Page 2 - Cuvintul_Liber_1991_372
P. 2
« ! CUVrNTUL LISE
tespre triştii înţelepţi ai noştri mai bătrini me în urmă, în Simeria se Acuzaţii, explicaţii,
Pînă nu cu multă vre
fabrica, şi se consuma o
Am trecut, ponte nu o şini de spălat. Dacă tere tatăl"~. pîine nu prea bună la gust
dată, pe lingă imobilul de nul ar permite introduce împrejurări neprevăzute — fapt reclamat adeseori
pe strada Horia, 17. din rea canalizării, ar fi şi mai închid omului orice altă şi ziarului „Cuvîntul liber".
Brad, aşa cum trec zilnic bine. .Condiţiile ce le posibilitate de existenţă. Primăria oraşului s-a gln-
în sus şi-n jos atîţia local am aici, acasă nu le pot De loc din judeţul Sălaj, dit la o posibilă rezolva
nici. Cu indiferenţă. Fie avea. Atunci ce m-ar de nenea Costin s-a stabilit re a problemei şi a propus
care cu gîndurile şale, fă termina să renunţ la o via în Brad cu mult timp în conducerii întreprinderii
ră să bănuie că în curtea ţă tihnită ?” — spunea urmă. De circa 18 ani l-a de morărit şi panificaţie ca (Urmare din pag. I) liftului la transportarea lor
sau în camerele „căminu dl. Nicolae Doda. murit soţia şi copii n-au şi Prefecturii judeţene ca a împiedicat lucrătorii
lui" de la adresa de mai Am stat de vorbă cu avut „Aici îmi este si casa R.A.G.C.L. în efectuarea
sus trăiesc oameni. Vîrst- alţi cîţiva internaţi. N-am şi familia" — zîmbeşte re izolaţiei la copertina blo
nici, cu sufletul încă tt- „intrat" în sufletul lor. semnat şi cute adinei ii ţuirea civilizată, strică zo cului, a dus la arderea
năr. Fiinţe ce tînjesc după I-am lăsat să-şi depene brăzdează chipul de om în na verde. Sînt foarte necă transformatorului. Garso
o privire şi o vorbă bună... firul amintirilor. Poate un văţat cu necazul şi greu Valoarea jiţi locatarii pentru că la niera doamnei Vasilica
Am intrat aici într-o zi de accident sau o altă întîm- tăţile. Soartă asemănătoa numeroasele sesizări făcute Munteanu dar şi altele au
mai. Afară era cald. Gru plare tragică a lăsat-o fără re are şl nana Ana, din Primăriei Deva nu au pri fost inundate... Prima reac
puri — grupuri rezemau vedere pe doamna Eleo- Dumbrava. Fără copii, a mit nici un răspuns şi ţie a doamnei Bojin a fost
pereţii ori erau aşezaţi nora Burlă. Este condam rămas singură după ce so unei idei pentru că’ înaintea reparti de iritare. „Nu vă dau nici
pe bănci. nată să-şi petreacă exis ţul ei a decedat. Pensie zării spaţiului respectiv a o relaţie: M-am săturat de
Curtea, nu de mult ni tenţa aici, izolată de rude n-a avut. S-a descurcat existat o propunere de a şicane". I-am explicat că
velată, are ceva sumbru. şi de prieteni. „Şansa* ei cu greu, toreînd lînă şi lu- se face aici lacto-bar, căci intenţia mea e de a lămuri
Griul închis al zgurei îm este că o femeie credin crînd in grădina unităţii. „în zonă mai sînt cinci lucrurile şi nicidecum de
prăştiate . sporeşte parcă cioasă, Ioana Varanciuc, Dar acum, la 88 de ani, în funcţia de şef al fabricii cîrciumi". şicanare. „Maşina cu ziare
tristeţea acestor inimi. O la rîndu-i uitată de fraţi puterea şi sănătatea au în de pîine să fie numit con Cum e şi firesc, am luat soseşte săptămînal, dimi
bătrînică are In mînă o şi surori, se află în preaj ceput s-o părăsească. ducătorul morii din loca legătura cu patronul fir neaţa, nu noaptea. Cînd
creangă de liliac. O pri ma ei, o ajută la nevoie. ...Unii au preferat să ră- litate. Propunerea a fost mei, domnul Gheorghe o văd, unii locatari blo
mise de la cineva care, Un gest încărcat de noble mînă tăcuţi, nestingheriţi, acceptată. Ei bine, de cir Stepan. Am putut vedea chează lifturile la ultimul
la rîndu-i, o „împrumuta ţe şi bunătate sufletească. singuri cu amărăciunea ce ca două săptămîni la Si autorizaţia de funcţionare etaj, iar pe unul beat l-am
se" de la vecini: pentru că Trei feciori — acum toţi au adunat-o an după an, meria se produce o pîine eliberată de Prefectură. La văzut chiar eu cum tră
aici nu sînt flori şi nici căsătoriţi — a crescut ne aşteptînd ca cineva să-şi foarte bine făcută, cea mai „obiectul activităţii" Socie gea de uşi. Garsonierele
iarbă verde... Păcat. nea Costea. „Le-am trimis amintească şi de ei. S-au bună din judeţ — cum sus tăţii comerciale „Prest — inundate, pentru că a ples
...Nu de condiţii se plîng. carte, dar n-au venit să mă resemnat în timp şi-şi pe ţine domnul Petru Păun Cina" S.R.L. (noua denu nit garnitura de la robine
Mîncarea este bună. Gra vadă. A fost aici unul sin trec ultima parte a vieţii Jura, primarul localităţii. mire), pe primul loc se a- tul de apă caldă din bu
ţie ajutoarelor, au paturi gur, înainte de Crăciun (îşi aici, uitaţi de lume. Sine Recent fabrica de pîine a flă „alimentaţia publică". cătărie, le vom zugrăvi.
noi cu saltele şi perne de şterge ochii plini de la să le lumineze viaţa? Doar deschis o unitate proprie Normal că acesta presu Iar în privinţa unui de
puf, au primit şi medica crimi). Eu m-aş duce prin personalul, care âr trebui de desfacere a produselor pune nu numai mîncare pozit am cerut aprobare
mente, lăzi frigorifice, ma foc şi prin apă să-mi văd să fie şi cu sufletul mai sale, care este pur şi sim ci şi băutură. Domnul Io- să construim, dar se aş
aproape de aceşti înţelepţi plu asaltată de cumpără nescu, primarul Devei, ne-a teaptă apariţia unei legi"
tori. Din rîndurile de mai
mai bătrini. Poate un păr.
(a sistematizării — n.n.).
întreprinderea românească culeţ cu verdeaţă şi multe, sus am vrut să se înţe precizat că spaţiul a fost a 3-a problemă, creată de
Există în scrisoare şi o
dat de G.I.G.C.L., imediat
multe flori ar mai aduce o
leagă cît de valoroasă esn
rază de speranţă în sufle o idee originală atunci după Revoluţie, dl. Stepan locatarul garsonierei 47,
fiind primul care s-a orien
in rare. ESTERA ŞINA tică. (TR. BONDOR). WAA tat spre o activitate de nul Augustin Nicoară sus
* tele deprimate de însingu cînd este pusă în prac dl. Gheorghe Tueartu. Dom
acest fel. De asemenea, că
atelier de fierărie, cu care
unităţii pentru a se servi
(Urmare din pag. I) merţ exterior pus la punct se va urmări activitatea ţine că ar avea un mini-
de specialiştii români. Holdele din strămoşi aici şi mîncare, limitîn- le face viaţa imposibilă.
ternaţionale de date — Prin acest sistem infor du-se servirea băuturilor Două zile la rînd, am su
nat la uşa cu nr. 47. De
accesul la aceste baze”, matic se pot obţine în (Urmare din pag. 1) şi la învrăjbiri. Intr-un alcoolice.
„Sistem informatic inte cîţeva ore o serie de sat, vă spun drept, cîţiva In ceea ce-i priveşte pe geaba. N-a răspuns ni
meni, deşi vecinii susţi
grat pentru informare a- şu de Sus, care-mi spun să mi-au ţinut calea şi mi-au beţivii necivilîzaţi, trebuie neau c-ar fi acasă. Există
supra economiei mondia date referitoare la par vin acasă, că-i bai. Oame explicat amănunţit, să precizat că localul are în însă organe care „pot"
le", „Parteneriatul co teneri potenţiali străini,» nii se ceartă şi nu se pot pricep, că ei scot cuţitele interior toaletă. Dar, spu deschide uşi în spatele că
mercial naţional şi inter agenţi economici români înţelege cum să facă cu la ceilalţi, dacă' nu ies de ne domnul Stepan, unii lo rora proprietarii au ceva
naţional", „Calitatea, con implicaţi în comerţul ex holdele. Unii vor să le ia, pe holde. Mi-au cerut să cuiesc chiar |n blocul I, de ascuns. Dacă au. Din
diţie a supravieţuirii în terior. alţii vor să le lase. Dacă aş fac pace în satul lor, un aşa că... Poate n-ar fi rău, păcate ziarul n-o poate
mbdiul economic concu- Anunţăm pe această fi acolo, ar trebui să le de vrajba a prins rădăcini. dacă, aşa cum sugera o face. Astfel că n-am pu
rental" şi altele. spun că-i treaba lor. Pot Le-am spus că-i ajut. Cînd doamnă, spaţiul dintre blo tut descoperi sursa zgo
curi ar fi închis la cape
Menţionăm faptul că cale că urmare eforturi să le lucreze cum le-au cred ei că e momentul, te cu garduri pentru a-i motelor care-i terorizează
Centrul de Calcul al sis- lor unor colective de lucrat şi cei bătrini, insă îmi dau mie un telefon şi împiedica pe unii să-l pe vecini.
temului de Comerţ Exte i n f o r m a t i c i e n i din cu grijă, că aceia avuse er vin Cu armăta, cu Tu transforme în pişoar. Iar Acestea ar fi, pe scurt,
rior Bucureşti, îmjţreună SICOMEX — SA Bucu seră cai şi boi de jug. Pe burile, cu 1000—2000 de os în. ceea ce priveşte zona problemele oamenilor din
cu Cenfeifl :§ŞfgfftnHjŞ de reşti şi Interconsult De de altă parte, cei puttezi taşi vrednici. Tragem şeni din faţă, cel Incriminat a blocul I. Şi încă nu sînt...
Comei^ «Bţtemaţional Su va, a doua implementare de bogaţi, au cam ştiut să lele peste arătură să nu refăcut gardul viu, iar toate. Spaţiul însă nu ne
ceava — âu prezentat a- gindească agricultura pe poată trece nici ei şi nici grătarul nu va mai fi permite să zăbovim şi a-
plieă$îi plractice pe teh din ţară de acces prin cotnasăH mai întinse, de ce'.'alţi. S-au uitat Ia mine instalat sub salcie, ci peste supra altor amănunte. Ori
nică de calcul avînd ac cablu la băncile de date pe care strîngeau puterea cu neîncredere. Le-am spus drum. cum, cam prea multe pro
ces direct la bazele de descrise mai sus. se va cu care controlau piaţa şi că ostaşii trebuie ţinuţi de Locul 2 în ordinea ne bleme pentru un bloc lo
date internaţionale de la produce la Deva in vara la Haţeg, şi la Budapesta. mîncare, au înţeles că tan mulţumirilor îl ocupă gar cuit mai ales de pensio
Geneva prin sistemul acestui an. Sperăm că Eu cred că in viitor ţăra curile vor strica ogorul, soniera nr. 46. După de nari. Şi prea puţină preo
nii de pe Valea Streiului mai rău decît l-a stricat cesul proprietarei, moşte cupare pentru o compor
SICOMEX — Bucureşti şi aceste preocupări vor ar trebui să se organizeze C.A.P.-ul. Asta-i situaţia. nitoarea sa a închiriat-o tare civilizată. Pentru că
inaugurînd în acest fel constitui o lubrefiere a in aşa fel incit să poată M-au lăsat să plec de un familiei Bojin, care depo- - în ultimă instanţă asta e
implementarea în ţară a activităţilor productive şi concura şi pe pieţele Vle de venisem. Telefon nu zitează aici diverse publi cauza necazurilor ivite:
nei şi ale Bornei, ale Con- mi-au mai dat. Insă mie lipsa de respect faţă de
deservirii prin cablu la de susţinere a unui pro caţii centrale. Transportul
staniinopolului şi ale Ate mi-a rămas un gust tunar. semeni şi uneori chiar fa
mare distanţă, prin sis gres economic şi în ju nei. Noi ştim totuşi prea multe acestor ziare, în puterea ţă de propria persoană a
temul informatic de co deţul nostru. La asta ar trebui să cu lucruri despre trecut. Şi nopţii (spun oamenii) con unora certaţi cu buna-
gete ţăranii, nu la ambiţii prea puţin despre viitor. turbă liniştea. Folosirea cuviinţă.
av n$vlaf chiorii de la televiziune. Totdeauna spunea că sînt Da.
de mm® buni doar pentru măşti de basme sau groteşti. siei ? — De ce-aţi rămas în studio şi în timpul emi
— Aţi pregătit numai masca lui Faltys ?
— Nu, a tuturor. Şase actori nu-i cine ştie ce, — Ca să controlez, răspunse fără ezitări
nu-ţi ia prea mult timp să-i macliiezi. mai ales că Roch.
25. DISCUŢIE DESPRE PROZĂ ŞI POEZIE nu era vorba de Barbă Albastră sau de Neruda, poţi — Despre ce control e vorba ?
să-i faci atunci cînd ai practică. Aşa că să nu se — Prelungisem nasul lui Faltys cu un vîrf de
mire nimeni dacă cer două sutare în plus, de vre
Roch rămase pentru moment stupefiat, dar în la tex şi sub proiectoarele acelea e aşa de cald că
dată îi apăru din nou pe faţă zîmbetul lui sfidă me ce fac treabă bună. afurisitul ăla de latex se topeşte cîteodată...
tor. Momentul acela scurt, de ezitare, a fost suficient Tarantik nu lăsă să-i scape iniţiativa din mînă.
ca Frantisek să Înceapă să-l observe mai îndeaproa — Era vorba de o sumă mai mare, nu de două Roch băgă mina în servietă si-şi scoase cutia cu
pe pe Roch. Poate <*ă încercarea lui Tarantik nu a- sute, adu-ţi aminte, şi n-ai cerut-o dumneata, ci ustensile. Era o casetă pătrată de lemn, plină cu
vea să fie cu totul fără rost. Roch ascundea ceva. Faltys. tot felul de borcănaşe, pensule şl tuburi.
Asta-i sigur. Privirea li era la fel de piezişă ca Roch, iritat, făcu o grimasă. — Dacă domnul Tarantik e aşa de amabil,
şi nasul. Nu privea niciodată drept în ochii celui — Asta-i iar o bîrfă de culise şi dumneata v-aş -putea arăta pe el...
cu care vorbea, ca şi acum, cînd spuse : crezi că am să mă las prins în cursă ? Tarantik scutură energic capul:
— I-am cerut lui Faltys să aranjeze cu Vâgnerovâ — Era vorba de zece mii, rosti apăsat Tarantik
să-mi plătească mai mult. Am impresia că aici, la şi adăugă: Asta-i adevărul, fără glumă. — Mulţumesc, nu-i nevoie să-mi lungeşti nasul.
televiziune, sînt ca la băcănie. Ca să fiu clar, eu La cuvintele lui, Roch sări mînios de pe scaun şi Vorbise serios, fără să realizeze şi sensul figu
lucrez la studiourile Barrandov, aici am primit să începu să strige: rat al acestui joc de cuvinte*. Frantisek, primul,
lucrez doar extern, trei zile: joi, vineri şi nenorocita pufni în ris. Suda i se alătură, îl urmă, şi Taran
- C u ce drept mă interogliezi ? Şi de ce dum
asta de sîmbătă. neata ? De ce tocmai dumneata ? Ce te interesează ? tik. Doar Roch nu înţelese ce s-a îhtîmplat.
— Il cunoşteaţi de mult pe Faltys ? Ştii ce eşti ? Un mîzgălitor de ropiene poliţiste
— ...de mult 7 repetă Roch întrebarea lui Suda, proaste ! Şi vrei s-o faci pe grozavul I In clipa aceea se deschise uşa şi intră plutonie
de parcă nu i-ar fi prins înţelesul. Da, de mult. Asta rul Halik, care anunţă:
Suda îl cuprinse Cu un gest liniştitor pe după
din urmă a fost cel de-al cincilea film al meu cu umeri şi-l conduse spre scăOft. —• A venit doamna Faltys.
Faltys. — Calmaţi-vă, domnule Roch. Terminăm a-
Pentru piesa de azi v-a cerut chiar Faltys ? cum. Dacă înţeleg bine, munca dumneavoastră f ţ (Va urma)
mai întrebă, să se convingă. Suda. s-a sfîrşit înainte ca actorul să apară în faţa ca
— Da, n-avea o părere pre' -bună despre ma merelor... Romaa publicat ta Editura „Batom* — 9973