Page 2 - Cuvintul_Liber_1991_376
P. 2
~ > q . t C U V ÎN TU L USER NR
Domnul
Vasile
Rădac
Mai multă înţelegere din satul Vaidei (Rofnos)
este abonat al „Cuvântului ANCHETA
liber" de multă vreme. In
ultimele două luni însă
şi sprijin pentru handicapaţi nu-1 primeşte cu regulari MARIAIKGE mai wmi
tate In aprilie, spre exem
plu, n-a prim it decît 14
în calitate de conducător adecvat acestei activităţi Ce vor face aceşti oameni,
al secţiunii de tineret din întrucît cel solicitat (situat dacă noi ceilalţi cu care „DE CE NU PRIMESC (Urmare din pag. I) ’ a fi asistata Casei Cruştie.
cadrai filialei judeţene a în spatele Palatului Cultu soarta a fost mai generoa j ZIARUL?" Cea care poarta răspunde
Asociaţiei - handicapaţilor, rii Deva) va primi destina să nu-i privim cu întele- , tenţi ? ! în orice caz, în rea administrativă., Şi ,sin
Marius Boldoi- ara destule ţia de altădată, deci va gere ? Dacă nu-i ajutăm : catalogul clasei a X-a B gura care-poate emite lip-
probleme. Una e deosebit redeveni popicărie. să ducă o viaţă demnă ? ziare1 iar în cursul, acestei nu este prinsă nici' după tarîrea de externare. Or,
de spinoasă, în condiţiile Fireşte că toate solicită Pentru că, lucru rem arca luni, pînă în ziua de '23,* intervenţia directorului la de aici nu s-a primit nici
în care toată lumea cere rile d e. spaţii trebuie rezol bil, în timp ce persoane a prim it 7 ziare. „Ce se în- ‘ secretariat. Pedagogele nu-i m ăcar o sesizare, verbală.
spaţii, iar acestea ’nu-s de vate pentru că ele se jus tefere se ocupă de bişniţă tîmplă că eu plătesc abo sesizează prezenţa nefiresc Detaliile legislative . ic am
gumă să se poată întinde, tifică într-un fel sau altul. sau de alte lucruri nu prea namentul, dar de „ pritait de îndelungată în cameră, prim it de la auto si'- '.ea
îm preună cu vîrstnicii din Dar credem că unei ase curate, aceşti oameni do-, nu-1 primesc deeît une- îndelungată şi la ore ne tutelară' Hunedoara, Cate a
cadrul' asociaţiei, secţiunea menea, activităţi ar , trebui, resc să cîştige cinstit un ori ?"' — se întreabă citi potrivite, Cînd celelalte sînt preluat în evidenţa :: ,şi XC
de tineret doreşte realiza să i se acorde prioritate, ban, să nu trăiască' din mi torul nostru. întrebare Ha la cprsuri. Oare chiar ta cazul Măriei. Deşi,
rea unei compactorii-legă- pentru că oamenii cu pro la altora. Iar pentru acest care sperăm să primească lente de detectiv sînt ne tăm, competenţa este O- 1(
torii- în care să lucreze bleme nu numai că nu sînt lucru merită nu numai un răspuns operativ şi e- cesare pentru a sesiza o răştiei ! Conform uni" in
persoane cu probleme (ter . e..gajaţi de către agenţii consideraţia noastră, dar şi ficient din partea Oficiului stare anormală ce . trenea formaţii de ultimă orfi. Ha
menul de handicapaţi ni se economici, dar sînt şi prin un sprijin efectiv. poştal, a celor care distri ză luni de zile ?! Să se fi ria a fost angajată lfi Pa 1(
pare dur şi nedrept pen tre primii pe care aceştia buie presa şi care răspund înconjurat fata de o mis brica de încălţăm inte.
tru aceşti oameni). Au în îi concediază. Şi atunci... ? ViORiCA ROMAN de această activitate. terioasă aură ce o făcea Pe Marfa, eroina povesti
acest sens asigurări din invizibilă ?! Sau aura era rii, am cunoscut-o la can
partea Fundaţiei de tiner a celorlalţi şi se chema ne tina liceului. Poarta un 11
reţ care s-a angajat să-i păsare ? 1 modern trening mov —
sprijine financiar pentru PUNCTUL CULMINANT. prim it de la Oră.ştie şi
cumoărarea utilajelor. E- Intre dispensar şi bani. . . In urma unor certuri, una este ceea ce se chea. • ,o
xistă şi o • ofertă pentru a- dintre colegele de cameră, fată frumuşică foc". O în 12
ceste utilaje. Ceea ce lip crescută şi ea tot la Orăş- treb cum îşi omora timpul
seşte deci este spaţiul în (Urmare clin pag, 1) recţia Sanitară şi alţi fac faţă de m ajoritate invocă tie, o decOhspiră pe Ma pe care ar fi trebuii: să-l 11
care mica unitate să-şi tori, interesaţi sînt, în prin chestiuni lipsite de impor rfa. Pedagoga Cocrean îi petreacă la şcoală. Tri vo
desfăşoare activitatea. cipiu, de acord să fie apli tanţă, cum ar fi şi aceea comunică directorului Băr- tam. Mai mergeam ca. Mia 13
Cum dem ersurile pentru cată o asemenea soluţie,1 că noua clădire are şi etaj, bulescu. (o colegă — n.r.) la fabri
obţinerea spaţiului ş-au dicamcntclor necesare şi vizind, în esenţă, opţiunea iar pacienţilor le-ar fi, DEZNODAm ÎNT. Fata că. Am fost o săptăRiîsă Ia ie
împotmolit, Marius. a ve poate a lemnelor de foc, şi interesul major al obştii vezi doamne, greu să urce este am eninţată cu exma Vulcan (cu 6 altă colegă
nit iar la ziar. Ne-am adre ar fi bine ca dispensarul din Gurasada. Pe cînd cei scările (!). tricularea. Disperată, bate — nai.). Vacanţa de iarnă
sat Prefecturii pentru a să se mute în noua clădi ce ar dori licitarea, sediu Punînd în cumpănă ar la uşa unei cunoştinţe din am petrccut-o la Oră-tio. v,
află ce şan-;;' există în ob re, urmînd ca cheltuielile lui nu-şi văd decît nişte gumentele pro şi contra, Deva. Şi dacă pînă în ă- Subscriem la opinia d-lu'i
ţinerea spaţiului. Domnul de am enajare aferente să interese minore personale, parcă este mai înţelept şi cest moment statutul de director : a fost un con
Alexandru Pop, subprefect, fie suportate de parohie, acelea de a-şi mai. însuşi mai raţional ca, în loc de clandestinitate al Măriei a curs de îm prejurări ! S- ii
cunoştea situaţia. A subli care va prelua apoi actua nişte bani rezultaţi din vîn- bani, comuna să beneficie stat sub semnul sălbaticei xistă însă un adevăr pe
niat că personal are inten lul dispensar. zare. Pentru ca unii din ei ze de un nou dispensar omerta (legea mafiotă a rare ne vedem siliţi a-1 ii
ţia sa identifice un spaţiu Prefectura judeţului, Di să-şi „motiveze" opoziţia uman. tăcerii) şe trece acum în recunoaşte tranşant 1 şi fă- ■
cealaltă extremă. Prin a ră menajamente-. Peste l.pa-
.V O T A W .W a W i.V A V cere sprijinul poliţiei, al te s-a întins aripa largă a
autorităţii tutelare de pe nepăsării. P.edagogi-suDra-
~ VIŢELUL, lingă Prim ăria Hunedoara, veghetori, . profesor-diri rin -.
Unitatea’ .se ştie,
face
Nevoia (le imitate puterea, iar puterea se • 'al Câsei 'de Fete;; Orâştie. te, director al Casei de : Fete 15
reflectă benefic in munca 1 MAGNETOFONUL Prin a s e caiuta . m ama, ce 'Or,fistic ! AltTe1 cum se : ex-
şi Piaţa societăţii, ale fie ŞI RADIOUL locuioşte in Hunedoara şi ’ pircă neţnmsitricularek \itruii:-
(Urmare din pag I) răm. s-o slujim, nu inte cărui membru al său. Cu cai*e refliză să o primească. . elev În;.':cată;To n a r ■ ne--
resele- individuale, egoiste, Otit mai mult intr-o so Fir•esc f '; Da că .n-a .accep- cuiîoăşţejrea' si,ţuaitief" sc•ala-
re la si"ir şiC de trime st m
de a accede la fotolii şi cietate ca a noastră, şu- j La l.uncoiu de Jos tră tşt -O de mic•ă, de ce s-ar
să caute, să găsească şi la putere cu orice preţ. bredă, în formare-; la e- iesc oameni blînzi şi. har îin povara acum cu o d o m -’ de către cei ce . poartă' încă
să adopte măsuri conju . Nevoia de unitate şi dificiul. căreia t-ehuie să nici, omepoşi şi cinstiţi.. nisoară ? 1 M 13 ani, să ras puade*rea ci- st ‘.iior lor ?.
gata. perseverente, pentru acţiune comuna şe resim punem umărul, cu .toţii, Dar cum pădure fără us te descU:rci singură. ■ r î i Cu atât mă: millt (U cit
binele şl progresul naţiu te extrem de lacăt în în mi s-o 'pârtegfitH; hu s-0 cături ţiu exista... Q ase spiiile; „iliari:n imdasa" . M?triă nu pr>7>n nov■ase ?.’'Dă-
nii — şe ceartă cam des . treprinderi şi instituţii, şubrezim şi mai mult. , menea... uscătură este Va măl. ..Şu spre. a o.,.pionvinge, că banii nec «iri întraţ
şi cam violent, îşi, neagă unde unii muncesc, iar sile Dud. Unde credeţi că îi trage şi-o bătaie. rit ei —’$1, h<ir Domnili iui.
diplomaţi,
Specialişti,
unii. altora părerile, şi ob-i alţii şe fac că muncesc, întreprinzători, oameni"de ] l-a duş capul într-una din Sîntem prinşi şi noi în reprezintă o suină frumu
servaţiile critice, acuză unde unii lideri sindicali bună credinţă ce ne vizi- . nopţi ie trecute ? La graj caruselul întîmplării. Soli şică — ar fi fost daţi din
dezinte
buzunarul cuiva,
preşedinţia şi . guvernul gin dese doar la drepturi tează ţara ne avertizează j dul lui taică-său. A dezle cităm şi obţinem informa
. (şi. nu-i nici un rău în şi privilegii, urmărindu-le gat un viţel de la iesle şi ţii pertinente. Conducerea resul ar fi fost, dare, la
asta, cinci o fac cu decen cel mai adesea brutal, aproape la unison asupra , pe aici ţi-e drumul. într-o şcolii mărturiseşte : Nu fel de; profund?! ■Retorică
ţă şi obiectivitate — n.n.;. prin demonstraţii şi gre necesităţii de unitate, de j altă seară, după ce s-a o- ştim cine-i vinovat. Exis întrebare !..Marfa este crea- .
insă . nu aduc idei- şi so ve, în loc să le revendi-, contopire q eforturilor , menit peste măsură la Ha tă un concurs de îm preju toarea neplăcutei situaţii pe
Cei de
care o parcurge.
luţii viabile, care să se ce în baza rezultatelor într-unul., singur, puternic, j nul ' „Cerbul”, s-a oprit la rări ! A fost am eninţată
constituie în cărămizi du obţinute în muncă, după prin care să învingem ; Dispensarul medical din cu : exm atricularea doar lingă ea îşi au însă partea
lor de contribuţie. Şi. fără
Vălişoara.
înnoptase de-a
rabile la edificiul liber cum nevoia de unitate se greutăţile, să ne apropiem i binelea şi' dacă a- văzut că pentru a fi speriată. Con să ne silim a fi pesimişti,
tinuă. a răminc în internat.
tăţii si democraţiei cin ţa impune mai mult ca ori- tot mai mulţi prieteni, „ă | e .închis, 1-a deschis dum Spre a şi ocupa timpul, a- gîndim : Scăpaţi de sub
ra noastră-. Pentru că o cînd si în rîndul minori asigurăm credibilitate i nealui. Nu cu cheile L-a jută la. cantină. Facem act teroarea obligativităţii de
ţară avem toţi cei care tăţilor cu care convie României peste hotare.. spart. A luat un magneto de filantropie pentru un a crea o naţiune de baca
trăim azi în România şi ţuim. ca şi între slujito Numai uniţi vom iz- j fon şi u n ,ap arat de radio. copil care n-ar , merita ! laureaţi, într-atît de nepă
pe care trebuie s-o apă rii credinţei. bindi. Dar pe cînd să pună mu N R, - Ni se pare impro sători să fi devenit das
zica a pus cine trebuia mi priu spus. filantropie. Ţi- călii ? ! Răspunsul e unul
na pe el. (Gh. 1. N.). nlnd cdnt că fata continuă singur : nu, categoric nu 1 ,
v p t f v l a f O uşoară rumeneală i se urcă în o b raji: , ' — .Da, bineînţeles. Kaleeky răspunse prompt, dar
— Trageţi în vînt, domnule, şi contaţi pe întîrn- pe urm ă se opri, brusc.;. Ce tot aveţi cu Faltys ? Nu
plare, nu-mi place. cumva credeţi că s-a... ? ;
m 1 — Nu vă grăbiţi cu aprecierile, replică rece Frantisek înclină, puţin nesigur, capul.
Frantisek, spuneţi-mi, cine s-a gîndit de fapt la foto — Spuneaţi că l-aţi cunoscut bine, aşa că tro
liul dumneavoastră, cuiva i-a venit acest gînd... a bule să ştiţi dacă se gîndea adesea la moarte -,t
30. TRASUL ÎN VÎNT fSeBt cineva propunerea asta? vorbea despre ea. ' ■■ ••• o •
Kaleeky înălţă tăcut din umeri. Kaleeky îşi manifesta însă vehement dezacordul
Frantisek avea în privinţa aceasta o părere pu — Dum neavoastră? . . — Astea-s prostii ! Nu ştiu cine v-a băgat în can.
ţin diferită, dar nu vru să discute în contradictoriu — Nu. ideea asta greşită, dar Jan n-ar fi făcut nicioda. ă
şi continuă : . — Nu cumva... chiar Faltys ? aşa ceva. Să vorbească despre moarte, asta da, eh:
■— Cine a venit cu îdeea de a . se .aduce un aii — Nu ştiu... piă îndoiesc că am mai putea- afla n-a fost decît un joc... un fel de igienă sufletească
fotoliu de la dumneavoastră ? acum. dacă mă înţelegeţi,' îşi juca lui ihsuşi o comedii
Era o întrebare periculoasă- Kaleeky o ştia la Frantisek nu voia să renunţe: Suda l-ar fi sfătuit Omul însă nu trebuie judecat după ceea ce spun
fel de bine ca Frantisek şi de aceea răspunse, cu şi el. probabil, să se dea bătut. Dar. era de ajuns ea ci după ceea ce face. după modul în care trăic ‘
foarte m ultă prudenţă : din fiecare o mie de întrebări să clarifice ) -ăear două Âsta-i şi punctul de vedere a l marxiştilor...
— Nu ştiu... iniţial am propus eu totul altceva, său trei amănunte, chiar şi detalii aparent nesemnifioa'. îl spusese ca pe cel mai .convingător argument.
cum ştiţi probabil şi dumneavoastră, un fotoliu vechi, tlve : urm ătoarele întrebări au după aceea un curs Avea. după cum se pare, o idee destul de vulgară
demodat, capitonat. La repetiţia generală însă s-a şi o direcţie mai .precise. Frantisek rămînea cu per despre marxism. Era însă inteligent, se vedea din
fiecare vorbă a lui. Se comporta şi vorbea cu sigu
constatat că e stricat... aşa că ne-am aflat în fata severenţă la probiema scaunului fatal-' încereînd să
unei . probleme : unde să găsim repede alt fotoliu. în descopere cine l-a propus pentru decorul respectivei ranţa oamenilor care au succes.
Lui Frantisek îi trecu prin minte că n-ar strica
Ultima clipă.. ; piese. dacă s-ar cerceta toate ieşirile sale din ţară, mai
— Nu s-ar fi găsit în toată televiziunea un altul ' — Pentru ea cineva să fi venit cu propunerea
ales, cele din urmă, dacă nu au cumva vreo legătură
de rezervă ? .w. âceasţa. trebuia să cunoască mobilierul din locuinţa cu moartea lui Faltys.
— Ba da, bineînţeles. Sigur că s-ar fi găsit cel dumneavoastră..; — Cine lua parte la consfătuirile din casa dum
puţin douăzeci şi cinci, dar... Kaleeky mişcă din nou mina, cu un gest ce voia neavoastră ?
‘ Frantisek aştepta răbdător ca arhitectul să-şi în să exprime îndoială. — Uneori toată echipa.
cheie fraza. — Unele şedinţe de lucru se ţineau la mine. Am — Cine venea cel mai des?
— ...nici unul nu ar fi fost potrivit. o locuinţă destul de spaţioasă am pus-o la punct
— Potrivit pentru ce ? vreme de doisprezece ani. e pasiunea mea şi totoda (Va urma)
Kaleeky răspunse puţin irita t:. tă reclama muncii mele de arhitect decorator.
— Pentru emisiune, la dracu... şi pentru inten — A participat la vreuna din aceste şedinţe şi
ţiile artistice ale regizorului. Faltys ? Romas publicat ta Editura „Univers* — 757?