Page 2 - Cuvintul_Liber_1991_377
P. 2
CUVÎNTUL LIBER NR. 377 (
•'iq.
UW A
ÎN FAJA NAŢIUNII (Urmare din pag. 1) ACTIVITATE COMERCIALA SAU LIPSA mărfuri alimentare raţio
nalizate la magazinul a-
(Urmare din pag. 1) prezentate în Parlament, şi din Hotărîrea 211/1991 a TOTALA DE RESPECT FAŢĂ DE CETĂŢEAN? limentar nr. 9 Simeria nu
şi-a primit raţia de ulei
anume după principiul pro Guvernului. Ea este as — peste 600 litri. Cu ce-şi
Şi a conchis eu seninăta centajului electoral. Parti pru sancţionată deoarece unor mărfuri, fie din ne (oare merită apelativul de justifică activitatea mer
te : sigur, fără arme. Noi dul Naţional Social a ayut lasă loc practicării de glijenţă, fie din rea in doamnă ?) Voichiţa Vin- ceologii societăţii comer
sîntem de acord să fie o 10 minute, în 15 luni. Par preţuri „după ureche", tenţie produce nejustifi ţan, de la magazinul So ciale simeriene, vreo 3—4
oră, a încheiat reprezen tidul Wellseh cinci minute, cel mai adesea în defa cate goluri în aprovizio cietăţii comerciale cu ca la număr dacă atîta amar
tantul F.S.N. E timp su Partidul Social Democrat voarea cumpărătorului sau narea populaţiei. Cil toa pital de stat din Simeria. de timp n-au văzut că la
ficient să ne arătăm sufi zece minute. Profitori au consumatorului. Doamna te acestea, la magazinul Imaginaţi-vă că doamna magazinul respectiv nu
cienţele. fost liberal-democraţii, ca Maria Florea, proprietara alimentar nr. 8 din Si le stocase pentru a-şi ser s-a adus uleiul ? în Si
Totuşi, o singură întru re au avut 25 de minute în întreprinderii mici „A- meria se stocaseră 400 kg vi cunoştinţele la preţul meria, dacă vrea, un sin
nire nu a fost de ajuns. 15 luni, apoi conservatorii, zur“ din Deva, o neglija sare extra. La cofetăria legal. Puteţi să credeţi ? gur om face turul tutu
Delegaţii au vrut să ia în- cu 40 minute, şi, în fine, voit. La fel o neglijau sa „Garofiţa" din Hunedoa Nu ? Nici noi. ror magazinelor într-o zi.
tîi legătura cu şefii parti laburiştii, cu 50 de minu lariaţii magazinului mixt ra, Maria Banciu stoca- Dacă unii stochează în Pentru ce s-au zdrobit
delor, să se mai socoteas te. Am mai spus că orele nr. 7 Simeria al Coope se ţigări indigene în va scopuri pe care cred că simerienii să aibă pentru K
că, Să se informeze, să mai de maximă audienţă sînt rativei de consum Deva, loare de 9 042 lei. Şi se numai ei le ştiu, alţii lip l(
reflecteze. Peste .cîteva zi definite cam trei pe zi, magazinelor nr. 23 — în miră fumătorii de ce nu sesc cu rea credinţă popu activitatea comercială o
societate proprie, ca să
le ne-am văzut din nou. deci 21 pe săptămînă, şi călţăminte şi nr. 4 — a- se mai găsesc ţigări „Gar- laţia de mărfuri de im 1(
Cu forumul foarte puţin că emisiunea de actualităţi limentar, cofetăriilor mai existe cîţiva oameni
schimbat şi pe dihafară şi consumă aproximativ .şapte „Narcisa" şi „Transilva paţi" decît la bişniţari cu portanţă vitală în alimen care „mănîncă şi ei o pîi-
pe dinăuntru. Liberalii din acestea, cu conţinut nia", toate din Simeria, 15—20 lei pachetul. Nici taţie, dar care există în ne" ? S-o mănînce sănă
domnului Săndulescu şi politic manifest, iar Cro patronul întreprinderii mai mult, nici mai puţin cantităţi îndestulătoare în toşi, dar făcîndu-şi dato
. U.D.M.R.-iştii domnului Do- nica Parlamentului şi Via mici „Edmond" din Ha- de 220 prosoape pluşate depozite. în perioada ia ria corect, în folosul cum V
mokos au fost chiar intra ţa Parlamentară consumă ţeg. în valoare de 15 240 lei nuarie—mai 1991, popu părătorului, nu în dispreţ 1:
tabili. Fl'ontul şi-a pierdut altele, fără a lua în calcul Stocarea în magazin a pusese la „oprit" doamna laţia arondată pentru fată de el.
electoratul şi nu mai poate excepţiile şi guvernul ţă x:
lua 66 la sută. Ţărăniştii rii. Rezultă o încărcătură
au pretins ‘ timp de emisie politică pe sufletul româ LĂZILE SE DISTRUG 1:
la concurenţă cu timpul nului complet disproporţio Poluarea şi ecologiştii - in divorţ
Guvernului, uitînd că ţara nată faţă de locul real al In spatele bufetului din
are 120 de partide si un trăirii şi conştiinţei politi Luncoiu de Jos există o
singur Guvern, nu 120 de ce în universul personali (Urmare diD pag. I) frontal problema poluării ţeles că-i place enorm să stivă mare de ambalaje
guverne concurenţiale. Pî- tăţii, unde avem multe ca s-au mulţumit să acuze se audă vorbind, indife — lăzi din lemn — care
nă la urmă F.S.N.-ul a ad tegorii homosemnificante pei, solului şi, în special, medicii şi personalul sani rent de ce zice. N-a suflat zac aici de ani de zile.
mis un procentaj de 50 la (de la hoinoreligiosui şi a aerului. tar că nu-şi fac datoria, că o vorbă despre ce fac eco — Am încercat la mai
sută pentru sine, călcînd homosemnificant, la horno- . în judeţ avem 10 factori iau salarii degeaba, că igie logiştii din judeţul nostru multe depozite, dar ni
principiul internaţional al esteticus şi homosapiens extrem de poluanţi, între na în pieţe este la pămînt, pe linia purificării celor s-a răspuns că nu preiau
procentajului electoral, în structurate în marele con care la loc de frunte se si că la restaurantul „Crişul" trei factori de mediu — pă- lăzi din lemn goale, —
sensul că renunţă- la pro cept al lui homocogitans), tuează Termocentrala Min din Brad este mizerie ş.a. mîntul, apa şi aerul —, ne spunea doamna Maria
centul de 66 la sută. Aşa însă nu avem decit o ca tia, ce aruncă ziinie asupra Complet în afara proble despre ceea ce au de gînd Zvorac, mandatara unită
a fost. Eu am crezut, în tegorie homopolitică (aşe Devei cantităţi mari de ce mei, dacă nu de-a dreptul să facă în această direcţie. ţii. 1;
calitate de secretar al co zată, cine ştie din ce pri nuşă ce-i afectează* în spe hilar, ni s-a părut cuvîn- Ori, poate, n-a avut ce spu Noi ştiam că în •multe
misiei de cultura 'şi mijloa cină, în ordinul zoologic, cial pe copii. tul reprezentantului ecolo- locuri se duce lipsă de li
ce de informare în masă ca: zoopolitikon). : Iată, consideram, o te giştilor în Consiliul Prefec ne ? Păcat! Să se afle e- ambalaje. Atunci de ce
din Camera Deputaţilor, că Eu am spus, eu am au meinică bază pentru dis turii, Sigişmund Duma. cologiştii în... divorţ cu le lăsăm să putrezească ? 1<
trebuie să apăr nişte va zit. De aceea m-am gîndit cuţii ample şi aprofundate, Domnia sa a ţinut o expu poluarea ? (Gh. I. N.)
lori de armonie sufleteas să fac un partid al oame care să determine măsuri nere amplă, împănată cu
că şi am explicat că BBC- nilor cu percepţii arhaice severe menite a schimba citate latineşti, plimbîn- 1<
ul a acordat partidelor în de cultură, să merg cu el fundamental situaţia. Din du-se prin filozofia omului DIN DOSARELE POLIŢIEI
total 145 de minute, în 15 la tribunal (251 de semnă păcate, lucrurile nu s-au şi a naturii, comparînd —
luni, începînd cu 4 ianua turi se pot aduna uşor, din derulat pe această cale. E paradoxal — omul — â- TlLHÂRIE LA RIBIŢA zultaţi din această afacere.
Nu cu mult timp în ur
rie 1988, spre exemplu, cîteva familii) şi apoi să drept că au vorbit vreo ceaştă fiinţă complexă, do Pot fi ei numiţi controlori ? 1*
ceea ce revine împărţit în atacăm puterea, cu noua şase domni, membri ai tată eu inteligenţă eu — mă, din locuinţa lui La- Desigur că nu.
disţau Bocsy s-au furat
PRODUSE
timp deJ cîte cinci minute noastră viziune pentru te Consiliului Prefecturii, dar absurd — o maşină. Din
formaţiunilor politice re leviziune. Ar fi ceva. aceştia, în loc să atace cuvîntul dumnealui am în 12 000 lei. La puţină vre DE SUTE DE MII DE LEI
me însă poliţia l-a arestat STOCATE lf
e a pe Lucian Ciucă, din Sla 419 000 lei. Aceasta este
tina, care ş-a dovedit a fi valoarea mărfurilor stoca
(Urmare din pag t) ză, bisăptămînal, discoteci. unul din tîlharii din Ri- te la unitatea 39 din Deva,
„Precum speranţa Căminul cultural, posedînd ’ biţa. In prezent poliţia îl aparţinînd Societăţii Co lt
veselă şi alte lucruri nece caută pe cel de-al doilea, merciale „Alimentara” şi
sare, este' închiriat cu re pe nume Dionisie Predes- unde gestionar este Vir-
absolut necesar pentru a gularitate pentru nunţi. cu, din Peşteana, jud. Vîl- ginica Calboreanu. Ce voia 1!
avea ce lăsa generaţiilor animă pe toţi .. Toate acestea sînt o dova cea. De remarcat că ambii să facă oare cu 531 cartu
Viitoare» dă că instituţia este cău au antecedente penale, o- şe ţigări, 76 sticle ţuică, 22
Am mul sperat intr-o- beaseă. E ceva de făcut în rului, mai ales că şi-a pro tată de oameni. Dar tre cupaţia lor de bază fiind sticle de rom, 367 borcane 2(
vreme Că, măcar, nunţile acest sens ? Probabil ! pus să prezinte spectacole buie să facă mai mult pen hoţia. castraveţi cohservaţi... etc. ?
Vor mag conserva ceva din La Certeju de Sus, învă şi în alte localităţi: Do- tru a-şi îndeplini menirea CONTROLORI? NU! Tot aici, vinul cu 80,50 lei 21
specificul de altădată al ţătoarea Vişinica Vancu, bra, Bîrcea, Cristur. Un sa de catalizator al vieţii Sînt cercetaţi Ioviţă Ur- sticla se vindea cu 86,50
datinilor noastre milenare, are un an de activitate. Ne lucru bun îl constituie în spirituale a localităţii. Să sulescu.-Emil Popovici şi lei! Să mai amintim că u- 2(
dar, din păcate, şi acestea spune că aşezămîntul de să faptul că la căminul sperăm în zile mai bune, Viorel Sălăjean, toţi din nitatea nu ptoseda autori
au devenit nişte „hibrizi" cultură păstrează un an cultural se proiectează de cînd şi locuitorii satului îşi Hunedoara şi toţi învestiţi zaţie pentru desfacerea
care nu mai rodesc nimic. samblu artistic — taraf, trei ori pe săptămînă fil vor schimba mentalitatea, cu sarcini de control acces produselor de alimentaţie -2]
Miza este prea'mare, poa solişti, dansuri, grup vocal. me, au loc Spectacole pre găsind cu cale să treacă la Stadionul „CorvinulV publică ? S-a dispus inven
te unică — banii. Iar în Nu am îndrăznit să-i în zentate'-'de trupe venite din mai des şi cu încredere Domnii permiteau intrarea tarierea unităţii, după care
ce priveşte obiceiul tradi trebăm pe oamenii comu afară — Teatrul de Estra pragul căminului cultural, în stadion a microbiştilor vom mai vedea...
ţional s-a „cristalizat" o nei dacă au văzut la lu dă Deva, Casa de Cultură unde vor avea, cu adevă fără bilete, dar de la care
stereotipie săracă şi anos cru aceste formaţii, pentru a Sindicatelor Petroşani, rat, ce găsi, ceva care să încasau ei banii. Recent, Rubrică realizată 2:
cu sprijinul
tă, aceeaşi peste tot în a nu avea o decepţie. Să Căminul . Cultural Boz. le stîmpere setea de cul numai „domnul" Ioviţă a- Direcţiei de poliţie
care tronează muzica sîr- credem în spusele directo Pentru tineri se organizea tură ! vea în buzunar 957 iei re- a judeţului .21
vn^vlai Se făcu o tăcere lungă, întreruptă în cele dim apropie de fereastră şi se opri. 2:
urină de Kalecky, care tuşi şi făcu o strîmbăturăV — Totdeauna se ascundea în spatele altcuiva, 2:
E acră, Ji venea, desigur, greu să vorbească, dar chialr cita din Hamlel, sau din Cehov... sau din scena lui
el începuse duelul acesla verbal cu Tarantik şi tot Peer Gynt cu Negustorul de nasturi, 9 cunoaşteţi
el trebuia să-l sfîrşească. desigur. 2;
31. TRASUL IN VlNT
— îmi pare rău dacă te-am jignit cumva. Tre — Nu, n-o cunosc...
Kalecky zîmbi : buie să recunosc că ai dreptate, Tarantik Dacă • Suda scoase din buzunar luleaua goală şi se
— Poate că roi-aş putea aminti, dar toată această unul din noi doi ar fi avut motiv să-l omoare pe aşeză comod în fotoliu. Doamna Faltys rămăsese
investigaţie nu are nici un rost. Vă repet: cel care Faltys, apoi eu aş fi fost acela, şi nu dumneata. lîngă fereastră, cu spatele la Suda. începu să recite
a pomenit despre fotoliu nu va fi găsit. Nu cred cu voce înceată: li
că asasinul ar fi fost atît de naiv îneît să atragă 32. UN CITAT DIN IBSEN
în felul acesta atenţia asupra lui. Nu-i doar atît de — Deci, ca să n-o mai scald,
greu să faci ca gîndul tău nemărturisit să fie ex M-a vizitat negustorul de nasturi şi mi-a spus i Eşti păcătos, nu tnsă-n înţeles înalt. li
primat prin gura altuia. Nu-i aşa, Tarantik ? La ultima răscruce tot ne-ntîlnim noi, Peer, De asta, vezi, de chinuri eşti scutit
Era clar că ultima întrebare fusese pusă doar Acu te las. Inimica nu-ţi mai cer. Şi intri-n linguroiul de topit,
aşa, fără să aştepte vreun răspuns. Ea însă produse E poate o prostie, dar de data asta nu glumesc, — Nu înţeleg de ce atîta grabă ? l
o întorsătură neaşteptată a situaţiei. Nu te supăra pe mine, de fapt nu mai exist. Oi fi eu apucat, dar, drept să spun,
— De ce-ai pomenit numele meu ? Tarantik F. Mă socotiţi de-a bînelea nebun.
începu să se plimbe agitat prin încăpere. Ce ur Rîndurile erau bătute Ia maşină, dar ultima li Oi fi eu haimana şi de prisos,
măreşti ? teră era scrisă cu stiloul. Biletul se afla pe biroul Dar nu sînt propriu-zis un păcătos. 21
Kalecky zîmbea mirat. Chiar şi Frantisek fu de lîngă fereastră şi Suda îl cerceta. — Eşti păcătosul tipic mijlociu...
surprins de valul neaşteptat de indignare şi revoltă — Nici nu mă mir că n-aţi luat în serios scri
ce se simţea în vocea lui Tarantik. Răbdarea lui soarea aceasta de adio. De obicei nimeni nu glu Se smulse brusc din îmbrăţişarea cuvintelor me
ajunsese la limită şi nu mai era în state să asculte meşte eu moartea sa. lodioase şi, puţin ruşinată de slăbiciunea de a se fi
şi alte aluzii la persoana sa. lăsat furată de ele, încercă să schimbe vorba:
— De ce nu sînt crezut ? Pentru că mi-am ofe — Credeţi ? — Scuzaţi-mă... vă fac o cafea, e gata îndată.
rit de bunăvoie concursul ? Ce, am avut vreodată Abia sosiseră. Doamna Faltys, care mai avea Suda văzu în asta un pretext pentru a ieşi din 2;
ceva cu Faltys ? Niciodată, fără glumă, niciodată. încă pardesiul pe ea, şi-l şocase şi-l ăttmcă neglijent cameră. Prea îşi rostise crispat şi neaşteptat'oferta.
Faltys juca în piesa mea, e adevărat, dar că mă pe spătarul unuia dirt cele două fotolii, aşezate în O lăsă să plece. 22
chema Petre sau Pavel habar n-avea şi precis că jurul unei măsuţe joase, rotunde.
nu-i păsa. De altfel, nici mie. Pe stradă poate că — Jenda n-ar fi scris niciodată astfel, se temea i-'-SK (Va urma)
■! ’iw
nici nu ne-am fi salutat. După nevastă-sa nu um de vorbe mari, ca să nu pară caraghios, spuse ea
blam... 21
cu vocea înceată, după care făcu o scurtă pauză. Se Roman publicat tn Editura „Univers' — 1971
