Page 2 - Cuvintul_Liber_1991_370
P. 2
r»9«ţ. CUVTNTDL LIBER NR. .*
I (Urmare din pag. 1) taţi miniere puternice. Un I
adevărat oraş în devenire ! !
I nea, firesc, că toată lu $i totuşi
mea trebuie să fie mulţu PENTRU TREBUINTELE.Z
I mită. Acum, în acest mo LOCUITORILOR {
ment, nu mai merge cu sînt doi medici generali tă lumea a fost mulţumi
I părtinirea. Am început şi un stomatolog. Aşa cum tă. Se numea Todea. Cînd — Desigur, trebuinţele |
deja să afişăm la primă nici şareta cu cal din do îl chemai, veneai ajuta, oamenilor sînt in creşte- >
I rie situaţia rezolvării ce tare tiu este „ARO”, să cunoştea la animale. De re. Acţionăm pentru a le I
rerilor; dacă vor fi con te urci în el şi să dai bice cîteva zile a ocupat, prin satisface intr-o măsură tot |
I testaţii, le vom rezolva, cailor-putere / Să ne gin- concurs, postul un medic mai mare. Prin cele 14 |
sau dacă nu, le înaintăm dim di de greu e să a- nou. La primărie nu i se unităţi comerdale cu a- •
I la Comisia judeţeană, sau jungi Ut Săcărîmb, la Hon cunoştea numele. E ade mănuntul, cinci de aii- |
vor urma... calea judecă dol, Bocşa, ctt de întinsă vărat, după 12 ani, exis mentaţie publică, două de ■
I torească. este Vărmaga. Alţi doi tă din nou o circumscrip producţie — brutărie şi |
O altă problemă, ne medici au fost detaşaţi la ţie veterinară lă Certej. patiserie — am vîndut ■
I spunea, la rindul său, Ni- Deva. Ce se întlmplă cu Un lucru buni Oamenii populaţiei numai tn luna |
colae Moise, din satul aceste posturi ? Din cinci aşteaptă mult de la me aprilie mărfuri în valoa- m
I Bocşa, este aceea a păşu membri ai personalului dicul cel nou ca şi de la re de 4,8 milioane lei. |
nilor. La noi şi la Hondol mediu, doar trei sînt„ fa-. tehnicienii veterinari. A-
I nu avem păşune unde să losibHi. Medicul coordo nimale sînt foarte multe, asigurăm printr-o croito- I
pască vitele întrucât a nator, Adriana Magda, tşl cazuri de îmbolnăviri, de rie, cizmărie, frizerie, |
I fost luată de Ocoliţi Sil foloseşte maşina personală asemenea. coafură. Precizările apar La Fabrica de cherestea din Vata de Jos buş
vic şi împădurită. Sperăm pentru deplasări jpe mulţi ţin domnului Dionisle Su- I tenii îşi aşteaptă rindul la gatere.
l să se revină asupra aces kilometri pînă la ultimul „PllNEA NOASTRĂ ciu, preşedintele coopera- I ■ Foto PA VEL FAZA
tui lucru (ntrutft supra sat. Ca să ajungi la To- CEA'DE TOATE ZILELE' tivei de consum. j
faţa respectivă de teren a pliţa, trebuie mai tntti
fost cumpărată de noi I» să mergi cu autobuzul pî Dacă pline bună. este, LA... GHIŞEU j Nu-şi vor mai vedea niciodată mama
1946. Am folosit-o'doi ani nă ta Deva, şi de acolo omul trece .cu vederea lip
şi apoi ni s-d luat. . Jar să-l. iei pe cel de... Ţoptt- sa 'altor alimente.: Aşa Deşi servirea solicitau-1 (Urmare din pag. I) zut am lpvit-o cu picioa
numărul de animale a ? ţa. Nu există posibilităţi am fost învăţaţi noi ro ţilor se face la un singur I rele în zona pieptului şi
crescut in ultimul timp de comunicare nici prin mânii 1 După pâine bei ghişeu, prin hărnicia ofi-1 abdomenului".
de peste cinci ori. telefon. Mai în glumă, apă şi mergi mai depar clanţelor, aşteptările sînt I nat Berki, fost coleg de In timpul 'bătăii, Ioan
clanţelor, aşteptările sînt
Aşadar, probleme multe mai în serios, ni se spu te... La Certej se face pli evitate. La acelaşi unic muncă, pleacă la pescuit Gheorghiţa a venit şi l-a
şi delicate, pe care mem nea că doar cu tulnicul ne bună. Uniunea Jude ghişeu sc vinde şi presa. In drum, Nechitaru intră scos din apartament pe Mi-
brii comisiei comunale de sau cu -focuri pe dealuri, ţeană a Cooperativelor de Ne-am interesat despre§5 pe la „Izvorul veseliei" un hai. ducindu-1 la el. Unde
aplicare a Legii fondului ca tn vechime, se poate Consum, primăria locală, pătrunderea Cuvîntuhti ■ de o întîlneşte pe mama să s-au consumat mai depar
funciar se străduiesc să comunica. @urgfoasa doc s-au gîndit să mai con liber”. lrAvem 157 de a- | consumînd băuturi alcooli te băuturi alcoolice $1 s-au
le rezolve în folosul oa toriţă Adriana Magda se struiască insă o brutărie bonamente şi 50 exemplu- • ce, de la care ia împrumut uitat la televizor. . Pe la
menilor, cinstit şi drept. mgt încumetă dteoăată modernă. Cea veche şi-a re la vinzarea liberă, o» I o suîă de lei. Cu aceşti Ora 22, inculpatul s-a în
Primarul comunei speră să meargă călare. Nu zi cam trăit traiul şi nici nu flăm de la doamna lulta i bani cumpără o sticlă cu tors acasă şi s-a culcat în-
ca de la 1 iunie a.e. să cem, chiar la moment, are spaţii suficiente. Dom Deoancă, diriginta poştei. | ţuică, din. care se bea in tr-un alt pat, cu copiii. Toţi
I se treacă la măsurători, dar parcă intr-o perioadă nul ing.' Dan Belu. din Abonamentele cresc iar | timpul pescuitului. Iu ju s-au culcat... Dimineaţa
cit mal scurtă ar trebui
rul cnei 19,30, cel trei se însă...
repartizări şi luminarea
nea că din data de 15
tă”.
I
I titlurilor de proprietate. să se facă ceva, aid, de partea UE.E.LJ.F., ne spu reture nu am dat nicioda- I întorc şi se duc acasă la ,Gabi este moartă !'
I. Gheorghiţa, în cartierul
către Direcţia Săkitară
Ce lucru extraordinar —
după zeci de. ani de co Judeţeană, D.J.P.Tc., pri august a.c., aici se va pro Gojdu. Aicj se; aflau într-o
I munism, de mdî nostru” măria locală. Inclusiv în duce pline. Pe şantier se DOLEANŢE I avansată stare de ebrieta In jurul orei cinci, Mihai
lucra intens. Să sperăm
I şi, in fond, al nimănui, privinţa spaţiului dispen-. că termenul va fi respec Mulţi dintre cetăţenii I te Gabriela' Nechitaru şi un Nechitaru bate la uşa lui
satele de pe raza comunei satului, care, cu unele re- tat iar pîinea va fi la fel cu care am prieten al lui Mîhai NechL I. Gheorghiţa- Cînd acesta
i vi vorbit ne-au |
încep să renască paraţU, ar avea posibili de bună! mărturisit cu sinceritate taru, Tudor Dumitru „Du- deschide, urmează următo
tăţi de extindere. Să nu cîteva doleanţe pe care, ! te că eşti beată" ti spune rul dialog î
\H:--
I ASISTENTA MEDICALA mai spunem că la subso PESTE PUŢIN TIMP la rindul nostru, le su-1 Nechitaru soţiei, trimiţîn- — Gabi este moartă 1
— 9 SATE §1 O ŞÂRETA lul unităţii s-a deschis mai punem atenţiei celor în 1 d*0 acasă. Femeia a plecat «*» Mă, du-te şi mai uita
I CU UN CAL SUR nou şi un birt privatizat! Da, peste puţin timp, în drept: • deschiderea u- I Împreună cu Dera, spunînd te o dată.
De mirul lumii! centrul localităţii, prin nei secţii de depanare ra- I că mai are de băut şi aca — Mă, îi rece t
I Certeju de Sus nu este grija Primăriei, se va a- dio-tv. • reînfiinţarea I să. Ceilalţi au rămas în a- Soţia lui Gheorgh ţă mer
o comună oarecare, aşe SĂ NU-I UITĂM menaja o piaţă alimenta chioşcului de, difuzare a | partamentul naşului la te ge să verifice, iar cînd se
I zată in cîmp deschis. Sa PE OAMENI, ră în care vor fi Ampla presei din centrul comu levizor. După o vreme în întoarce, confirmă că fe
tele sale sînt „aruncate”, DAR NICI ANIMALELE ! sate magazine particulare, nei. • îmbunătăţirea apro- I să pe fondul consumului meia este moartă. S-au
I aşa cum le-a aşezat Dum mese pentru vinzarea pro vizionării cu făină, me- 1 de alcool... constatat -mai tîrziu leziuni
nezeu. In orice caz e foar Domnit! Nicolae Bugna- duselor localnicilor. Fru zeluri, dulciuri • organi• I în zona sternului, fractură
te greu să ajungi in fle fiu, din Hondol, ne spu mos, dacă ne gtndim că zarea unor acţiuni de re- ■ > „M-am enervat şi în zona cordului mezente-
zarea unor acţiuni de re
care, chiar dacă la Dis nea că înainte era un me Certejul are ,o populaţie parare şi întreţinere a I am luat-o la bătaie" lului şi mandibulei drepte,
pensarul uman comunal dic veterinar da care tda- de 5000 locultori şl uni- druthurilor. precum şi multiple fracturi
I „Am mers la mine în a- ale coastelor în ambele
partament — declară Mihai părţi..
Nechitaru. Aici am găsit-o In aceeaşi dimineaţă, Mi
(Urmare din pag. 1) Aplicaţi corect riatului de Stat, care te pe. mama beată, dormind hai Nechitaru se prezintă
Intr-o cameră. Luase pensia la Poliţia municipiului De
programează după luni de
t!nd o livadă de pruni. AYn zile şl cînd ajungi, în sfîr- ; şi îi plăcea să bea. Intr-o va şi declară ce s-a întîm-
fost de cîteva ori în liva şit la cartea funduară, con alta, soţia mea şi Doru plat
dă în ultimele luni, înso staţi că nu ţi Se găsesc ac- beau în continuare vodcă. O întîmplare plină de
ţită de vecini. Aici am gă legea pămîotului tele, sub motiv că lipsesc M-am enervat, şi. de faţă tragism şi de învăţăminte.
sit. vaci şi oi raîncînd vîr- filele din dosare (!). eu Doru. am luat-o la bă Numai dacă ne gîndim că
furile pomişorilor, care, în Faţă de .toate acestea, taie. Cînd a văzut că ne Mihaela, Petrişor şi Elena
aceste condiţii, cred că nu cem o livadă ca lumea. ve probleme de care nici cred că primăria ar trebui batem, acesta a plecat şi nu-şi vor mai vedea, nicio
vor mai intra pe rod nid- Cum putem fi Obligaţi să primăria, prefectura şi co să înţeleagă că legea pă- ş-a culcat în -pat Ungă ma dată mama, că vor rămîne
cînd. Cîţiva vecini ne-am plătim o investiţie de pe misia judeţeană nu s-au o- mîntului nu a fost votată ma. Am loyit-o cu pumnul şi fără tată vreo 15—20 de
gîndit şă cerem suprafeţe acum falimentară ? cupa! este dezordinea şl pentru împroprietărirea în bărbie, apoi cu pumnul ani, este măi mult dedt su
le ce ni se cuvin şi să fa- Una dintre cele mai gra lipsa de eficienţă a Nota primăriei şi af statului". în piept, iar după ce a că- ficient.
mărunte pe care poate că altcineva le-ar fi luat, — Aşadar, scriitorii trăiesc de pe urma nenoro
dimpotrivă, ca pe nişte calităţi aie lui Tarantik. Una cirilor altora.
din ele era şl setea lui neobosită de a şti tot ce se Tarantik ţinu să completeze şi el' remarca lui
petrece, omniprezenţa şi interesul pentru tot ce-1 Suda. ■.„■■■ '
înconjura. Dar, spre deosebire de Frantisek, Suda ■— Chiar aşa. In asta şi constă deosebirea esen
nu se lăsa înşelat în timpul cercetărilor de aseme ţială dintre proză şi poezie. Poeţii trăiesc, dimpotri
23. DISCUŢIE DESPRE PROZĂ ŞI POEZIE nea aspecte afective. vă, de pe ţjrnţa propriilor lor nefericiri.
Frantisek îi făcu un‘semn cu capul lui Tarantik Schimbul acesta de cuvinte ar ii putut continua
Amîndoi se întoarseră în studio. De la prima şi, din motive de prestigiu, îşi completă spusele cu la infinit,' dar toţi trei îşi dădură seamă că nu-i
vedere, era clar că fotoliul nu suferise nici o stri momentul potrivit rwnlni ny» roy». UWmtis^t^arun-
căciune. o remarcă sentenţioasă: că în treacăt o privire spre ceasul de’^feţiţlhă ţ$pta-
— Cel care a rupt piciorul scaunului este asa
— Ei, Frantisek, s-ar putea rupe ceva la ăsta ? sinul lui Faltys. rantik luă brusc o mină serioasă.
— A fost schimbat, zîmbi Frantisek, cu aerul — Aveţi dreptate, timpul zboară^ .daî i$,;iBrea
unuia care ştia cum stau lucrurile. Ba repetiţia ge Pe faţa lui Tarantik se ivi un zîmbet. să vă mai spun că mi-aîn pus şi eu capul la contri
nerală se afla aici un fotoliu demodat, tapisat. Ăsta —- Mă credeţi dacă vă spun cS ştiam asţa de buţie. Şi memoria. Pentru Ajm. Să nu-1 vîrlţi cumva
Ultramodern nici nu se potriveşte cu restul de de acum zece minute ? 1 pe bietul de el în cine ştie ce încurcătură. Am o
cor de pe scenă... Suda îi răspunse pe aoelaşi ton : anumită bănuială, am găsit o urmă- Tăcu privin-
In tiţnp ce discutau despre fotoliu, din spatele — N-am ştiut că sînteţi atît de vanitos. du-1 semnificativ pe Frantişek şi apoi pe Suda: O
lor se auzi deodată un glas care li se păru cunoscut: — Nu-i vorba de vanitate... sau poate că, în urmă foarte concretă.
— ...în schimb se potriveşte grozav de bine pen oarecare măsură, e vorba de ea, dar nu numai de Suda încuviinţă:
tru ajteeva. Metalul e mai bun conducător de elec ea... — Şi eu.
tricitate declt iarba africană sau fibra lemnoasă. — Căutaţi surse de inspiraţie pentru viitorul S9 scurseră cîteva clipe de tăcere plină de aş
Se răsuciră amîndoi. Prin deschizătura uşii îl dumneavoastră roman poliţist"? , ' teptări. Frantisek şe uîtă ctod la unui riad la altul,
i văzură pe Tarantik, cufundat într-un fotoliu aflat Tarantik se ridică şi se apropie cu paşi înceţi aştepttnd cu încordare ee se va mai întimpla.
în spaţiul scenic vecin. ; ^ de ei. - . Tarantik îşi umezi buzele cu limba. Făcea im
Numai Ce-1 zări, şiFrantiseksiroţi că4 năpă — Trebuie să recunosc că toate întîmpiirile po
deşte dîrtnou valul acela d« dezgust şi dă suspiciune vestite pînă acum le-am scos din burţi şi asta se presia c& şi-a pierdut puţin calmul.
nemotivată faţă de omul acesta. Rareori îi fusese simte... Nu mi-o luaţi în nume de ;&U( dar nu vreau (Va urma)
cineva atît de antipatic ca Tarantik. De obicei, pen să scap această ocazie, mai «ies că sînt amestecat
tru simpatii şl antipatii se găsesc cu greu explicaţii în ea.
logice. De data asta, totul se. datora unor lucruri Şşâîf zîmbi, dus pe gînduri. Roman publicai ta Editura „Univers” « - 19tl
r
a*-**"**