Page 2 - Cuvintul_Liber_1991_371
P. 2
'l CUVîNTUl LIBER I
Miercuri, 15 mai, pe la
Am întîlnit... şcoli murind! ţii verzi terminaseră de
ora 9, oamenii de la spa
--- 'Hr cosit iarba de pe gazonul
peluzei de pe bulevardul
Libertăţii din Do va — un
Veni, vidi, viei ! Asta a peste ea şi nouă a fost cam cască atît spre curtea şco coridor este cea de clasă. gil Butaş cu indemnizaţie spaţiu verde cam dc 2,5
spus-o Cezarul! Cutez o de mul'işor. Neterminată lii, #cît şi spre curtea ve Unica destinată învăţării. de directa, al şcolii 'şi cu m lăţime. A apărut şi
parafrază : Am venit, am şi totuşi dregradată ! Sau cină (a c i o fi I). Şubre Se lucrează la simultan : funcţie onorifică de di Angliei (Anghel şi mai
văzut... am fost învinsa! poate tocmai pentru asta zite de neîngrijire, magazii I cu III,.dimineaţa şi II cu rector al căminului. într-un cum s-o numi) la „recol
Unde ? La Ohaba Ponor, degradată ! Tencuiala, tra le — coteţe refuză să stea IV, după-amiaza. (Mai rar cuvînt, mai-mare peste tat" fînul cu căruţa direct
sat din zona Pui. Cînd ? diţională în construcţiile în poziţie „de drepţi". Au cursuri în schimbul doi, întregul aşezămînt ,. (dacă pe peluză, eăleînd în pi
In ziua în care am avut de cărămidă, n-a avut nici luat „pe loc repaus“ şi sînt la ciclul primar! Intr-un excludem birtul). Vă amin cioarele cailor orice vege
nenorocula trece pragul a odată vreo apropiere cu cam... V'.tr-o dungă. Lingă sat cp o mină de copii). tiţi afiimaţla dumnealui: taţie întîinită în faţa roţi
ceea ce, pretenţios, se chea obrazul — acum înnegrit ele, două WC-uri. Deschise Două tije, fără bec, atîrhă „Eu am făcut grozav de lor căruţei. Cine-i An
mă şcoală. Ce sau cine de intemperii — al şcolii. vederii ca 0 rană urîtă. — ruginite şi hîde — din mult pentr-u sat !" Se prea ghel ? Un ţigan din Sîn-
m-a învins ? Nepăsarea ve Doar pe latura dinspre Unul are uşă (dată în lături; - tavan. Dacă nu mă-nşel, vede, d:le învăţător ! Dacă tuhalm.
che, adîncă, ureînd pînă curte s-a făcut o încercare. fireşte), celălalt nu ! Şezit „oamenii de bihe“ din Bel prin .a face grozav de F
în vecinătatea - indolenţei. Simplă spoială lucrată par tul e plin de excremente şi gia i-au „fericit pe prieteni" mult" înţelegeţi a aduce
Nepăsare faţă de lăcaşul că "de un copil ghiduş, în groapa de scuigere e lăsa şi cu nişte becuri. (Despre satului un premiu şi o 10,00
unde se desţelenesc minţi, joacă, înconjur clădirea tă şi ea la vedere, Apropo! pretinşii belgieni „de bine” menţiune în faza finală a
se seamănă ogoare de spi- . aflată într-un fel de răs O mai fi trăind sanepidul?! . v-am oferit amănunte - in „Cîntării României”. Uitaţi Mare-i 10,10
rit. Lăcaş a cărui imagine : cruce de drumuri. Geamu Mă îndoiesc, dacă nici articolul „DARURI ?!). Este însă un lucru esenţial !
o purtăm undeva, în su- . rile ce dau spre una din soarta copiilor nu-1 priveş chiar imposibil . ca . două -Sînteţi tai întîi cadru di 10,20
flet, pînă la. capătul . zile- ; tre uliţe sînt sparte. Am te. Există şi un lot al şco dintre ele „să fie sacrifi dactic şi coar în subsidiar
lor. Şi dacă pe moment convingerea că n-au cunos lii, nelucrat de 8 ani — cate" pentru lumina copii renumit jucător de dansuri ta, Doamne! 11,35
am regretat absenţă ; foto-’ : cut perdeaua. Aşa cum n-au mi se spune — şi deci, lor ?! La orele amiezii, în popular !
reporterului, am înţeles. cunoscut nici elementara îmburuien \ Pe el, o fîn- zi înnorată, starea de lu în contul cui pun, cei
însă repede că, indiferent : operaţiune de spălare. De tînă trage să moară, neslei- minozitate a încăperii era doi — şi alţi vinovaţi -r- 12,00
de unghi, pozele a'r fi ră altfel, despre toate ge»- deja îndoielnică. O sobă. jalnica stare a şcolii ? în în aceeaşi zi, pe la ora
mas ire’evantc. ' Nu atît ;■ murile clădirii se poate tă de nimeni, de ani uriaşă de tuci tronează contul lipsei de fonduri, de- 10, toate maşinile mari 13,OU
din cauza hîrtiei. de ziar, spline, cu mina pe inimă, buni! Mă .întreb cu ce cam, prea în largul ei. Nici sigu, ! Ca si cum părinţii sau mici care aveau tre
de calitatea ştiută. Ci pen că sînt mai nespălate de- şi-o fi spălînd copiii mîi—, chiar încinsă în miezul n-ar fi mt-it da o mînă de cere pe strada Kogălni- 13,40
tru că realitatea este mult , cît... la trenurile — cursă niie, înainte! de a mînca?! iernii să nu fie periculoa ajutor în problemele gos ceanu în dreptul blocului
mai cuprinzătoare _ ţldcît de persoane ! Hornul e că In timp ce WC-tirile sînt să pentru năzdrăvănii şco podăreşti ! Noi optăm însă D 7 coteau volens-nolens
reuşeşte ă reda celuloidul zut peşte ţiglă, ros pînă pe dîmb, fîntîna e mult mai , lari ? I Şi care şcolari nu pentru un alt cont. Maaare la stingă sau la dreapta, 14,00
alb-negru. Vă chfem alături, mai jos de jumătate. Dau jos. Flagrantă ‘ abatere' de sînt năzdrăvani ?! Cancela şi păgubos : NEPĂSAREA. intrînd pe trotuar. Pe o
stimaţi cititori, spre a re ocol cu gîndul de a pătrun la arhicunoscutele reguli ria — impropriu numită Singura ce-i obligă a ră- parte de circulaţie lucrau 14,30
face din cuvinte imagini de în curte. La colţul clă de igienă. ' .. . . '; . astfel, dă senzaţia de că mîne cantonaţi în starea asfaltatorii. Pe alta sta
deprimante. dirii, mă izbeşte firma ba Intenţionez să pătrund în mară. Nu una îngrijită, de inerţie de acum. Şi. ţiona autobuzul 31 HD
Deşi : tocmai şcoala ' o nalei cooperative din satele clădire. Dar uşa cu lem însă ! - Ci una cu perdele poate, un anume principiu 5223, al căruj şofer n-a 15.00
caut, trec liniştită Mai de noastre. Uşa e zăvorită, nul ros nu are clanţă. Are atîrnînd care-ncotro, cu — păgubos şi e l: Cîinii la vrut să înţeleagă nici în
parte, lăsînd-o pitită în nu pot pătrunde, dar ma doar un zăvor cum încă mult praf între geamuri. tră, caravana trece! ruptul capului că dacă 15,30
umilinţă undeva, în dreap gazia alăturată lasă ve se mai întîlnesc la unele Despre tot, cronicarul ar Cine-s eîinu. se-nţelege les staţionează în acea zonă
ta drumului. O copilandră derii ambalaje de sticle pivniţe. De altfel, nici spune : „Se sparie gîndul!" ne, chiar dacă o atare com împiedică circulaţia, în 16.00
mă întoarce din cale. ' Şe pentru băuturi. Rezemată una dintre uşile şcolii — Vă întrebaţi cine e re paraţie nu ne avantajează. ambele sensuri. Mare-i
duce li şcoală cu flori în de sîrma magaziei, o feti nici chiar cea a cancelariei munerat pentru prestaţia Caravana însă... s-ar putea grădina ta, Doamne ! Spe 16,40
mînă. Din locul unde mă ţă — ev dumnezeieşti ochi — nu are zar şi broască. în şcoala ce trage şi ea să să-şi rupă din osii. Şi-a- răm că de „premierea"
aflu, firma nu se vede. albaştri — îşi mănîncă Se deschid prin împingere moară ?! O învăţătoare su .tunci... unuia se va ocupa primă
Pentru o clipă mă bîntuie sandviciul. Tabloul — „Na sau tragere. Păşesc într-un plinitoare, Dorina Paras- ria, iar de a celuilalt — 17,00
un gînd : copila n-o fi zdra tură moartă şi cap de coridor. în dreapta — o ehiv. Şi dl. învăţător Vir* NATALIA VASlU poliţia. (I.C.)
vănă, -n-a găsit neştiutoare copil ?!" — mă revoltă. sală fără uşă. Cu cîteva r. - a- A l ■ * ■ ■***:"+ — - ’ «*ar jr 4 ■ 17.30
şi vrea să-şi r?dă de mine. Fără ă trece printr-o poar scaune» e o margine, Cămi
Rog a nu- fi etichetată tă — nu pentru că aş fi nul cultural al satului — M u lţu m irile şi m îlm irile unui p rim a r 18.30
rlfept suspicioasă. Adevă sărit-o, ci pentru că pur mi se spune Geamurile
rat că am- în faţă o clâdi- şi simplu ea nu există — sparte lui îi aparţin. „De (Ui-mare din pag. I) — Pe „Da“ l-am lămurit
- re-ce'nu poate fi locuinţă!| ajung în curtea propriu- ce nu le înlocuiţi ? Pen Explicaţi şi pe „Nu“. 19,00
Dar nici scoală nu poate zisă. In mijloc, lemne în tru că nu există sticlă în acordat prioritate şi refe ''X+r. Păi „Nu“ tocmai de
fi I îmi - zic în sine. In grămadă, aşa cum au vtnzare !" - mi se răspun rate favorabile celor ce aici izvorăşte, din lipsa de
nici un caz într-un , sal fost descărcate cîndva. Te de cam de sus. Aşa-mi s-au orientat spre acest sec spaţiu, 19,30
de gospodari ! renul e în pantă. în par trebuie, dacă mă bîntuie tor. Şi în viitor vom mer — La parterul blocurilor
Ce vă i de fapt ?! O con tea mai înaltă, două maga curiozitatea. Răspunsul ge pe această cale şi cred
am văzut multe vitrine şi
strucţie încă neterminată,- zii, Seîndurile din pereţi drept ni-1 ofer singură, în că nu greşim. uşi pe care se lăfăie X-uri 19,55
deşi ani buni au trecut. le-au fost- smuisc ; golul se gînd. Următoarea sală pe — Fireşte că nu. Mai sînt făcute cu vopsea, semn că
oameni ce vor să se priva spaţiul di» dosul lor nu
extraordinara cu delfini tizeze 7 este folosit. 21,50
Foarte mulţi. Unii de Da, dar aparţine coo
O nouă întâmplare exstra- paci, şi chiar zburătoarele Copiltil, originar din sor ja au autorizaţii. La Ponor perativei de consum care
ordmărtSţ qfais sa se adauge ce nu au putut să învingă tul tJkhia, a fost „preluat" se amenajează o brutărie. nu vrea să-l cedeze. 22,00
lungudui jjto’ dc poveşti a- forţa vijeliei —, o vietate din gura delfinului salva Intr-qn grajd al fostei aso — S-a discutat cu dom
depărate din raporturile deosebită a apelor nesfîrşi- tor de locuitorii din aşeza ciaţii economice de aici, nii din conducere ?
delfinilor cu speţa umană, te ala mării, un delfin, şi-a rea Chokoria, iar acum se Nicolae Roman organizează — Bineînţeles. Degeaba. 22,55
care ne bucură şi ne uluiesc făcut, ca de atîtea alte dăţi, află la un spital districtual, o crescătorie de păsări. La Ţin de el cu dinţii. Zic că
deopotrivă. In -timpul tra datoria, slujind omul cu afectat psihic de şocul su Rîu Bărbat se amenajează aşa li -s-a spus de la uniu 23,35
gediei ce a lovit recent , toată generozitatea : el a portat de-a lungul călătoriei o moară. Sînt depuse ce nea lor judeţeană, să nu
atît de cum blit populaţia purtat... în gufă pe un co reri pentru o patiserie, o cedeze nici un centimetru 0,35
de pe litoralul sud-estic al pilaş (furat de valuri, aju- sale absolut fantastice, timp croitorie, un atelier de Cei ce vor să se privati pătrat de spaţiu.
Bangladesh, cînd valurile tindu-l să revină pe uscat, de cîteva ore, pe crestele confecţii metalice. Domnul zeze cer spaţiu şi în Pui — Aţi ridicat problema
realmente uriaşe ale ciclo după ce furtuna s-a mai mişcătoare ale valurilor, in Vintilă, care are o unita nu prea este aşa ceva. la nivel de judeţ ?
nului devastator au şters domolit) — relatează agen vacarmul asurzitor care te de desfacere a cărnii, Cooperativa de consum a- — Da, şi- aştept ca pre
efectiv tot ce au întîlnit ţia France Presse, citind însoteste orice furtună tro vrea spaţiu pentru a des re 'spaţiu, dar nu vrea să-l fectura să intervină mai 16,05
pa suprafaţa uscatului — ziarul „tttefag Daihf, care picală ,de dimensiuni colo chide o carmangerie şi o cedeze. Mai bine îl ţine energic pentru soluţionarea
oameni, vite, clădiri, co apare la Dliaka. sale. virşlărie. închis. Foto PA VEL LAZA ei.
16,30
— Cred că urma mea este mai concretă, i r tre Frantisek se gîndi că firea unora le permite să
bui să-mi ţin gura, mi-aţi dat o dată să înţeleg suporte o seamă de insulte : eu unul n-aş fi îngăduit
limpede că n-aveţi nevoie de ajutorul meu, dar nu-i aşa ceva. Tarantik, dimpotrivă, zîmbea şi adoptase
nimic... tot încerc să vă conving. la rîndul lui un ton ironic.
— Cu ce ? — E plătită îndeajuns că să-ţi pot oferi o bom 17,00
24. DISCUŢIE IpSPRE PROZĂ ŞI POEZIE — îmi permiteţi să pun cîteva întrebări în pre boană, . ' De nici un
— Mulţumesc. Nu primesc mită.
zenţa dumneavoastră machiorului Robert Roch ?
Suda zise : fel... şi sub nici o formă.
— Ar trebui să cădem de acord. Abia termină de rostit cuvintele acestea, că Ta-
Suda zîmbi cu tîlc. — Bine, să mergem... rantik izbucni în rîs. 18,00
— Asta-i cam greu. Mă gîndeam chiar la dum ; — Nu pricep ce-i de rîs aici, protestă Roch,
neavoastră. puţin neliniştit
— La mine ? Tarantik părea uimit. 25. PĂPUŞARUL. — Nici o grijă, despre asta o să mai vorbim noi,
— Spuneţi-mi, ce-aţj căutat în studio în timpul zise Tarantik şi continuă : Azi, în cabina de machiaj,
emisiei ? Frantisek îi atrase atenţia lui Suda că nu e de înainte de prînz, cam în jurul orei unsprezece, te-ai 20.30
— Nimic. acord cu acest experiment. Gestul lui Suda i se cercat cu. Faltys. Nu zău, sincer, fără glumă, n-are
— Cum aşa ? nu înţelese Suda. Doar aţi fost părea inexplicabil. în puţinul răstimp de cînd lucrau rost să negi. Am auzit cum spuneai: maestre, de
acolo?... ’ împreună la rezolvarea acestui caz, avusese de multe asta mă doare-n cot..
— Am fost. Dai- n-am făcut nimic. Am stat ori impresia că Suda îmbătrîneşte şi dă în mintea — Şi ce-ţi pasă dumitale, se răţoi Roch, unde 21,08
într-un colţ. Lîngă intrare. Am privit, Asta-i tot. copiilor, că ar trebui să iasă la pensie. mă doare şi unde nu ?
Suda întrebă cu asprime în glas: încă de la începutul interogatoriului, printr-o — E vorba de o crimă,
— Cine v-a permis ? întrebare caustică, Roch imprimase întregii discuţii — Dimineaţă nu fusese vorba de nici o crimă 21.30
— Nimeni. Uneori e mai bine să nu întrebi, un ton neprietenos. şi cu toate astea, tot pe copoiul ai făcut-o I ,
' — Domnule Tarantik, asta îţi e specialitatea se
zău aşa, fără glumă, nimeni nu mi-ar fi îngăduit-o. cundară, sau faci pe copoiul din pur amatorism ? în sfîrşit, interveni şi Suda:
Numai că, de obicei, curiozitatea este mai puterni Sensul întrebării era fără îndoială ofensator. Doar — Despre ce era vorba ? - 22410
că decît regulamentul. încercaţi să vă puneţi în cu mari eforturi Tarantik reuşise să-şi păstreze zîm-
pielea autorului, vreau să spun, a autorului în ziua — Despre bani, căzu Tarantik în spatele celui
premierei. Poate că nici dumneavoastră n-aţi fi în betul. r -: interogat ■ ă;: •-JFii/j.,
trebat ce aveţi dreptul să faceţi si ce nu. — Nu răspund la o asemenea întrebare. 22,35
Chiar şi veşnic bănuitorul Frantisek- trebui să — Păcat, îşi continuă Roch răutăcioasa provo (v'a arma)
recunoască că explicaţia părea destul de plauzibilă. care, ar fi interesant de ştiut ce meserie ai, de fapt?
Suda însă tăcea, astfel îneît Tarantik continuă, cu Scriitor sau copoi ? Şi m-ar interesa să ştiu care-i 22,50
un oarecare simţămînt de superioritate : mai bine plătită? ■■ Roman publicat ta Editura „Univers* — 1971