnică mondială. Acesta de ce s-ar purta şi penibi­ 21
laborez separat cu ei. A- şi este motivul pentru ca­ lul! a Subscriu! Asta nu în­
dică. fără a-i acompania, re uneori cîntăm cu play seamnă că mă desolida­
ofer piese tinerilor inter­ „in spate”, Înregistrat în rizez de colegii cU care In plină zi, magazinul universal din Pui era închis (orele 11,30) Deşi, cum
pret? de talent şi de... vii­ studiouri cu dotarea la zi. am pOrnit în turneu. se vede in orar, trebuia s i fie deschis. Foto PA VEL I.A ZA
tor : Angola Stoica, MonL Vocile sînt însă „life* şi, V-aş ruga să nu uitaţi 23
ca AnghaL, Gabriei. .Doro­ personal fac solo de chi­ Insă că titlul nu este al crează, că in aceste dece­
banţi?-.. • M»-e greu să tară, Se practică în con­ prestaţiei. Savoy — parte POPULAŢIE ŞI POPOR nii am pierdut deprinde­
cred că n-am să vă mai diţiile în care „life*-ul doar a spectacolului — ci rea de a lucra. Muncim 23
văd in concert cu Angela (interpretarea pe viu — al întregului show. De, (Urmare din pag. ţ) profit moral sau/şi mate­ de pe o zi pe alta, din-
Similea.» Ea ce mai face ? na.) este condiţionat de rial. Sjpre deosebire de tr-un soi de inerţie, bla­ 23
• S-a apucat de teatru. ‘delicata problemă a cali­ ideea organizatorilor— • leşurilor*. La care ne-am muncă, lucrarea are o co-
Apare în muzie-hall-uri tăţii instrumentului. • Şi no acceptaţi • identi­ îngădui să adăugăm că, zat şi rutinier, doar ca
notaţie im plicită eare-i
alături de actorul Ştefan U n e i se dă In vînt da­ ficare a părţii cu intre- de vreme ce lucrul e mă­ conferă superioritate mora­ rit ne asigurăm o pline,
nici unei
fără zariştea
Iordache. Şi-a dorit din- gal— Cum doriţi— O in­
dă turnee peste graniţă. discreţie sint totuşi ten­ sura tuturor oamenilor, el lă şt nobleţe. Muncesc cei perspective a devenirii. Şi
totdeauna sâ facă şi alt­ V* bîntnie o astfel de tată să cornii. S-a petre­ este şi măsura tuturor ce s-m resemnat doar să astfel continuăm să re­
ceva decît muzică. Şi pen­ boală?! m CltUşi de pu­ popoarelor. Intr-adevăr, supravieţuiască; lucrează gresăm înspre statutul de
tru asta o resoect. O JUb ţin !. Şi nu pestru a face cut o ruptură doar ia muncă, cuvlnt moştenit cei ce au ambiţia deve­ populaţie ce nu mai re­
sînd . trecutul— ; fusjlglwtlllj nbtă aparte, ci pentru că > viata grupului, sau— şi iii de noi din slavă, însem­ nirii. De muncit muncesc prezintă pentru celelalte
să reveni» ta A f* 9* şi acum. ca şi Înainte, ţi viaţa dumneavoastră par­ na la origine blestem, şi animalele, de lucrat nu popoare decU un interes
cet< acuşi ♦ <1 Asteptăl* se iau o groază de bani ticulară?! • A fost, e chin, tortură, trudă. Pe lucrează decU Dumnezeu statistic. Ne vom redobtn-
ca pu&tişpi nostru. «să ce după astfel de turnee: adevărat,, ţi un divorţ». Vodă BrăncOveanu „ea şi oamenii. Ca dovadă, dt orgoliul de popor şi
«6-a 'băittaK probabil, ne «rtă M.F (pentru Miriis- • UrâMeafi OMB «Partir grele munci l-eu muncit* iată, ne referim de otitei? locul ce ni se cuvine prin­
va işid, Uă se obişnuias­ tenC de Finanţe — n-r.); c'est mourir un şei*. Cum turcii ca să-şi mărturi­ ori Ia -lucrarea Ini Dum­ tre celelalte popoare abia
că cu noua prezenţă mu­ eb® ARIA; cotă pentru • acum, după ce. cu su­ sească averile. Sensul cu- nezeu" dar n-am auzit etnd ne vom regăsi vo­
zicală şi scenică. .Asta ce­ cadrele trimise la specia­ fletul, aţi murit puţin? iăntuhU s-a deplasat a- nicicînd zicîndu-se -mun­ caţia lucrului bine făcut,
re timp. Şî imprimăm. în lizase. bţal mult decît An • Resimt ei puternică do­ pol, răminînd Insă pînă ca lui Dumnezeu’. După cu pricepere, cu pasiune
studiouri pa?-ticu!are. ast­ orice altă ţară. Prefer, ză de intimism. Cum azi aproape suprapus cu cum Zicem - muncile ia­ şi inventivitate, cu sufle­
fel îneît sound-u] să fie deci, să rfimfn aici. De n-am avut i niciodată! • cel de trudi, de efori. Pe dului* nu htsâ şi „lucră­ tu l şi glndul spre viitor.
competitiv cu cel de din­ altfel, m-am cam săturat Iar eu trăiesc convingerea de altă parte, luăm şi a rile iadului'.- ,;ţ A U felspus, abia cină —;
colo. Deziderat pe care de excursii. Se practică că cei ce v-au iubit con­ lucra, moştenite din la­ Se repetă mereu că ta guvernanţi şi guvernaţi
nu-1 atingeam în vechile şi plecările pe cont pro­ tinuă a vă inbi şi că, la tină, înseamnă ctştig şt a noi nu se munceşte azi — vom-abandona menta­ 1
studiouri cu aparatură ne- priu, Ele incumbă mult rinda-le, se vor molipsi eIştiga. A lucra presupui îndeajuns. La drept vor-' litatea păguboasă a mun­
corespunzătoaro. • Apro­ risc. Cine se respectă, e- de optimismul cub al că­ ne deci o activitate Inte­ bind, de muncit se mun­ cii, tnlodund-o cm men­ f,
po de competitivitate! In­ vită cu grijă penibilul? rui semu trăiţi şi compu­ ligentă, inventivă, crea­ ceşte de bine, de rău, dar talitatea profitabilă a lu­
strumentele îşi au rostul • Pentru că tot a venit şi eţh toare şi aducătoare de adevărul e că nu se lu­ crării.
IE
mai mult decît ceilalţi, mă aflu Intr-o situaţie groaa- - putea fi de folos. Aş vrea să ştiu, de pildă, de cîte
nică.„ ori aţi aprins reflectorul în timpul emisiei. Şi cînd
Suda II Întrerupse.» : a fost ultima oară... 11
— Nimeni nu v-a imputat nimic. — De cîteva ori Înainte de -pauză... pe urmă nu
— Cum nu ?!... Doar eu em făcut contactul. Eu. l-am mai aprins pînă cînd s-a întimplat nenorocirea.
21. CAPUL GOL Eu l-am ud*._ cu mina aste, cu mîna aste». — Ctţl oameni .eunoşteau manipularea luminilor 12
Haukvic Începu să lovească cu pumnul In tăblia pe c s » trebuie s-o^ executaţi y
în «eele din urm® însă îl găsiră. Se ascundea în- mesei. Se stăplni însă la vederea femeii care aducea — Regizorul, operatorul principal Pangrac, Ra­ T4
tr-un loc nu prea onorabil. In W.C. Nu voia să se o tavă cu două pahare. Calmarea aceasta bruscă i rei Brdecka, In calitate de maistru principal de lu­
spînzure, după cum a ieşit la iveală, mai tlrziu. Era se păru suspectă lui Suda. Ba chiar se Îndoi puţin mini, asistentul Zbynek Cu şi™ toţi ceilalţi. 14
alb la faţă şi-i tremura tot corpul. Suda încercă de sinceritatea autoacuzării anterioare. Suda nu înţelese ultima remarcă, dar Haukvic
să-l liniştească : — Beţi, Împinse Suda paharul spre el, sint oa­ fi explică: 12.
— Nu te văicări, omule, n-ai nici o vină, cel meni cărora asta le face bine, — Repetiţia generală a fost de data «sta, eom-
puţin aşa cred, atunci pentru ce atlta isterie». Haukvic dădu paharul pe git şi după aceea se .pletfi, pînă la cele mai mici detalii Chiar «1 cu lu­ 1»,
minile. De altfel, repartizarea te mare a sarcinilor
ilaukvic era un om cam de treizeci de ani, un scutură. - - v \ Susese stabilită cu mult tis » Înainte. Cine s-ar fi
tip slap, neurastenic, cu un nas lung şi bărbia mi­ — Mai beţi im ul? îl oferi Suda alt pahar. gîndit atunci la necesitatea & a face an secret din
că, teşită. Mai înainte, lucrase ca vînzător în tr-un Haukvic scutură din cap. '«Sta. II.
magazin alimentar, dar îşi lăsase serviciul deoarece — Nu, mulţumesc, fn mod normal nu beau, dar... — Spuneaţi că ultima dată aţi aprins reflectând
aici se putea cîştiga mai mult, şi mai ales aVea pri­ am mereu In faţa ochilor scena : am apăsat pe bu­ înainte de pauză. In felul aceste putem determina
me lunare regulate. Părul rar şi lung şi-l pieptăna ton şi.» lin zgomot. Nn ţipăt. Pe urmă panică.» momentul cuplării firelor la cablu In timpul pauzei 1»,
astfel îneît să acopere locurile goale, lucioase. sas scurtă vreme după începutul actului doi.
— încercaţi să vă amintiţi ce s-a întimplat îna­
— De ce V-aţi ascuns? - inte, dacă puteţi, zise Suda cu un aer protector, fără — Da.
Haukvic îşi îndreptă trupul cu un aer jignit. să dea impresia că II zoreşte. — Vă amintiţi să fi văzut pe cineva sau ceva 20,
Aruncă o privire fugară în jur, pentru a vedea dacă — Vă aflaţi totuşi deasupra studioului. Am fost suspect la răstimpul acesta ?
nu ascultă cineva convorbirea lor. Se afla împreu­ şi eu acolo şi, de la locul dumneavoastră, se vedea N-am văzut nimic». Haukvic clătină din cap, 20^
nă cu Suda în micul bufet al studioului de televi­ tot ce se petrece jos™ eram grozav de nefericit, nu m-am uitat la nimeni,
ziune, căruia i se spunea familiar U Kocek („La Pi- Haukvic clătină cu înfrigurare capul. nu mă simţeam bine.» din punct de vedere sufletese.
sicuţele"). Bufetul era gol, doar în spatele tejghelei
responsabila, doamna Mrazkova, turna vodcă în două Nu ştiu, nu ştiu nimic.» eu cind mă enervez (Va urma)
pahare. nu mai ştiu nimic, nu-mi mai amintesc nimic, m i-e 22,6
capul complet gol.
— Nu m-am ascuns, eu, înţelegeţi, eu... btigui — Concentraţi-vă puţin, insistă totuşi Suda, a-
emoţionat Haukvic, eu trebuie să fiu singur... eu, cum chiar şi un amănunt, un fleac de nimic ne-ar Roman publicai hi Editura J&utvsrs" — 2971
23,4