Page 2 - Cuvintul_Liber_1991_374
P. 2
/
CUVÎNTUL LIBER NR. 3
Cererea şi oferta de locuinţe
(Urmare din pag. 1) de locuinţe. Acestea sânt
insuficiente; însă, rapoi tata
mutate din numărul de a- la preţurile actuale majo
partamente ce se constru rate, dar şi indisponibile
momentan datorită greută
iau cu cîţiva ani în urmă.
O U VttsJT ULUI' şi faptul că în Valea Jiului ţilor ivite în derula re a o-
O dificultate o reprezintă
peraţiunilor la C.E.C; »nu
f j solicitările de locuinţe se mai la Deva sînt nasoluţio-
menţin la un nivel ridicat nate circa 2 000 cereri) ea
(sînt cerinţe pentru mai şi cele alocate din rezerva
mult de 1600 apartamente bugetara. De asemenea,
numai în acest an — n.n.), s-au făcut intervenţii si se
constituirea
AVEM NEVOIE Dfc amintită rra fost însă luată în sea POŞTA RUBRICII în vreme ce necesare din aşteaptă să fie reglementat-
vînzării (iilor
şi regimul
fondurilor
mă. Facem, din nou un apel, ele a- vînzărea apartamentelor e- locuinţe, fondurile respec
UN TELEFON PUBLIC ceastă dată Primăriei, poate ne va • Nicolae Ştefia, Tomeşti, xistente este nesemnificati tive puţind să fie destina
auzi cineva : dorim să avem o alee 1. Deşi există hotărîri ale Guver vă. te construcţiei noilor apar
Cetăţenii din comuna Vălişoara curată, să plantăm flori în spaţiul nului şi o decizie a Prefecturii, ca Pornind de la. neajunsu tamente. De notat că. ia
se. confruntă cu o situaţie grea. In chiar îngust de Pe aliniamentul ei. re prevăd anumite gratuităţi şi re rile ce au existat, care do actualele preţuri, surcele 10,
cazuri extreme, Cînd se îmbolnă Or, cu toată strădania noastră, starea duceri pentru veteranii de război rim să fie grabnic curma financiare proprii ale so
veşte cineva subit, pe timpul nopţii, actuală a acestei mici 'artere nu privind transporturile de călători, te, la iniţiativa şi insisten cietăţilor şi regiilor desti 10,
nu au de unde suna la Salvare. De permite menţinerea ordinii, (Nicolae societăţile comerciale de transpor ţa Prefecturii s-au făcut o nate- construcţiei de lu x iu
Nimu — în numele locatarilor A- turi nu ş-au grăbit să stabilească
aceea ne adresăm ziarului „Cuvîn- leţi Margaretelor). modalităţile concrete în care aceste serie de demersuri, inclu te sînt doar simbolice 10.
tul liber11, poate astfel doleanţa noas prevederi urmează să se aplice. Spe- siv. la Guvern, care şi-a Căutîndu-se o ieşire ;-r ii-
tră va fi recepţionată acolo unde 'răm că vor fi luate cît mai urgent însuşit propunerile, cuprin- porară- din impas,- cu a ju
trebuie şi specialiştii în domeniu nc CU GARDUL CE-AŢI AVUT? măsurile ce se impun. zîndu-le, în acte nbrmative, torul primăriilor rurale-.s-a 12
vor instala şi.nouă un post telefonic 2. Atît asociaţia cît şi liga vete vizînd scoaterea din impas făcut o inventariere a lo- ‘
a- construcţiei de locuinţe.
cuinţelor disponibile exis
în zona centrală a comunei. Un te Intr-o scrisoare adresată ziarului ranilor de război sînt două organi 13,
nostru aflăm că la Orăştie, în locul Ca urmare, semnele încu tente la sate. identil - i:t-
lefon interurban la care să avem ac numit „Dealul Mic", există o îm zaţii cu statut propriu, care au drept rajatoare o atestă, s-au du-se astfel posibili; i
ces cînd avem nevoie (F. Florca — scop organizarea, reprezentarea şi creat condiţii ca, în bună să fie.satisfăcute circa 70.0 13,
Vălişoara). prejmuire a plantaţiei de pomi, ca -prijinirea membrilor acestora. cereri. In acelaşi timp, sînt
re acum a dispărut, livada fiind ex 3. Comisia de aplieare a preve măsură, să fie îndeplinite
pusă distrugerii de către animale, derilor Decretului-Lege fir. 118/1990 obiectivele propuse. Dacă cereri şi oferte, ce aste 13,
DORIM SA AVEM în apropiere aflîndu-se o păşune. funcţionează la Direcţia de Muncă şi în privinţa proiectelor şi drept mai puţine ca nu
Proprietarii plantaţiei în cauză e- Protecţie Socială Judeţeană, cu se amplasamentelor nu sînt măr, deocamdată, de con
O ALEE MODERNA rau de acord să suporte plata îm diul în Deva, la care vă îndrumăm semne de întrebare, neca struire a unor locuinţe 14,
prejmuirii respective, dar n-au fost să vă adresaţi cu o cerere, însoţită zurile şi restanţele ce s-au proprietate personală, fapt
încă în vremea dictaturii ceau- de acte doveditoare privind perioa acumulat în construcţia de datorat costurilor inaccesi 14,
bile ale acestora.
şiste, cetăţenii din Aleea Margare consultaţi în această privinţă. ‘Exis da de prizonierat. (I.M.) locuinţe sînt determinate N Fiind defalcat pe locali
tă presupunerea că materialul re
telor, Deva, au cerut fostului con zultat ar fi fost însuşit de unele per • Ileana Kovacs, bd. Mrliai de unele neajunsuri cuibă tăţi şi termene do execu
rite în activitatea practi
siliu popular al municipiului asfal soane din conducerea fostei coope Viteazul, nr. 6, bl. 12/22, Hunedoa că a constructorilor, cît şi ţie, important este ea pri 14,
tarea totală a străzii, aşa cum s-a rative agricole. Iată de ce se pune ra. Problema dv. a fost rezolvată de incertitudinile în acope măriile să. acorde atenţie
prin emiterea deciziei nr. 106682/ deosebită îndeplinirii pro
realizat în Aleea Militarilor, para întrebarea : oare ce-aţi avut cu gar 29. 10, 1990, prin care aţi fost în rirea cu fonduri băneşti a 15,
lelă cu aceasta. Doleanţa celor cîte- dul, domnilor de la fosta coopera scrisă la pensie pentru munca de lucrărilor efectuate. gramului construcţiei de
locuinţe prevăzut pentru
Cu referire la finanţare,
va familii care au casele pe aleea tivă agricolă ? pusă şi limită de vîrstă. (I. L.). este de notat că sursa cu acest an. cu accent pe ca 15,
pondere o reprezintă sume litatea obiectivelor CQ: SG.
le rezultate din vînzarea realizează. 15,
> 9 © v 9 9 9 9 m «r « v t t I I # «ii % f @ f ® # V i V l i t 0 W «M i ® «9 m & «
16,
D is p u ta p en tru p ă m în t co n tin u ă C o n tra c tă rile de la N e piu n? 16,
Deşi în comuna Dobra, Să sperăm că se va trece propice, amenajat pentru (Urmare din pag. I) 5 000 lei mai las 100 cu ce S. Discuţia de faţă ne 17,
ca şi în alte localităţi ale peste acest impas, respec- irigaţii. Ni s-a spus că v-ar ajuta?" Pe acest ton cesită neapărat un post-
judeţului, aparent se spe tîndu-se schiţele de orga s-au găsit oamen] care au jeana, tricotaje de la Pia s-au desfăşurat negocierile scriptum. Prin urmare şi 17,
ră să se facă tot mai mul nizare a teritoriului. destinat acestui scop o su tra Neamţ, Piteşti. Roşiori preţurilor. în acest an. cel puţin, eco
tă lumină în privinţa apli Multe dificultăţi s-au năs prafaţă de circa 15 ha,-dar de Vede, Caracal şi alteles—. — Spuneţi-ne ceva de nomia de piaţă — la care 18,
cării Legij fondului fun cut la Dobra, unde sînt unii, cu răutate, au pus al Intre aceste unităţi se a- spre livrările de pînă acum, nu avem pretenţia că am
ciar, continuă cu intensi circa 290 cetăţeni veniţi, ce te culturi, amestecate, prin flă. desigur şi producători ajuns — îşi arată cetăţea
tate disputele pentru pă solicită pămînt, deşi unii tre legume. Cei înţelegă din judeţ : tricotaje şi în — Tendinţa este de a nu nului mai curînd colţii -de-
mînt. Dl. Gheorghe Mihoc, mai deţin terenuri şi în tori ar vrea să facă o so călţăminte Hunedoara, blă recurge la livrări vagona- cît binefacerile. Metehne 18,
primarul Dobrei, ne.a re localităţile de baştină. In cietate, dar aceasta nu s-a nărie „Vidra" Orăştie, Tri bile. Majoritatea furnizori vechi cum este condiţio
latat despre unele aspecte acelaşi timp, comisia locală constituit încă legal. Spe cotaje Petroşani. Confecţii lor ne pretind să mergem narea, tratarea de către
aflate în 'suspensie. între de împroprietărire a mai răm că cei în cauză vor fi Vulcan, Mătasea Deva. cu mijloace auto. Ei ne în industrie a consumatorului 19,
altele, în satele Roşcani şi constatat că aici există doar ajutaţi să-şi realizeze sco — Cum a decurs nego- • carcă marfa şi apoi scapă int-rn în mod discrimina
Răduleşti o parte din * ce 443 ha teren arabil dispo pul propus, fiind în inte cierea preţurilor de livra de orice răspundere pe toriu faţă de cel extern, 20,
tăţeni au început să-şi în nibil pentru împroprietă resul lor, al comunei şi re ? timpul transportului, dar a partenerului intern de
grădească terenurile, ne- rire, faţă de 495 ha cîte sînt chiar al judeţului care are — Negocieri e pretenţios aceasta ne încarcă foarte afacere faţă de cel extern
maiţinînd seama de dru solicitate şi dovedite cu o mare nevoie de legume. spus. A venit furnizorul mult nouă cheltuielile de continuă să se manifeste.
murile de acces existente, acte. Cu discernămînt şi raţiu cu oferta şi cu preţul pre- circulaţie. O maşină pînă Şi se adăugă, dună cîto 20,
pe care le-au desfiinţat pur Cunoscând tradiţia şi ex ne, comisia locală se stră cizînd că de acolo nu mai la Bucureşti costă 20 000 se vede, preţul de mo
şi simplu, astfel fiind în perienţa cultivatorilor de duieşte să-şi îndeplinească poate lăsa nimic, altfel lei. Toate aceste cheltuieli nopol. Guvernul speră însă 21 ,
greunată sau chiar impo legume din localitate, am atribuţiile, chiar dacă vor produsul devenind neren se vor regăsi, evident, în în abun-’enţa de marfă care
sibilă deplasarea cu utila dorit să aflăm care este si mai exista şî unele nemul tabil. Unii mai comple preţurile la care noi livrăm va să vindece aceste no-,
jele agricole la toate tere tuaţia actuală a legumfcul- ţumiri. tează ; „Şi dacă la un pro produsele comerţului cu vralgii. Vom trăi şi vom
nurile date în proprietate. turii, întrucît există teren NICOLAE TIRCOB dus al cărui preţ este de amănuntul. vedea, spcrînd.
22,
despre viaţă, în raporturile sale cu cei din jur. Cea — Doar n-o fi vorba de sinucidere ?
v n ^ r l a i
laltă cale era mai curînd tehnică, combinativă. Era Frantisek dădu afirmativ din cap, dăr ridică în
trasată de urme cunoscute, ca de pildă fotoliul, fi acelaşi timp din umeri. Nu se stabilise încă nimic 23,
rele şi sîrma, desfăşurarea în timp a acţiunii. Aceas precis.
tă a doua cale presupunea descoperirea altor dovezi Tarantik îşi dădu seama abia după venirea lui
concrete, pentru ca din împletirea lor să iasă la Kalecky că interogatoriul nu-1 priveşte pe el.
27. VĂDUV A iveală tabloul final, veridic, al tragicei întîmplâri. Frantisek explicase prezenţa lui Tarantik prin 23,'
— Şi nu voia ? Frantisek se reîntoarse, bineînţeles, la fotoliul necesitatea unor lămuriri în problemele tehnice de
— Era după un infarct. de metal, dar nu la el ca obiect, ci ca punct de specialitate ale televiziunii. Şi pentru că era împo
— Cînd l-a avut ? plecare pentru interogarea martorilor şi a celor sus triva acestei soluţii, cuvintele îi ieşeau greu din
— In timpul reprezentaţiei de Anul Nou, cu pecţi, a tuturor celor care, într-un fel, avuseseră gură.
Hamlet. Nu se simţea încă pe deplin restabilit. Era vreo legătură cu el Se hotărî să înceapă cu arhitec Zîmbetul sceptic de pe buzele lui Kalecky ex 16,(
foarte grijuliu cu propria-i persoană Se menaja. tul Cyril Kalecky, după al cărui proiect se realizase prima îndoiala că se găsise omul potrivit pentru o
Frantisek înţelese că televiziunea rămăsese sin scenografia piesei: decoruri, ' recuzită şi costume. astfel de treabă. Frantisek nu se angajă însă într-o
gurul domeniu neexperimentat de Faltys pînă la Trebui să promită însă lui Suda, înainte de plecarea polemică cu zîmbetul lui Kalecky şi începu să-i pu 18,1
emisiunea aceasta fatală de azi, în care îşi găsise acestuia, că, în lipsa lui, îl va pofti pe Tarantik nă întrebări.
moartea- înainte de a da glas gîndurilor sale. Suda să-i ţină tovărăşie. Frantisek nu înţelegea intenţia — De unde aţi procurat fotoliul în care a fost
întrerupse relatarea doamnei Faltys. lui Suda; dar presupunea că acesta nu se aşteaptă ucis Faltys ?
— Arătaţi-ne scrisoarea de. adio. la nici un ajutor concret din partea lui Tarantik ; — Din locuinţa mea.
Neaşteptata intervenţie în relatarea sa o sur voia să fie ţinut sub supraveghere, pentru ca nu Constatarea aceasta îi produse lui Frantisek o 19,1
prinse pe doamna Faltys, care rămase o clipă dez cumva, folosindu-şi propria iniţiativă, Să dea naştere mare surpriză.
orientată, temătoare. la conflicte, ce cu greu ar fi fost aplanate şi rezol — Se întîmplă'deseori să împrumutaţi obiecte
— O am acasă. vate. In afară de aceasta, Frantisek avea vaga sen din locuinţa dumneavoastră pentru decorurile pie 20,0
Suda se ridică în picioare. zaţie că ceva nu-i în ordine cu acest Tarantik. Ce selor adaptate pentru televiziune ?
— Mergem s-o vedem, sînteţi de acord ? anume însă n-ar fi putut spune. Cînd îl pofti să vină — Nu, nu prea des... deşi nu s-a întîmplat pen
la el, Tarantik crezu la început că va fi interogat tru prima dată. Vă rog să înţelegeţi, răspund nu nu 21.3
28. TRASUL ÎN VÎNT din nou. Primirea fu însă neaşteptată. mai de proiect, ci şi de realizarea lui scenografică.
Pe doamna Faltys o însoţi doar Suda. Frantisek — Ai avut dreptate, domnule Tarantik î... Nu vreau să-mi pun în joc, din cauza unor defec 22,0
rămase în studio. Erau destule alte lucruri neclare — Aşadar, Roch e vinovatul ? ţiuni de funcţionare, buna mea reputaţie de artist-;
care aşteptau să fie lămurite. Se părea că sînt două — Nu, dar aveai dreptate cînd spuneai că nu e scenograf. 22.3
căi spre descoperirea adevărului. Una începea la nici unul dintre cei prezenţi... (Va urma)
Jan Faltys şi cerea ca motivele şi cauzele morţii lui Tarantik tresări şi pe faţă îi apăru o expresie
să fie căutate în comportarea sa, în concepţia sa de neîncredere: R om an publicat ta Editare „Untoers' — 197 > 22,5
