Page 2 - Cuvintul_Liber_1991_371
P. 2

'l                                                                                                                                   CUVîNTUl  LIBER  I

                                                                                                                                        Miercuri,  15  mai,  pe  la
                                                         Am  întîlnit... şcoli  murind!                                                ţii  verzi  terminaseră  de
                                                                                                                                       ora  9,  oamenii  de  la  spa­
                             ---  'Hr                                                                                                  cosit  iarba  de  pe  gazonul
                                                                                                                                       peluzei  de  pe  bulevardul
                                                                                                                                       Libertăţii  din  Do va  —  un
        Veni,  vidi,  viei  !  Asta  a   peste  ea şi  nouă  a  fost  cam   cască  atît  spre  curtea  şco­  coridor  este  cea  de  clasă.   gil  Butaş  cu  indemnizaţie   spaţiu  verde  cam  dc  2,5
       spus-o  Cezarul!  Cutez   o   de  mul'işor.   Neterminată   lii, #cît  şi  spre  curtea  ve­  Unica  destinată  învăţării.   de  directa,  al  şcolii 'şi  cu   m  lăţime.  A  apărut   şi
       parafrază  :  Am  venit,  am   şi  totuşi  dregradată !  Sau   cină  (a  c  i  o  fi I).  Şubre­  Se  lucrează  la  simultan :  funcţie  onorifică  de   di­  Angliei  (Anghel  şi   mai
       văzut...  am  fost  învinsa!   poate  tocmai  pentru  asta   zite  de  neîngrijire,  magazii­  I  cu  III,.dimineaţa  şi  II  cu   rector al  căminului.  într-un   cum  s-o  numi)  la  „recol­
       Unde ?  La   Ohaba  Ponor,   degradată !  Tencuiala,  tra­  le  —  coteţe  refuză  să  stea   IV,  după-amiaza.  (Mai  rar   cuvînt,   mai-mare   peste   tat"  fînul  cu  căruţa  direct
       sat  din  zona  Pui.  Cînd ?  diţională  în  construcţiile   în  poziţie  „de  drepţi".  Au   cursuri  în  schimbul  doi,   întregul  aşezămînt ,.  (dacă   pe  peluză,  eăleînd  în  pi­
       In  ziua  în  care  am  avut   de  cărămidă,  n-a  avut  nici­  luat  „pe  loc  repaus“  şi  sînt   la  ciclul  primar!  Intr-un   excludem  birtul).  Vă  amin­  cioarele  cailor  orice  vege­
       nenorocula  trece  pragul  a   odată  vreo  apropiere  cu   cam...  V'.tr-o  dungă.  Lingă   sat  cp  o  mină   de  copii).   tiţi  afiimaţla  dumnealui:   taţie  întîinită  în  faţa  roţi­
       ceea  ce,  pretenţios,  se chea­  obrazul   —  acum  înnegrit   ele,  două  WC-uri.  Deschise   Două  tije,  fără  bec,  atîrhă   „Eu  am  făcut  grozav  de   lor  căruţei.  Cine-i   An­
       mă  şcoală.  Ce  sau  cine   de  intemperii  —  al  şcolii.   vederii   ca  0  rană  urîtă.   —  ruginite  şi  hîde  —  din   mult  pentr-u  sat !"  Se  prea   ghel ?  Un  ţigan  din  Sîn-
       m-a  învins ?  Nepăsarea  ve­  Doar   pe  latura  dinspre   Unul  are uşă (dată în  lături; -   tavan.  Dacă  nu  mă-nşel,   vede,  d:le  învăţător !  Dacă   tuhalm.
       che,  adîncă,   ureînd  pînă   curte  s-a  făcut  o  încercare.   fireşte),  celălalt  nu !  Şezit   „oamenii  de  bihe“  din  Bel­  prin   .a  face  grozav   de   F
       în  vecinătatea  - indolenţei.   Simplă  spoială  lucrată  par­  tul  e  plin  de excremente  şi   gia  i-au  „fericit pe prieteni"   mult"  înţelegeţi   a  aduce
       Nepăsare  faţă  de  lăcaşul   că "de  un  copil  ghiduş,  în   groapa  de  scuigere  e  lăsa­  şi  cu  nişte  becuri.  (Despre   satului  un  premiu  şi   o   10,00
       unde  se  desţelenesc  minţi,   joacă,   înconjur  clădirea   tă  şi  ea  la  vedere,  Apropo!   pretinşii  belgieni  „de  bine”   menţiune  în  faza  finală  a
       se  seamănă  ogoare  de  spi-  .  aflată  într-un  fel  de  răs­  O  mai  fi  trăind  sanepidul?!  .   v-am  oferit  amănunte -  in   „Cîntării  României”.  Uitaţi   Mare-i   10,10
       rit.  Lăcaş  a  cărui  imagine  :  cruce  de  drumuri.  Geamu­  Mă  îndoiesc,  dacă   nici   articolul  „DARURI ?!).  Este   însă   un  lucru   esenţial !
       o  purtăm  undeva,  în  su- .  rile  ce  dau  spre  una  din­  soarta  copiilor  nu-1  priveş­  chiar  imposibil  .  ca  . două   -Sînteţi  tai  întîi  cadru  di­  10,20
       flet,  pînă  la. capătul .  zile-  ;  tre  uliţe  sînt  sparte.   Am   te.  Există  şi  un  lot  al  şco­  dintre  ele  „să  fie  sacrifi­  dactic  şi  coar  în  subsidiar
       lor.  Şi  dacă  pe  moment  convingerea  că  n-au  cunos­  lii,  nelucrat  de  8  ani  —   cate"  pentru  lumina  copii­  renumit  jucător  de  dansuri   ta,  Doamne!  11,35
       am  regretat  absenţă  ;  foto-’ :  cut perdeaua.  Aşa  cum  n-au   mi  se  spune  —  şi   deci,   lor ?!  La  orele  amiezii,  în   popular  !
       reporterului,   am   înţeles.  cunoscut   nici  elementara   îmburuien  \   Pe  el,  o  fîn-   zi  înnorată,  starea  de  lu­  în  contul  cui  pun,  cei
       însă  repede  că,  indiferent :  operaţiune  de  spălare.  De   tînă  trage  să  moară,  neslei-   minozitate  a  încăperii  era   doi  —  şi  alţi  vinovaţi  -r-   12,00
       de  unghi,  pozele  a'r  fi  ră­  altfel,  despre  toate  ge»-              deja  îndoielnică.  O  sobă.  jalnica  stare  a  şcolii ?  în   în  aceeaşi  zi,  pe  la  ora
       mas  ire’evantc.  '  Nu  atît ;■  murile   clădirii  se  poate   tă   de  nimeni,   de   ani   uriaşă   de  tuci   tronează   contul  lipsei  de fonduri,  de-   10,  toate   maşinile  mari   13,OU
       din  cauza  hîrtiei.  de  ziar,   spline,  cu  mina  pe  inimă,   buni!  Mă  .întreb  cu   ce   cam, prea  în  largul  ei.  Nici   sigu,  !  Ca  si  cum  părinţii   sau  mici  care  aveau  tre­
       de  calitatea  ştiută.  Ci  pen­  că  sînt  mai  nespălate  de-   şi-o  fi  spălînd  copiii  mîi—,  chiar   încinsă  în  miezul   n-ar  fi  mt-it  da  o  mînă  de   cere  pe  strada   Kogălni-   13,40
       tru  că  realitatea  este  mult  ,  cît...  la  trenurile  —  cursă   niie,  înainte! de  a  mînca?!   iernii  să  nu  fie  periculoa­  ajutor  în  problemele  gos­  ceanu  în  dreptul  blocului
       mai  cuprinzătoare  _  ţldcît   de  persoane !  Hornul  e  că­  In  timp  ce  WC-tirile  sînt   să  pentru  năzdrăvănii  şco­  podăreşti !  Noi  optăm  însă   D 7  coteau  volens-nolens
       reuşeşte  ă  reda  celuloidul   zut  peşte  ţiglă,  ros  pînă   pe dîmb,  fîntîna  e  mult  mai ,  lari ? I  Şi  care  şcolari  nu   pentru  un  alt  cont.  Maaare   la  stingă  sau  la  dreapta,   14,00
       alb-negru.  Vă  chfem  alături,   mai  jos  de  jumătate.  Dau   jos.  Flagrantă ‘ abatere' de   sînt  năzdrăvani ?!  Cancela­  şi  păgubos :  NEPĂSAREA.   intrînd  pe  trotuar.  Pe  o
       stimaţi  cititori,  spre  a  re­  ocol  cu  gîndul  de  a  pătrun­  la  arhicunoscutele   reguli   ria  —  impropriu  numită   Singura  ce-i  obligă  a  ră-   parte  de  circulaţie  lucrau   14,30
       face  din  cuvinte  imagini   de  în  curte.  La  colţul  clă­  de  igienă.  '   ..  .  . '; .  astfel,  dă  senzaţia  de  că­  mîne  cantonaţi  în  starea   asfaltatorii.  Pe  alta   sta­
       deprimante.              dirii,  mă  izbeşte  firma  ba­  Intenţionez  să  pătrund  în   mară.   Nu  una  îngrijită,   de  inerţie  de  acum.   Şi.   ţiona   autobuzul  31  HD
        Deşi  :  tocmai  şcoala  '  o   nalei  cooperative  din satele   clădire.  Dar  uşa  cu  lem­  însă !  -  Ci  una  cu  perdele   poate,  un  anume  principiu   5223,  al  căruj  şofer  n-a   15.00
       caut,  trec  liniştită  Mai  de­  noastre.   Uşa  e  zăvorită,   nul  ros  nu  are  clanţă.  Are   atîrnînd   care-ncotro,   cu   —  păgubos  şi  e l:  Cîinii  la­  vrut  să  înţeleagă  nici  în
       parte,  lăsînd-o  pitită   în   nu  pot  pătrunde,  dar  ma­  doar  un  zăvor  cum  încă   mult  praf  între  geamuri.  tră,   caravana   trece!   ruptul  capului  că   dacă   15,30
       umilinţă  undeva,  în  dreap­  gazia  alăturată  lasă   ve­  se  mai  întîlnesc  la  unele   Despre  tot,  cronicarul  ar   Cine-s  eîinu.  se-nţelege  les­  staţionează  în  acea  zonă
       ta  drumului.  O  copilandră   derii  ambalaje  de   sticle   pivniţe.  De  altfel,   nici   spune :  „Se  sparie  gîndul!"  ne,  chiar  dacă  o  atare  com­  împiedică  circulaţia,   în   16.00
       mă  întoarce  din  cale.  '  Şe   pentru  băuturi.  Rezemată   una  dintre  uşile  şcolii  —   Vă  întrebaţi  cine  e  re­  paraţie  nu  ne  avantajează.   ambele  sensuri.   Mare-i
       duce  li  şcoală  cu  flori  în   de  sîrma  magaziei,  o  feti­  nici  chiar  cea  a  cancelariei   munerat  pentru  prestaţia   Caravana  însă...  s-ar  putea   grădina  ta,  Doamne !  Spe­  16,40
       mînă.  Din  locul  unde  mă   ţă  —  ev  dumnezeieşti  ochi   —  nu  are  zar  şi  broască.   în  şcoala  ce  trage  şi  ea  să   să-şi   rupă  din  osii.  Şi-a-   răm  că  de   „premierea"
       aflu,   firma  nu  se  vede.   albaştri   —   îşi  mănîncă   Se  deschid  prin  împingere   moară ?!  O  învăţătoare  su­  .tunci...  unuia  se  va  ocupa  primă­
       Pentru  o  clipă  mă  bîntuie   sandviciul.  Tabloul  —  „Na­  sau  tragere.  Păşesc  într-un   plinitoare,  Dorina  Paras-     ria,  iar  de  a  celuilalt  —   17,00
       un gînd :  copila  n-o fi  zdra­  tură  moartă  şi  cap   de   coridor.  în  dreapta  —  o   ehiv.  Şi  dl.  învăţător  Vir*  NATALIA  VASlU  poliţia.  (I.C.)
       vănă,  -n-a  găsit  neştiutoare   copil ?!"   —   mă  revoltă.  sală  fără  uşă.  Cu  cîteva                 r. -   a- A       l  ■    * ■ ■***:"+  — -   ’ «*ar jr  4  ■  17.30
       şi  vrea  să-şi  r?dă  de  mine.   Fără  ă  trece  printr-o  poar­  scaune»  e o margine,  Cămi­
       Rog  a  nu-  fi  etichetată  tă  —  nu  pentru  că  aş  fi   nul  cultural  al  satului  —   M u lţu m irile   şi  m îlm irile   unui  p rim a r        18.30
       rlfept  suspicioasă.  Adevă­  sărit-o,  ci  pentru  că  pur   mi  se   spune   Geamurile
       rat  că  am- în  faţă  o  clâdi-   şi  simplu  ea  nu  există  —   sparte  lui  îi  aparţin.   „De   (Ui-mare  din  pag.  I)    —  Pe  „Da“  l-am  lămurit
      - re-ce'nu  poate  fi  locuinţă!|  ajung   în  curtea  propriu-   ce  nu  le  înlocuiţi ?   Pen­                               Explicaţi  şi  pe  „Nu“.  19,00
       Dar  nici  scoală   nu  poate   zisă.  In  mijloc,  lemne  în   tru  că  nu  există  sticlă  în   acordat  prioritate  şi  refe­  ''X+r.  Păi  „Nu“  tocmai  de
       fi I  îmi -  zic  în  sine.  In   grămadă,   aşa   cum   au   vtnzare !"  -   mi  se  răspun­  rate  favorabile  celor   ce   aici  izvorăşte,  din  lipsa  de
       nici  un  caz  într-un  ,  sal   fost  descărcate  cîndva.  Te­  de  cam  de  sus.  Aşa-mi   s-au orientat  spre acest sec­    spaţiu,                  19,30
       de  gospodari !          renul  e  în  pantă.  în  par­  trebuie,  dacă  mă  bîntuie   tor.  Şi  în  viitor  vom  mer­          —  La  parterul  blocurilor
         Ce  vă i  de  fapt ?!  O  con­  tea  mai  înaltă,  două  maga­  curiozitatea.   Răspunsul   ge  pe  această  cale  şi  cred
                                                                                                                                      am  văzut  multe  vitrine  şi
       strucţie  încă  neterminată,-  zii,  Seîndurile  din  pereţi   drept  ni-1  ofer  singură,  în   că  nu  greşim.              uşi  pe  care  se  lăfăie  X-uri   19,55
       deşi  ani  buni  au  trecut.  le-au  fost- smuisc ;  golul  se  gînd.  Următoarea  sală  pe  — Fireşte  că nu.  Mai sînt      făcute  cu  vopsea,  semn  că
                                                                                   oameni  ce  vor  să  se  priva­                    spaţiul  di»  dosul  lor   nu
                                  extraordinara  cu  delfini                       tizeze 7                                           este  folosit.           21,50
                                                                                       Foarte  mulţi.  Unii  de­                          Da,  dar  aparţine  coo­
         O  nouă  întâmplare  exstra-  paci,  şi  chiar  zburătoarele   Copiltil,  originar  din  sor­  ja  au  autorizaţii.  La  Ponor   perativei  de  consum  care
       ordmărtSţ qfais  sa  se  adauge   ce  nu  au  putut  să  învingă   tul  tJkhia,  a  fost  „preluat"   se  amenajează  o  brutărie.   nu  vrea  să-l  cedeze.  22,00
       lungudui  jjto’  dc  poveşti  a-   forţa  vijeliei  —,  o  vietate   din  gura  delfinului  salva­  Intr-qn  grajd  al  fostei  aso­  —  S-a  discutat  cu  dom­
       depărate  din   raporturile   deosebită  a  apelor  nesfîrşi-   tor  de  locuitorii  din  aşeza­  ciaţii   economice  de  aici,   nii  din  conducere ?
       delfinilor  cu  speţa  umană,   te  ala  mării,  un  delfin,  şi-a   rea  Chokoria,  iar  acum  se   Nicolae  Roman  organizează   —  Bineînţeles.  Degeaba.   22,55
       care  ne  bucură şi ne uluiesc   făcut,  ca  de  atîtea  alte  dăţi,   află  la  un  spital  districtual,   o  crescătorie  de  păsări.  La   Ţin  de  el  cu  dinţii.  Zic  că
       deopotrivă.  In -timpul  tra­  datoria,   slujind  omul  cu   afectat  psihic  de  şocul  su­  Rîu  Bărbat  se  amenajează    aşa  li -s-a  spus  de  la  uniu­  23,35
       gediei  ce  a  lovit  recent  ,  toată  generozitatea :  el  a   portat de-a lungul  călătoriei   o  moară.  Sînt  depuse  ce­  nea  lor  judeţeană,  să  nu
       atît  de  cum blit  populaţia   purtat...  în  gufă  pe  un  co­            reri  pentru  o  patiserie,  o                    cedeze  nici  un  centimetru   0,35
       de  pe  litoralul  sud-estic  al   pilaş  (furat  de  valuri,  aju-   sale absolut fantastice, timp   croitorie,   un  atelier   de   Cei  ce  vor  să  se  privati­  pătrat  de  spaţiu.
       Bangladesh,  cînd  valurile   tindu-l  să  revină  pe  uscat,   de  cîteva  ore,  pe  crestele   confecţii  metalice.  Domnul   zeze  cer  spaţiu  şi  în  Pui   —  Aţi  ridicat  problema
       realmente  uriaşe  ale  ciclo­  după  ce  furtuna  s-a  mai   mişcătoare  ale  valurilor,  in   Vintilă,  care  are  o  unita­  nu  prea   este   aşa  ceva.   la  nivel  de  judeţ ?
       nului  devastator  au  şters   domolit) — relatează  agen­  vacarmul   asurzitor   care   te  de  desfacere  a  cărnii,   Cooperativa  de  consum  a-   —  Da,  şi-  aştept  ca  pre­
       efectiv  tot  ce  au  întîlnit   ţia  France  Presse,  citind   însoteste  orice  furtună  tro­  vrea  spaţiu  pentru  a  des­  re 'spaţiu,  dar  nu  vrea  să-l   fectura  să  intervină   mai   16,05
       pa  suprafaţa  uscatului  —   ziarul  „tttefag  Daihf,  care   picală ,de  dimensiuni  colo­  chide  o  carmangerie  şi  o   cedeze.   Mai  bine  îl  ţine   energic  pentru  soluţionarea
       oameni,  vite,   clădiri,  co­  apare  la  Dliaka.  sale.                   virşlărie.               închis.  Foto  PA VEL  LAZA  ei.
                                                                                                                                                               16,30
                                                               —  Cred  că  urma  mea  este  mai  concretă,  i r   tre­  Frantisek  se  gîndi  că  firea  unora  le  permite  să
                                                           bui  să-mi  ţin  gura,  mi-aţi  dat  o  dată  să  înţeleg   suporte  o  seamă  de  insulte :  eu  unul  n-aş  fi  îngăduit
                                                           limpede  că  n-aveţi  nevoie  de  ajutorul  meu,  dar  nu-i   aşa  ceva.  Tarantik,  dimpotrivă,  zîmbea  şi  adoptase
                                                           nimic...  tot  încerc  să vă  conving.             la  rîndul  lui  un  ton  ironic.
                                                              —  Cu  ce ?                                        —  E  plătită  îndeajuns  că  să-ţi  pot  oferi  o  bom­  17,00
         24.  DISCUŢIE  IpSPRE  PROZĂ  ŞI  POEZIE             —  îmi  permiteţi  să  pun  cîteva  întrebări  în  pre­  boană, .  '              De  nici  un
                                                                                                                 —  Mulţumesc.  Nu  primesc  mită.
                                                           zenţa  dumneavoastră  machiorului  Robert  Roch ?
                                                              Suda  zise :                                    fel...  şi  sub nici  o formă.
            —  Ar trebui  să cădem de  acord.                                                                    Abia  termină  de  rostit  cuvintele  acestea,  că  Ta-
            Suda  zîmbi  cu  tîlc.                            —  Bine,  să  mergem...                         rantik  izbucni  în  rîs.                        18,00
            —  Asta-i  cam  greu.  Mă  gîndeam  chiar  la  dum­                                              ;   — Nu  pricep  ce-i  de  rîs  aici,  protestă  Roch,
        neavoastră.                                                                                           puţin  neliniştit
            —  La  mine ?  Tarantik părea  uimit.              25.  PĂPUŞARUL.                                   —  Nici  o  grijă,  despre  asta  o  să  mai  vorbim  noi,
            —  Spuneţi-mi,  ce-aţj  căutat  în  studio  în  timpul                                            zise  Tarantik  şi  continuă :  Azi, în cabina de machiaj,
        emisiei ?                                             Frantisek  îi  atrase  atenţia  lui  Suda  că  nu  e  de   înainte  de  prînz,  cam  în  jurul  orei  unsprezece,  te-ai   20.30
            —  Nimic.                                      acord  cu  acest  experiment.  Gestul  lui  Suda  i  se   cercat  cu. Faltys.  Nu  zău,  sincer,  fără  glumă,  n-are
            —  Cum  aşa ?  nu  înţelese  Suda.  Doar  aţi  fost   părea  inexplicabil.  în  puţinul  răstimp  de  cînd  lucrau   rost  să  negi.  Am  auzit  cum  spuneai:  maestre,  de
        acolo?...   ’                                      împreună  la  rezolvarea  acestui  caz,  avusese  de  multe   asta  mă  doare-n  cot..
           —  Am  fost.  Dai-  n-am  făcut  nimic.   Am  stat   ori  impresia  că  Suda  îmbătrîneşte  şi  dă  în  mintea   —  Şi  ce-ţi  pasă  dumitale,  se  răţoi  Roch,  unde   21,08
        într-un  colţ.  Lîngă  intrare.  Am  privit,  Asta-i  tot.  copiilor,  că  ar  trebui  să  iasă  la  pensie.  mă  doare  şi  unde nu ?
           Suda  întrebă cu  asprime  în  glas:               încă  de  la  începutul  interogatoriului,  printr-o   —  E  vorba de o  crimă,
           —  Cine v-a  permis ?                           întrebare  caustică,  Roch  imprimase  întregii  discuţii   —  Dimineaţă  nu  fusese  vorba  de  nici  o  crimă   21.30
           —  Nimeni.  Uneori  e  mai  bine  să  nu  întrebi,   un  ton  neprietenos.                        şi  cu  toate  astea,  tot  pe  copoiul  ai  făcut-o I  ,
                                                             '  —  Domnule  Tarantik,  asta  îţi  e  specialitatea  se­
        zău  aşa,  fără  glumă,  nimeni  nu  mi-ar  fi  îngăduit-o.   cundară,  sau  faci  pe  copoiul  din  pur  amatorism ?  în sfîrşit,  interveni şi  Suda:
        Numai  că,  de  obicei,  curiozitatea  este  mai  puterni­  Sensul întrebării era fără îndoială ofensator. Doar   —  Despre  ce era vorba ?   -        22410
        că  decît  regulamentul.  încercaţi   să  vă  puneţi  în   cu  mari  eforturi  Tarantik  reuşise  să-şi  păstreze  zîm-
        pielea  autorului,  vreau  să  spun,  a  autorului  în  ziua                                             —  Despre  bani,  căzu  Tarantik  în  spatele  celui
        premierei.  Poate  că  nici  dumneavoastră  n-aţi  fi  în­  betul.   r -:                            interogat                   ■      ă;:  •-JFii/j.,
        trebat  ce  aveţi  dreptul  să  faceţi  si  ce  nu.   —  Nu  răspund  la  o  asemenea  întrebare.                                                      22,35
           Chiar  şi  veşnic  bănuitorul  Frantisek-  trebui  să   —  Păcat,  îşi  continuă  Roch  răutăcioasa  provo­                        (v'a  arma)
        recunoască  că  explicaţia  părea  destul  de  plauzibilă.   care,  ar  fi  interesant  de  ştiut  ce meserie  ai,  de  fapt?
        Suda  însă  tăcea,  astfel  îneît  Tarantik  continuă,  cu   Scriitor  sau  copoi ?  Şi  m-ar  interesa  să  ştiu  care-i                              22,50
        un  oarecare  simţămînt  de  superioritate :       mai  bine  plătită?            ■■                      Roman  publicat  ta  Editura  „Univers*  —  1971
   1   2   3   4