Page 2 - Cuvintul_Liber_1991_373
P. 2
CUVÎNTUL LIBER NR. 373
tl
Ce mai este nou la NU MAI „PLIMBAŢI" INFORMAŢII • NOTE • OPINII Sîntămăria-Orlea, Sălaşu
de Sus şi, inexplicabil, la
ZIARUL I
Şoimiiş, la doi paşi de
Deva. Ca să nu mai vor
Camera de Comerţ şi fenomen care a maţ fost tuaţie eare-i nemulţu cut abonamente, pentru bim de Lunca Cernii, Te-
Revenim asupra unui
liuc, unde după cum se
meşte pe drept cuvînt pe
criticat, dar se repetă. abonaţii şi cititorii „Cu- toate bibliotecile comu exprimă posesorii de abo
nale, la ziare centrale şt
namente, ,,e dezastru", Nu
Despre ce-i vorba ? Zia
Industrie a judeţului 27—28 aprilie a.e. a so rii de la vagoanele poşta tul românesc", „Univer se trimit, se fură, facto
locale: „Adevărul", „Sa
vînţuluj liber". Lucrăto
rul „Cuvîntul liber1* din
rii poştali nu-şi fac da
sit la Haţeg după 50 de le ar trebui să ia amin sul copiilorCuvîntul toria cum se cuvine ? Cre
Colecţiile, ală
liber".
Hunedoara? după două zile şi două te. (Nicu Sbucliea, cola turi de fondul de car dem că o anchetă din
ore de la apariţie, adică
borator).
pârlea Oficiului Judeţean
ore. Fenomenul s-a repe O ANCHETĂ te, stau zilnic la îndemt- de Difuzare a. Presei e
na cititorilor. Sau ar tre
tat marţi, 7 mai a-C., eînd absolut necesară. Altfel,
(Urmare din pag. 1) ini. Ce le-aţi spus ? Cu ce a sosit abia a doua zi, ESTE ABSOLUT bui să stea pentru că re Biblioteca Judeţeană -va
impresii au plecat? miercuri, 8 mai a.e. NECESARĂ! prezentanţi ai Bibliotecii fi nevoită să solicite res
Judeţene, posesorii de a-
societăţi mixte de produc — Vă dau doar un exem După cum ne-au spus După mulţi ani. Biblio bonamente, ne sesizează tituirea banilor investiţi
ţie şi comercializare. plu, o remarcă a suedezilor: lucrătorii Of i ci ul ui teca Judeţeană are din permanent că publicaţii in abonamente(M. BO-
Nou este faptul că am „Voi, românii, încă nu P.T.T.R., care lucrează nou, în mediul rural, bi le mai sus amintite nu DEA). '
fost invitaţi la Viena, la v-aţi trezit. Trăiţi într-o la punctul de tranzit din bliotecari cu normă În ajung la destinatari, decît
Camera de Comerţ şi In stare de somnolentă". Din Staţia C.F.R. Subcetate, treagă, acest lucru în- cu intermitenţe. Există PURTAT PE
dustrie a Austriei, prilej păcate, aceasta este reali ei sînt prezenţi la sosirea semnînd foarte mult pen cazuri cînd nu ajung de DRUMURI
cu care am perfectat con tatea. Prea puţini dintre trenului, bat în uşa vago tru seriozitatea şi credi loc — este vorba de co
tacte cu 130 de firme noi încearcă să iasă din a- nului care transportă co- bilitatea instituţiilor de muna Mărtineşti. La Tur- Doiiinul Bartha Andraş,
austriece, producătoare,. in ceastă stare. Sloganul „Las’ letele poştale, dar uneori aici, pentru, ridicarea ni daş n-a venit „Adevărul"; din Hunedoara, strada
tre altele, de echipamente că merge şi aşa", atît de nu li se deschide. Aşa că velului de cultură al să au lipsit cîte o lună în Bucegi, nr. 2, blocul K 1,
miniere şi siderurgice, uzjtat în defunctul regim, ziarul este „plimbat11 pî- tenilor. In plus, începînd treagă ta Toteşti, Bretea nr. 65, a venit la redac
prestatoare de servicii în funcţionează încă din nă la Petroşani. Se în din acest an, cu eforturi Română, Lăpugiu de Jos, ţie cu... aspiratorul tip
comerţ şi în turism, în plin. Spre paguba între toarce cu alt tren şi în- financiare însemnate, Bi Hărău, Ribiţa ş.a. Sosesc, AP-21. L-a cumpărat la
alte domenii de activitate. gii societăţi. tîrzierea este gata. O si blioteca Judeţeană a fă cînd şi cină, la Densuş, data de 28 noiembrie
Nou este şi faptul că la — Dar să avem încre 1990. Termenul de garan
Deva a fost constituit, pe dere, să fim optimişti. ţie, de şase luni, expiră
lingă Facultatea Ecologică, — Să încercăm. în a- la 28 mai a.e. Aspiratorul
primul curs postuniversitar eeste zile sîntem angre a funcţionat bine o pe
de pregătire profesională naţi cu toate forţele. în rioadă, apoi s-a defectat.
pe probleme de marcheting pregătirile pentru partici Cum I.P.E.E. „Electro-
şi management, inclusiv parea la „TIBCO ’91", argeş‘ are reprezentanţă
management în afacerile e- care-şi va deschide porţile la Deva, omul a luat o-
eonomice, curs ce se bucu peste cîteva săptămîni în biectul şi s-a prezentat
ră de interes şi largă par Capitala ţării. La ediţia la reprezentanţă. De mai
ticipare. din acest an, Camera de multe ori. N-a fost chip
Aş mai releva faptul că, Comerţ şi Industrie a jude să-i găsească pe lucră 2
în municipiul Petroşani, ţului Hunedoara va fi pre tori. O dată în concediu 2
am organizat, cu sprijinul zenţă cu un pavilion se medical, o dată în conce 7
administraţiei locale de parat, incluzînd 12 firme diu de odihnă ş.a.m.d.
stat, un birou — reprezen eu capital privat şi patru După ce a dat 2 550 lei
tanţă a Camerei judeţene, cu capital de stat. Sperăm pe aspirator a mai dat
pentru a veni în sprijinul să avem succes. Cîteva sute la autobuz,
agenţilor economici din — Vi-1 dorim din inimă. iar după expirarea ter
zonă, diminuindu-se ast — Vă mulţumesc. menului tl va costa şi re
paraţia. E cinstit, e co
fel consumul de timp şi — Şi noi, cei de la zia rect ? (GH. I. NEGREA).
de bani, prin deplasarea rul „Cuvîntul liber" Deva
- lor la Deva. vă mulţumim şi vă vom Deva. Vedere spre gară.
— Aţi avut contacte de susţine în demersurile
afaceri cu investitori stră dumneavoastră. Foto PA VEL LAZA
O investiţie pentru care nu veţi regreta f
V .V /A W A V i'.V .-.V /A W A W .V A V V iV A W JV W M W U W W W ^W V W V W W W W W W W W W W W W W W W WWWWV
ABONAMENTUL LA ZIARUL
(Urmare din pag. 1) Fără Măcar a ne anunţa !
Fete ale medaliei (II) Cum să fim prezenţi?!". *CUVlNTUL LIBER"
de, cele mai multe ori să Afară-i vopsit gardul, înă
ri ătos — al spectatorului. astfel de ruşine încă n-am bius” din Galaţi şi Casa de untru... (adăugăm noi). • Prin abonamentul la ziarul nostru vă asiguraţi
Absenţa unor artişti anun avut parte..." — îmi măr Cultură Rovinari — n.n.) Cutezăm' a avea o păre primirea zilnică Ia locul de muncă sau la domiciliu a
ţaţi prin afiş, conducînd turiseşte Tamara Buciu au acţionat cu întârziere* re ! Precaritatea condiţiei celor mal noi veşti din judeţ, din tară din lume.
uneori la suspendarea re ceanu, învinsă de tristeţe, spune George Ulmeni. A- de spectator esxe efectul • Publicăm scrisori de ta cititori, raiduri anche
prezentaţiei. copleşită de jignire. La firmaţia se confirmă. Im precarităţii In calitate a te articole de opinie pe marginea celor «nai arzătoare
Trecut prin furcile cau cabină toţi par opăriţi. Şi, presarul gălăţean a venit spectacolului. Pentru că, probleme cu care se confruntă judeţul, oraşele şi
dine ale şuşei — gras plă o altă dezamăgire îi pîn- în organizare abia joi. Şl oricît ar nega. odată dis satele dumneavoastră — cititorii noştri.
tită — deveanul a deve deşte. Pentru spectacolul tot George Ulmeni, răs- părută cenzura, mulţi ar • Vă oferim, de asemenea, cronici şi clasamente
nit circumspect. Iată-1 re- de la Brad — aceeaşi zi, punzînd întrebărilor mele tişti „s-au cam aplecat in de la competiţiile sportive, programele Televiziunii
fuzînd să vadă o trupă de orele 20 — se vînduseră 28 cu privire la starea actu afară !" In afara calităţii I Române, cronici teatrale, articole pe tsme de litera
actori cu nume sonore : de bilete! Renunţă bine Şi, iată, publicul le stri tură şl artă, anunţuri de mare $i mică publicitate.
lui artistic: „Neîncrederea
Tamara Buciuceanu Botez, înţeles la a mai face de publicului o datorăm parti gă : „PericolosS sporgersi!". • Un om bine informat este cel care citeşte
Mihai Mereuţă, Hamdi Cer plasarea. „Nu învinuiesc Dacă vor şti să se retragă zilnic „Cnvfntnl liber”.
chez, George Ulmeni. In gazdele! Au făcut ce s-a cularilor, celor care prac la vreme, vor reuşi să • Abonamente se fac la oficiile poştale, factorii
tr-o reprezentaţie cu suc tică „bişniţa cu artă". Ei (re) găsească drumul 'spre poştali şi difuzorii din Întreprinderi şi instituţii, plnă
ces răsunător în ’89, anul putut! Am aflat însă eă ne compromit! Trecindu-ne atenţia spectatorului! Pă in data de 28 mai 1991, inclusiv.
premierei. „Vedeţi, sînt organizatorii (unitatea de pe afişul şuşelor prin care cat doar că „unii cu foloa
femeie bătrînă, dar de o impresariat artistic „Danu- speră să se îmbogăţească. sele, alţii cu.„ ponoasele
lucrurile. Discuţia lor nici nu părea măcar un in asta, i se păruse cam trasă de păr, acum însă tre
terogatoriu. buia să recunoască că în vorbele lui existase o doză
— încă o dată, vă rog să mă scuzaţi că nu de adevăr. Sinuciderea oferea cel puţin singura ex
v-am anunţat, dar tot v-a spus cineva, nu-i aşa ? plicaţie mai logică a nevoii de a înscena moartea
— Desigur. pe micul ecran, în faţa a două milioane de tele
— Cine ? spectatori. Doamna Faltys spusese mai înainte că
26. VĂDUVĂ — Trebuie să spun ? soţul ei se gîndise la moarte şi vorbise despre ea.
— Cred că da. Dacă fusese cu adevărat o sinucidere, nu putea fi
Nu_ avea rochie neagră şi nici Ochii plînşi. Mai — Arhitectul Kalecky, dar... oricum ştiam încă vorba de o hotărîre pripită sau de o clipă de slă
degrabă păru surprinsă cînd Suda şi Frantisek îsi înainte de a-mi telefona el. biciune subită, ci de o acţiune gîndită la rece, pre
însoţiseră vestea morţii lui Jan Faltys cu cîteva cu Suda remarcă cu voce înceată: gătită pe Îndelete, ceea ce era contrar sentimente
vinte de sinceră compătimire. Se vedea că nu se — Nu înţeleg. lor şi raţiunii fireşti ale omului.
aşteptase la aşa ceva din partea lucrătorilor de la Femeia îşi plecă fruntea. — Spuneţi că soţul dumneavoastră vorbea de
poliţie. — Soţul meu a lăsat o scrisoare de adio. Ier- seori în ultima vreme despre moarte, se adresă
• ,F.r£Jntise^ 0 compară în sinea lui cu micuţa taţi-mă — şi-l privi pe Suda drept in ochi — sînt Frantisek doamnei Faltys.
Jindnska şi mai ales eu Irena Skaloudova. I se sigură că mă înţelegeţi, aş vrea... aş vrea să-l mai — Da.
părea de neînţeles de ce Faltys căutase şi culesese văd o dată... — Trebuia să-i scoateţi aceste gînduri din cap.
în altă parte, cînd chiar de prima dată făcuse o Suda trebui s-o decepţioneze. Jan Faltys fusese Doamna Faltys zîmbi cu tristeţe-
alegere atît de bună. transportat la Institutul medico-legal de la Bulovka — Nu prea dădea atenţie la ce-i spuneam eu.
Doamna Faltys era ceva mai în vîrstă, se apro pentru autopsie. Mai întotdeauna ne certam. Se supăra că o fac pe
pia de patruzeci, dar figura ei inteligentă nu-şi pier- — Lui Jan îi plăcea să vorbească despre moar dădaca.
duse din farmec. Tenul îngrijit nu trăda nici măcar te. Tăcu puţin, scoase din poşetă o batistă mică de Următoarea întrebare o puse Suda:
Un P®ru^ cărunt era pieptănat simplu, dar cu mătase şi o frămîntă între degetele crispate. Vor — Am auzit că era prima lui apariţie Ia tele
gust. Purta un costum albastru-cenuşiu şi, ca unică bea aproape mereu despre ea, omul se obişnuieşte viziune...
podoabă, un şirag de perle mici, strălucitoare. să tot audă astfel de vorbe şi... deodată... nidcînd — Da. Chiar m-a surprins că a .primit rolul
Cine v-a adus la cunoştinţă cele întîmplate ? n-am crezut că s-a gindiţ serios la asta. acesta, deoarece, după cîte ştiu, n-a avut niciodată
_ Doamna Faltys plecă privirea şi tăcu. Suda n-o — Dar acum ? o părere prea bună despre televiziune... iar de luCru
lasă să aştepte prea mult a doua întrebare: Doamna Faltys încuviinţă printr-o mişcare ra avea destul. Ba chiar ceva de alt gen şi mai bun,
— Aţi urmărit piesa la televizor ? pidă a capului şi spuse apăsînd pe cuvinte : numai să fi vrut. (Va urma) '
— Nu. — Acum da. M-am convins.
Dacă Suda ar fi interogat pe altcineva e greu In clipa aceea, lui Frantisek îi veniră în minte
de presupus că ar fi acceptat. asemenea răspunsuri cuvintele lui Ajm despre sinucidere şi cauzele care
scurte, dar de data aceasta, nu voia să forţeze ar fi provocat-o. Atunci nu prea luase In serios ideea Roma» publicat ta Editura „Univers" — 1971
