Page 2 - Cuvintul_Liber_1991_369
P. 2

9ag-  *                                                                                                                             CUVTNTUL  LIBER  N


        • — • — • — • — • — • — • — • —:•— • —  • — • — • — •  (Urmare  dia  pag.  1)                                                ciale  stringent* privind  ter-
                                                                                            f  Vor dispărea                          moficarea  fe  Valea  Jiului
                                                         rea  vapoarel >*  cu  cărbu­                                                şi  în  oraşul  Brad.  -,-a  insis_
                                                         ne  din  impo.t.  Deşi  oferte   blocajele  in lanţ? (II)                    tot  să  fie  urs.entate   lu­
           M ă   n e lin iş te a u   to tu ş i           sînt  din  străinătate,   cu                                                 crările  la  ts unocentralele
                                                         care  s-ar  putea  forma  şi                                                 din  Paroseni  şi  Gurabarza
                                                         stocul  pentru  perioada  de   cial  iama,  n ci  cantitatea   nul  1991.  De  asemenea,  în   necesare  realizării  acestui
             b ite le   d in   d o ta re                 iarnă,  nu  s-an  asigurat  re­  da  gaz  metaa  nu  satisface   perspectivă  este  necesar   scop.
                                                         sursele  valutare  necesare.   feimţele  de  icnsum.  să  se  aplice  in   vast  pro­  Intîlnirea  şi  confruntarea
                                                         Dacă  avem  în  vedere  că   O  preocup «re  de  seamă   gram  de  cr ehnologizare,   de  păreri  ce  a  avut  Ioc  ia
          (Urmare  din  pag.  1)  In  zadar  în fereau  teliu-   prin  produceiea  a  650—700   există  pent.  t  etectuarea   avînd  In  vel-te  că  echipa­  Prefectura   Judeţului   au
                                cânii  cat   Zbîmă  Ioan,   MW  —  ceea  te  este  per­  reparaţiilor  repitale,   pre­  mentele  termocentralei sint   fost  utile  mre  ales   sub
         teliucanli  d j'  uniţi'’,  cum  Pitica  Ionel  Herban  Si­  fect  posibil  Îs  Mintia.   în   cum   şi  p m tu  protecţia   uzate  fizic  şi  moral,  fiind   aspectul  informării,   dar,
         zicea  inginerul Vlad Ioan. mian,  Toma  Mafia,  Opriş   condiţiile  cînd  ar  avea  su­  mediului.  In  legătură  cu  a-   la  nivelul  t;hrrc  al  anilor   din  păcate,  p i  s-au  găsit
           Zis  şi  fă.“ut  Pe  la  ore­ Silvia, Petrij Onceta,  Bar-   ficient  cărbune  s-ar  reduce   ceste  probleme   furnizorii   1965—1970.,  Aceeaşi   pro­  în  toate  cazur e  şi  soluţii
         le  8,  bărtnţt,  femei   şi  bu  Dan,  Gumaşi  Cheor-   cu  30—ă0  la  sută  importul   din  judeţele  laşi  şi  Bis­  blemă  se  pua»  şi  în  legă­  concrete  şi  t ficie nte  de
         copii  din  T-'-iuc  erau  cu  ghe   eto.  să  potolească   de  energie  electrică,  justi-   triţa  Năsăud  na  şi-au  ono­  tură  cu  apara* urc  de  mă-   rezolvare a problemelor  dez­
         vitele  pe  suprafaţa  păşu­ spiritele.  Nimic.  Flacăra   fieîndu-se deci  strădania  de   rat   integral  sarcinile  a-  •sură  şi  contrei   de  la  ca­  bătute.  Cu  alte   cuvinte
         nii,  fără  sa!lire  de  cin-   devenise  mai  incendiară.   a  spori  aportul  cărbunelui   sumate,  ca  irmare  nepu-   mera  de  comtndă.  Ţinînd   este  căutat  In  continuare   H
         cişan.  Nedumerire!  Ne-   Cuhnea  a  fost  când  am   din  Valea  Jiului  în  produ­  tîndu-se  pune  m  funcţiune   seama  de  a r ntajele  ce  le   răspunsul  ia  întrebarea :   1
         lu  Vlad   a  exclamat  fe­  încercat  si  imortalizăm   cerea   energii   electrice.   toate  cele  8  electrofiltre   oferă  şi  de  ti-eesitatea  re­  vor  dispărea  blocajele   în
         ricit:  „Am tivins".  „Nu",   „ansamblul'  tir.cişan  cu   Rău  este  că  ui eori,  în  spe­  prevăzute  iniţial  pentru  a-  zolvării  unor  probleme  so­  lanţ?  1
         am  zis  eu  —  .asta trebuie   aparatul  de  fotografiat.
         să  fie  o  cu-'.ă".  După  cî-   Ca  muşcată  de  şarpe  Ro­
         teva  minute  curgeau,  din   şianu  Aurlan  se  năpusteş­  Să  nu  lăsăm,  în umbră,  valorile
         partea  de  tuş,  clncişenii   te  asupra  mea,  îmi  smul­
         cu  vitele  alertate  de  înso­  ge  aparatul,  tn  timp  ce   (Urmare  din  pag.  I)  cu  care  aţi  m a t   în  viaţa
         ţitori:  bărbaţi  femei,  co­  Haida  Nico1— >  mă.  împin­               artistică  şi  ra.e  v-a  rămas
         pii  şi  căţel  eu  toţii  bine   gea  în  pient  eu  ciomagul,           statornică.
         dotaţi  cu  citt  o  bită  din   iar  Lupulajt.u  şi Bar  Ioan   cui  de  oferite.  mi i  îmbo­
                                                                                     — E crezu:  meu de  viaţă,
         esenţă   mal  aparte,   de   mă trăgeau de haină, care   găţeşte  cu  «îi văr.  curăţe­  de  muncă.  E  raza  de  lu-  |
         grosime  periculoasă.  încotro.  Din  pate,  două   nie,   cu  tot  ci  înseamnă
                                bîte  ridicat!  erau  gata  să                     mină  ce-mi  in- oţeşte  dru­
          „Oameni uniţi, după nu­                         românesc  îa  creaţia  popu­  mul.  M'-au  oăruit-o  pă­
         măr",  mi-ars.  zis  şi  sincer   mă  croiască  peste  cap,   lară.       rinţii.  mi-o  aromă  şi  azi,
                                dacă  interv oiţia  promptă
         să  fiu  mi-a  plăcut.  Mă   a  consătenilor  Herban  Si-   —  V-am  si să rit,  v-am   cînd  am  fami'  a  mea.  cînd
         nelinişteau  totuşi  bîtele   mion,  Avamarei  Toader,   însoţit  cu  jj('«tui  în  evo­  simt  alături   sprijinul  so­
         din  dotare,  p  ea  pe  alese!  Petric  Onceta  şi  mai  ştiu   luţiile  de  la  ridio  şi  tele­  ţului  meu  GWţă,  pentru  ca
          Au  înoe/ut  bineţele s                         viziune,  în  turneele  orga­
                                eu  care  no n i  luau  apă­
         unii  cu  ser rus,  alţii  cu   rarea,  scoţia du-mă  din   nizate  cu  ansamblurile  din   harul  eu  ea  e  am  fost  în­
                                                                                   zestrată  să  fie  benefic  şi
         bună  ziua,  tn  funcţie  de                     judeţ  —  „Gemsa"  „Silva-
         gradul  de  cunoştinţă  ţi   iureşul  agresiv.  Pierind   na",  ,Doina  Mareşului*,  cu   pentru  cei  câiora  le  adre­
                                                                                                        Şi
                                                                                   sez  cînţeeul
                                                                                               popular.
         rudenie.               auzeam  tn  u-mo  mea  in­                                                       i a  han«<  ,Bntura“  se  practică  cri,   ieftine
                                jurii  şi  sufâimi  de  tot   nenumăratele  colaborări  cu   mă  gîndesc  mai  cu  seamă   locuri  de  cav.fer.  djn  ţară.   Foto  PA ' EL LAZA
          Totul  a  d u  urs  într-un.                    Relu  din  Că •«Sa. —  cu  ce­  la  publicul  tînăr,  căruia  a-
         climat  de  bună  vecinăta­  soiul,  exponate  de  am­  le  din  Cluj  -   „Mioriţa",   vem  datoria  sl-i  fim  exem­
                                bele  sexe,  tv  remarca  ce­
         te  şi  înţelegere   rîsete  şi   lor doi eroi  dintre  eroi —   Sibiu  —  «Ctndrelul”.   din   plu  demn,   prin  mesajul   HOŢII  DE  PLASA
         veselie  pin. I  la  redeschi­  Lupulescu  şi  Bar.  Bistriţa  Năsăud,  Zalău,  Re­  ce-1  transmitem,  prin  con­
         derea  „răni'cr"  din  ziua   Gloata  ds femei,  năpus­                   duita  profesională  şi  civi­  Plasa  realizată  din  sîr-   s-au  întors  acasă  cu  bu­
         precedentă  de-  către  tetiu-   tită  asupra  nevinovatelor   ghin,  am  aflit  despre  fru­  că.  Folcloru-.  autentic  este   mă  de către  ec«. pereţia meş­  zunarele burhişite de  banc­
         câni,  care  n ou  spus  alt­                    museţile  dăruite  cu  cînte-   cultură,  este  istorie,   este
                                fiinţe  —  o vrie.  le-au  o-   cul  dumneavoastră  peste                    teşugărească pin  Valea Jiu­  note.
         ceva  (Vlad  Ioan.  Zbîmă  lungat  dineclo  de  pîrîu,                    sufletul  pop  tulul  nostru.   lui  se  foloseşte  nu  numai   Şi-au  frecat  mîinile  de
         Ioan,  Ava- > arel  Toader,  iar  mascul#  hăituiau  cu   fruntariile  ţă-fi  în  Austria,   E  acel  ceva  pe  care  avem   ia  minerit  —  ta  protejarea   bucuria  reuşitei.  După  cî-
         etc.),  derit =  .Vedeţi  că  se  ciomegele  pe  tetiucanii   Franţa,  Uniuni a  Sovietică.   datoria  să-l  păstrăm şl  să-l   tavanelor,  ci  e  bună   şt   teva  zile  au  «epetat  figu-
         poate  şi  fără  topoare  fi  mai  Jdeariunţi".  Avarva-   Peste  tot,  tale,'.tul  v-a  fost   redăm  eu  sf.-tvenie.  Altfel   pentru  garduri  la  în.prej-   r*  furind  22  satu r  de  pla­
         furci ?",  la  ture  familia  rei  Toader  s-a  ales  cu   însoţit  de  acea  demnitate  ne  pierdem  rădăcinile.  muirea  ţarcirilor  ş.a.  Por­  să  de  sîrmă  pe  care  au
         Mihăilescu A tei,  Bar Ioan,   două  lovituri  peste  braţ,                                         nind  de la  acist. din  urmă   des-o  tot  în  i omuna  sus-
         Lupulescu,  i.iănescu  Ioan  date  de  iF-.-azu   Haida                                             Considerent Cc nstantin Din-   amintită.   Oin  nou  bucu­
         şi  alte  feme'.  printre  care  Nicolae,  iar  Petric  Once­  Ce  ţi-e şi  ca invidia asia!        că.  Constanta  Martencu  şi
         şi  Roşianu Aurica,  o  mare   ta  scuturaţi  bine  de  că­                                         Iosif  Simonft  *oţi  trei  din   rie  cu  căruţ  la  cei  trei.
                                                                                                                                                        iată-i,
                                                                                                                                      După  o  săptnmteă
         agitatoare,  cu  început  să  tre  Stănescu ,oan  tn timp   (Urmare  dis  pag.  6  asta  îi  invidiază  şi  presa.  Uricani.  au  cus  la  cale   iarăşi,  oaspeţi  —  nepoftiţi
         gesticuleze  şi să  ameninţe ce  se  lupte  S-i  i-a  apa­                 Urit  lucru  invidia  asta!  o  mică  afacno.  Au  ochit   evident  —  ne  postură  de
        . pentru  a  se  pleca  cît  mai  ratul  de  ir  t orafiat  din   Dacă  stăm  bine  să  ne   Im»  cer  s.”ze  pe  aceas­  magazia  atiiuru.ui  unde   hoţi  de  plasă  (Aici  se  ri­
         repede  cu  vitele  de   pe  mîinile  „d.onnei  conta­  gîndira  pe  demnul  Petre  tă  cale  domnului  Bogdan   se  afla  o  ta -.e   cantitate
         păşune,  „pi *S  vă  e  bine".  bile!"  Roşianu  Aurica.  Roman  n a i   vor  putea  Baltazar.  cu-i  zii* le  tre­  de  plasă  mîu.iică   Primii   dică   fireas n    întrebare s
         A  începui  cu  o  selecţie,   Scena  de  nare  valoare   concedia,  zhr  s-ar  putea  cute   Ia  oonferinţa   de   âoi  au  pătruns   înăuntru,   oare  marfă  respectivă   a
         trăgînd  cîni  âe  unul  cină  psihieo-sacis tă  o  admiram   să-i  reman *z©  de  la  ser­ presă  era  ţari te  supărat   im   al  treilea  n  venit  cu  O   fost  lăsată  d i  ’Zbelişte.  ni­
         de  altul,  iaoitîndu-l  pe   de  pe  dealul i pus,  în  re­  viciu  Să-i  concedieze  pe  şi  critica  cu  atîta  năduf   basculă.  Era  noaptea  ţîrziu   meni  din  cO'«ducerea  fos­
         Vlad  Ioan  să  plece.  în­ tragere  din  ţaţu  priete­  domnul  DiiB-ăreşi u,  pierd   o  tînără  zii -istă  de   la   —  vremea  zî.io  se  dau,  de   tei  cooperativ^  .Straja"  nu
         trucât  nu  arz te căuta aco­ nilor   nojf -i   cincişeni,   finanţele.  s-cu  poate  pe   .România   ’beră*.  care   obicei,  ase.nei ea  lovituri   s-a  sesizat  '•aţe  se  evapo­
                                                            domnul  Sev  rin 7  Dar  ce
         lo.  Apostr.iftndu-l  pe  A-  care  nu  m ii  conteneau                   avusese   „neobrăzarea"   ee  se  cheamă  furt,  aşa  că   ră?).  Au  reap':  şi  de  data
         varvarei  T >c Ser,  au  înce­ cu  insultele.  înjurăturile   să  facă  fără   un  strateg   să-l   critij-  pe   primul   a-a  lucrat  repede.  în   cea   aceasta  —  a r  ’uav  27  su­
                                                            atît  de  bu . v
         put împingerile, trageri de  şi  ameninţările  cu  cio­                  ministru.                  mai  deplină  ilr.işte.   Cînd   luri  de  plasă  Undeva,  pe
         haine,  injurii,  şi  amenin­ mege.                 De  domn;;5  Babiuc  nici   Oare  domni te  Baltazar,   basculanta  »-a  umplut  cu   traseul  spre  jvdeţul  vecin
         ţări într-un vacarm de  ne-   „Vezi  ce  îvseamnă  să   nu  poate  fi  vorba.  Ce,  să   trebuie  să  ai  ‘îmoleîe  ar­  suluri  de  plisâ  a  iuat-o  cu   au  fost  însă  t priti  de  or­
         descris,  în  timp  ce  femei­ ai rude sus pvse ?’  Ziceau   se  pună  ria   eu  justiţia?  gintii  pentr»  a  a «rea  drep­  cei  trei  Ui  crb.nă  spre  ju­  ganele  de  control  care  i-au
                                                                             Petru
                                                             Poate  d- imnui
         le  şi  copiii  alungau   în  unii  din  A  noştri.   Au   Rareş?  Da»  dacă  o   fi   tul să vorbeşti  atunci cînd   deţul  vecin  —  Gorj.  Aici   întrebat  de  sărătate  şi  în­
         chiuite  vaci’-:  teliucanilor,  curaj,  îşi  bat  joc  de  noi.  rudă  cu...   Ştefan   cel   ţi  se  arunc i  praf în  ochi?  s-a   oprit   *n  localitatea   că  ceva  ce  «e a  căzut  foar­
         din  care  u n t  a  lui  Toma   Ce  bine  ar  fi,  dacă  cei   Mare ?     Sau  poa-f  dumneavoas­  Schela  —  Sate»  hoţi  şi  ce­  te  g reu:  de  «•ude  au  mar­
         Clara  şi-a  rupt  un  picior.  „sus  puşi".  ■ -eşi,  ar  veni   Hotărît  treia,  dumnea­  tră  sinteţi   t nu:  dintre   tăţenii  de  a ci  existînd  o   fa ?  Aşa  că  au  căzut  toţi
         Totul  ca  în  vestul  săl­ să  facă  dreptate  o  dată,   lor  au  o  singură  alter­ cei  pentru   »are  nu  mai   înţelegere pre •  abilă  Schim­  trei  în  plasa—   nu  de  sîr­
         batic I                pentru totde< una.          nativă,  ace   de  a  reali­ ajung  banT?  pentru  sala­  bul  marfă — te ni  s-a   de­  mă,  ei  a  politiei
                                                            za  beneficiu.   Poate  de riu ?                 rulat în cea mai  deplină în­
        • — • — • — • — • — • — • — • — • — • — • — • — • — • — •                                            ţelegere  —  aşa  că  cei  trei  TRAIAN  SONDOR
                 ^văciavn^viai                              trăda  plînsul  şi  se  jena.  Suda  îşi  dădu  seama  că   bea  să  afle  şi  alte  fapte.  Se  dovedi  astfel  că  ritmul
                                                                                                               muncii  acestuia  era  foarte  schimbător  îşi  stabilea
                                                            n-ar  folosi  nici  vorbele  de  consolare,  nici  încercările
                          zm i•liKill'lil                   de  a-1  convinge  de  nevinovăţia  sa,  Haukvic  va  scăpa   singur,  după  propriile  sale  nevoi,  ritrau1  interogato­
        m                                                   de  povara  vinii  abia  cînd  adevăratul  criminal  va  fi   riilor  şi  pauzele  necesare  reflectării  asupra  conexiu­
                                                                                                              nii  faptelor  şi  nu  se  lăsa  influenţat  de  nimic.  Fran­
                                                            prins.
                                                                                                               tisek  avu  la  început  impresia  că  vorbeşte  degeaba,
                       22.  CAPUL  GOL                                           O                            pentru că  n   ascultă  nimeni,  dar  nu  «ra  aşa.   La
                                                               Din  toate  informaţiile  pe  care  i  le  împărtăşise   un  moment  dat.  Suda  ridică  ochii  şi  ciuli  uredule.
            Haukvic  îşi  frecă  cu  degete  nervoase  tîmplele.  Suda,  pe  Frantisek  îl  atrăseseră  cel  m u   mult  amă­  Frantisek  tocmai  vorbea  despre  enervarea  lui
            —  Am...  şi  se  opri  din  nou,  se  v?dea  că  riu-i   nuntele  în  legătură  cu  aspectul  tehnic  al  crimei.  Ve­  Faltys  pe  care  mulţi  o  observaseră  încă  de  diminea­
         face  plăcere  să  vorbească  despre  asta.  am  o  legătu­  dea  în  ele  completarea  precisă  a  unon  dintre  sus­  ţă,  la  repetiţia  generală.  Operatorul  Pangrac  nu  fu­
         ră,  o  legătură  serioasă  cu  o...  cu  o  fată.  dar.  ne-am   piciunile  şi  presupunerile  sale.  11  incn-esa  mai  cu   sese  singurul  care  avusese  un  eonfîict  cu  eL  Una
         certat, chiar  aseară ne-am certat.  Şi  nu din  vina  mea.   seamă Adolf Pangrac.  De hotărîrea operatorului prin­  din  certuri  s-a  terminat  chiar  cu  bătaie,
         Pe  cuvînt.  Ne  cunoaştem  de  patru  ani  şi  azi  am  ho­  cipal  depindea  în  mod  neîndoielnic  modul  de  ilu­  — Cînd?
         tărî!  să  ne  despărţim.  M-aro  simţit,  nu  ştiu  dacă   minare  a  scenei  şi  toate  celelalte premise  tehnice  ale   —  Dimineaţă,  la  repetiţia  generală.  Un  oarecare
         cunoaşteţi  starea  aceasta,  m-am  simt>r  ca  un  om   crimei  prin electrocutare.                 Adamec  a  încasat-o.  Stanislau  Adamec,  recuzitei'.
         bolnav.  încă  de  dimineaţă,  toată  ziua  .  am  vrut  s-o   —  Pot  să  adaug  şi  eu  ceva,  zise  Fr mtisek,  luînd   •—D a c e ?
         sun  pe  Jirina,  îmi  repetam  mereu  numărul  ei  de   ea  punct  de  plecare  rezumatul  noutăţiloi  aduse  de   —  Din  cauza  ruperii  unui  picior ..   Frantisek
         telefon...  şapte-şapte-zero douăzeci  si  doi.    Suda.  Operatorul  Adolf  Pangrac  avea  mereu  cioc­  răspundea  fntenţionat  atît  de  încet,  pentru  a-1  pe­
            — Şi aţi  chemat-o ?                            niri  cu  Faltys.  Cînd  l-am  interogat,  a  negat  totul,   depsi  dtt  de  cit  pe  Suda  pentru  lipsa  d î  Interes  ma­
            —  Nu,  n-am  îndrăznit,  eu  n-am..  îmi  lipseşte   dar  nu  poate  fi  crezut.  Stă  cam  răa  cu  nervii,  e   nifestată  anterior.  Suda  fesă,  fără  nlel  un  pic  de
         elocvenţa  care  place  femeilor.  Nu  mi   gîndul  la   de-ajuns  să-i  spui  o  vorbă  că  sare  în  sus  ca  o  ra­  pauză,  încercă  să  completeze  inform ata  lui  Franti­
         nimic,  doar  că  o  s-o  chem  şi  ce  o  să-i  spun.  De   chetă...  Că  s-a  certat  cu  Faltys  nu  încape  îndoială,   sek printr-o Întrebare:
                                                                                                                  —  „ te  referi  cumva  la  piciorul  unei  dudui f
         nimic  altceva  nu-mi  amintesc,   absornt  de  nimic,   mi-au  roaiirma^-o  mai  mulţi.
         v-am  spus  că  stau  prost  eu  memeria  Nici  n-am  mîn-   —  Dacă  s-a  certat  în  public,  atunci  are  cel  mai   —  Nu,  al  unui  fotoliu.  Al  celui  la   care  şedea
         cat  la  prînz,  aveam  ">  senzaţie  ciuda, ă  de  teamă  că   de  nezdruncinat alibi  dintre toţi.         sosnă.
         totul  e  adevărat  şi  că  o  să  ne  despărţim-  Haukvic   Frantisek  era  de  altă  părere,  dar  ştia  că  nu  l-ar   _   B privi nedumerit
                                                                                                                    Probabil  e  o  confuzie,  băiete...  un  erezi ?
         se  întrerupse  brusc  şi  zîmbi  amar.  Dumneavoastră   fi  de  nici  un  folos  să  şi-o  rpere,  aşa  că  dădu  întregii
         vi  se  pare  poate  banal  ce  vă  poveste »■:  cum  mi  se   afaceri o întorsătură de glumă.
         pare  de  altfel  şi  mie  acum.  Te  frămtnţi  In  sinea  ta,   -»  Ştiu  şi  eu  zicala:  dinele  cari?  latră  nu  muş­       &HŞ,  f îa   «rmaj
         te  chinuieşti  eu  prostii  şi  în  vremea  astă...  nu  tre»   că,  dar  eu  am  văzut  un  cîine  care,  nlc»  nu-ţl  vine
         buia  să  se  îhtlmple...  nimeni  n-ar  fi  mărit  dacă...  să crezi, dai*...
            Haukvic  tăcu,  pentru  că  vocea  tf rmurătoare  îi  Nu-şi  termină  anecdota  pentru  eft  Suda  se  gră­   Mmţfţfcqt  k   KAfţarM
   1   2   3   4