Page 1 - Cuvintul_Liber_1991_370
P. 1
/ * * • < t
ceri. Le vor da insă de ciţiva dintre ei. Oameni cest lucru), reimproprietă- g
capăt la toate. destoinici, mereu la da rirea foştilor deportaţi in g
torie. Rodnicia muncii le Rusia (tn special populaţia g
SE MUNCEŞTE aşază statornică bucuria de naţionalitate germană), g
FĂRĂ CONTENIRE... în suf'ete. care şi-au pierdut proprie- g
totea prin expropriere. Ei g
La funicular se mun ^PROBLEMA au aintt pămlnt car e a g
» Indiferent de scurgerea timpului, de oamenilor de aici, care au lost si vor ceşte in „foc continuu". PROBLEMELOR — fost repartizat, ulterior, g
schimbarea vremurilor, satul râmîne loc râmîne mereu „talpa ţării" Mai ales a- Corfe pline cu minereuri APLICAREA LEGII veteranilor de război, pe g
M- de «Urp*, dar yi raazâm de nădejde cum, cînd SATUL yi-a dobîndit demnita faa naveta carieră—uzina FONDULUI FUNCIAR". care, cei din urmă, au g
pentru multa, foarte multe generaţii. Lo tea oferita de proprietatea privată asu de preparare. Se întorc construit case etc. Stnt, g
cul tn care marele Btaga întrezărea ea pra pâmîntului, acest suport trainic caro goale. Fluxul se repetă la — De ce domnule pri de asemenea, 72 de fami- g
s-a s& ca veşnicia. Spre această lume ne ţine cu toate ale noastre, bune yi rele. infinit Dovadă că acolo mar, Ioan Vlnţan, aplica Iii la care copiii nu măi g
aparte ne Îndreptăm p noi atenţia, «nai sus, tn carieră, munca nu rea acestei legi rămîne, , Ştiu de la cine au moşte- g
mult decît am tăcut-o pTnă acum. Spre Pentru început „Pa drumuri de munte, conteneşte. In bătălia as încă, o problemă ? nit pămintul, părinţii mu- 9
froroîntăriie, preocupările yi gîndurile alături de oameni..." ai Cerfejului de Sus. pră cu roca duri, oamenii — De ce, pentru că ne rină. Oricum, la primărie, A
înving. Alese cuvinte de -lovim" de foarte multe noi avem acte clare, du- A
preţuire se rostesc pentru aspecte particulare care pă care ne orientăm. A
Pe drumuri de munte, alături de oameni... minerii de la minele Bă- nu se rezolvă deloc uşor. Ca om al satului, Ni- A
idga, Gertej, Bocşa, Săcă- Aproape fiecare familie colae Bugnarhi, din Hon- A
Gertefu de Sus. Vatră na o îndeletnicire vitală pimtntulut, vrednici cres rîmb, preţuire pe care este un caz aparte. La doi, membru al comisiei A
străbuni a pămtntului ro a oamenilor de aici. Dar, cători de animale. Ca f« şi-au dobîndit-o prin fap noi, aceste „probleme" se de împroprietărire, spu- A
mânesc ce poartă tn a- înainte şi după ieşirea din orice colectivitate umană, te de muncă. Martin numesc t reimproprietă- MINEL BODEA •
dtncurile sale aur, argint, mai au tncă necazuri şi Drumer, lom. Budai, Pe rirea ţăranilor cu păduri OH. I. NEGREA M.
cupru, plumb,ztnc şi sulf. mină, ei s-au dovedit, deo greutăţi, părerile sînt îm tru Podar, Andrei Katona, (aproximativ 1200 de fa
Mineritul a fost întotdeau potrivă, bunt lucratori ai părţite, apar şi contrazi Ioan Hanganu sînt doar milii vor beneficia de a- (Continuare în pag. a 2-a) î
■ WASHINGTON. —
Preşedintele S.U.A., George
Bush, l-a primit, luni, la.
Casa Alba. pe cancelarul
german. Helmut Kohl, cu
1 ZIAR INDEPENDENT care a abordat probleme
| Al JUDEŢULUI HUNEDOARA ANUL IH, NR. 370 MIERCURI, 22 MAI 1991 , 4 PAGINI - 3 LEI privind Europa, raporturi
le cu U.R.S.S. şi alte do
menii ce interesează cele
două ţări.
Nu-si vor mai vedea niciodată mama torii R.S.E.S.E. > nu vor gre
■ MOSCOVA. — Locui
şi dacă vor vota. la 12 iu
i a .O femeie de 32 de ani, nu-yi va cunoayte niciodată De Ia un paşnic nie, pentru Borls Elţin. a
ucisă'de propriul soţ a Prin mama,.;.- ; ;VV :.'\v pescuit... declarat, Ivan Silaev, pre
cipala cauză - abuzul - pre De la patima beţiei, la şedinte e Consiliului de Mi
niştri al R.S F.S.U., intr-o
lungii do- alcool o La sosi promiscuitate nu este decît ...Se poate ajunge la cri convorbire cu ziariştii,
rea echipei de anchetă, în un pas. De la promiscuita mă. Desigur, acest drum transmite agenţia Moldova-
aceeaşi cameră, pe un. pat te la crimă poate nici atît. este destul de complicat, Pross, citind RIA.
se afla cadavrul unei femei, O dovedeşte din plin şi iar în esenţă arată cam ■ TOKIO. — Băncile
iar pe altui, o femeie în cazul pe care vi-1 prezen aşa. Intr-o zi pe la prînz, japoneze au sistat acorda
Intrucît spaţiul ziarului lui funciar din anul 1950 vîrstâ în stare de ebrietate tăm atenţiei în rîndurile Mihai Nechitaru, de 28 de rea de noi credite Uniuni»
este limitat, redăm succint (ad de început al coope cu un sugar <n braţe o So ce urmează. Ne pune se ani, muncitor necalifieat la Sovietice — informează zia
cîteva din problemele des rativizării agriculturii,' du ţul yi-a bătut cumplit nevas rios pe gînduri un aseme G.I.G.CX. Deva, Ioan rul „Nipon Kendzay", ci
prinse din scrisoarea ce pă care vechii proprietari ta, după care s-a culcat o nea caz, păcat însă că-cei Gheorghiţa, vecinul şi naşul tind „surse demne de în
ne-a adresat-o doamna dr. sau moştenitorii lor pot Dimineaţa, cînd s-a trezit, a în cauză n-au gîndit pînă credere din capitala nipo
Aneta Almâşan Radu,' pen să-şi reconstituie suprafe constatat că femeia este acum, în pragul deznădej o,'i" i ( » r a o cu“ *- nă",’, reluat de agenţia
sionară din Deva. ţele de teren deţinute). moartă o Au rămas orfani dii. Probabil nici alţii a- VLADIMIR RANCU, TASS. Un reprezentant al
„Sînt obligată să spun Deşi am semnalat abuzu flaţi în aceeaşi situaţie nu procuror uncia din cele patru bănci
cîteva lucruri despre con rile în legătură cu Unele trei copii minori, cel maţ mic var judeca, dar pipă una japoneze care au acordat
vorbirea publicată în' zid* terenuri, a căror, situaţie avînd 7 luni de viaţă, care alta le atragem atenţia că... (Coriiimiare în pag. a 2-a) anul trecut U.R.S.S. credi
rul „Cuvîntul liber'1 din juridică nu a fost clarifica te In valoare dc 400 mili
25 aprilie â.c„ intitulată: tă, diferiţi indivizi vînd oane dc dolari, citbt.de zia
„Cererj foarte multe, pă- aceste terenuri, primăria a rul amintiţi' a declarat că
mînt puţin**, tn primul dat decizii pe care nu vrea această măsură se explici
rînd pentru că secretarul să le revoce şi, desigur, se prin faptul că „sporeşte
primăriei n-are dreptate sapă cu furie fundaţii, se riscul în legătură eu po
să se vaite. Mai degrabă ar fac împrejmuiri. Nu există sibilităţile de rambursare a
fi trebuit să spună, cinstit, serviciu de urbanism ? Uniunii Sovietice".
ce n-a făcut primăria pen N-are primăria autoritate ? ■ PRAG A. — Pînă acum
tru aplicarea corectă a Le Nu avem poliţie care să-i a fost restituit statului a-
gii1 fondului funciar, th al oprească pe cei ce comit preximativ 80 la sută din
doilea rînd, pentru că deşi abuzuri ? fostul patrimoniu al P.C.
am semnalat comisiei lo Mai mulţi locuitori de din Cehoslovacia şi al U-
cale de împroprietărire, în pa strada Aurel Vlaicu sîn- niunii Tineretului, Socialist
scris, abuzuri, nu s-au luat tem moştenitori ai unor a anunţat, In cursul unei
măsuri. Iâtă de ce aşteptăm foste liVezi. şi vii de pe conferinţe de presă, Kve-
să se facă lumină în com dealul „Mociar**, în afară toslava Korinkova,' minis
plexele probleme ce le pu de terenurile ocupate de trul cehoslovac al contro
ne legea pâmîntului, să stat sau C.A.P. cu ani în lului. Arătînd că a fost ne
împiedicăm şi să curmăm urmă, cooperativa a com voită să oprească această
abuzurile şi corupţia, care pletat livezile noastre. A- acţiune intrucît există nu
se desfăşoară în acest do eum vreo cîţiva ani, live meroase proprietăţi în liti
meniu. ■ zile pe rod aii fost defri giu, în specia! cele legate
Primăria municipiului şate şi A.E.S.C.H. Deva, pe dc patrimoniul Comitetului
Deva este, cred, singura teren C.A.P. (adică foste central, Korinkova a atras
administraţie din judeţ şi le noastre livezi), a terâsat atenţia că activitatea sa a
poate, din ţară, unde nu o parte a pâmîntului, plan- fost împiedicată de exis
poţi consulta registrul a- tenţa unor foste proprie
gricoi şt evidenţa cadastru (Continuare îs pag. a 2-a) „Peisaj urban" oferit de edili, de Peste un an, locuitorilor din zona străzii tăţi ala partidului comu
Liliacului a municipiului Deva. nist care au fost transfor
Foto PAVEL LA ZA mate peste noapte în „so
cietăţi pe acţiuni". Cîteva
asemenea cazuri tenebroa
fişele de plată ale salariaţilor toratul pentru controlul calităţii bă frumoasă. Aproape pînă la sa se află în cercetare, a
Societăţii comerciale „Costal" produselor. genunchi. Păcat insă că începe arătat ministrul controlu
lui, citat de agenţia CTK.
S.A. (Întreprinderea de ciment şi • O PROPUNERE. Mai multe să se ofilească. şi n-o coseşte ni ■ WASHINGTON. —
var de la Chişcădaga) a apărut gospodine ne-au sunat la redac meni. Gospodarii de ta unităţile Preşedintele Bush a decla
un element de călăii nou : spo ţie, cu rugămintea să reţinem o de gospodărire comunală şi lo- rat că SALA. nu doresc
rul de fidelitate. Constă dintr-un propunere: la fabricile de pline cativă au şi atelaje cu tracţiune
O SCUZE. Rugăm cititorii adaos de 5 la sută ta salariu şi-l să se diversifice sortimentele, a- animală. Nu ar fi de folos pen ridicarea sancţiunilor Îm
noştri să ne scuze pentru calita primesc toţi cei care au lucrat dică să nu se producă numai tru cai iarba care se ofileşte ? potriva Irakului, cit timp
tea tiparului la ziarul de ieri. Ea cel puţin 10 ani In fabrică. In franzele mari, ta ÎS lei bucata, o FURT. Gheor tbe Nasta este Saddaaa Husscin se află la
se datoreşte defecţiunilor la un spirat, nu? - ci şi mai mici. Noi am reţinut, şofer la C-A.P. CYtid. Şi dacă putere în această ţară. Pe
important utila} din tipografie. important este să ce reţină şi la unitatea tot se de-fiinţează , s-a de altă parte, Washingto-
Vi asigurăm dragi cititori ’ci • GARANŢIE PENTRU LĂS fabricile de pîine. nul a înăsprit Sonul la a-
ziariştii şi tipografii depun efor TUNi V-aţi cumpărat o maşină o PÂMINT NELUCRAT. Din gîndit să pună şi el umărul. A dresa Kuweitului, expri-
furat de aici 450 kj fier rotund,
turi comune pentru realizarea marca „Lăstun" ? Bucuraţi-vă. cauza neînţelegerilor ivite în a- 214 bolţari şi 26 .silpi de beton. mîndu-şi neliniştea faţă de
nCuvîntvlui liber“ Deva laun ni De acum tnainte fabricantul îşi plicarea Legii fondului funciar, Urmează plata. modul in care aă fost eon?
vel calitativ cft mai ridicat di» asumă răspunderi asupra lui în satul Bretea Mureşană (şi nu REPORTER damnate diferite persoane
punct de vedere grafic şi tema- timp de 2 ani. Deci, termenul de numai aici), mai mult de 100 ha acuzate de colaborare cu
tic, oare s& vă satisfacă in tot garanţie pentru acest tip ie au teren arabă aşteaptă să primeas Irakul.
mai mare măsură preferinţele şi toturism mult controversat s-a că sămînţa. Nu pe cea a discor
exigenţele. măriţ simţitor. Pgate se mai diei, bineînţeles.
• SPOR DE FIDELITATE: „umblă“ totuşi şi la calităţile Ini. 0 CINE COSEŞTE. Pe zonele
După negocierea salariilor, pe Ştirea o deţinem de la Inspec verzi Sin cartiere a crescut iar
m m m mm
