Page 2 - Cuvintul_Liber_1991_378
P. 2

2                                                                                                                    CUVÎNTUL  LIBER  NR,  378  \


                    Concedierile  —  intre                                                                          FRECVENŢA ŞI GRAVITATEA
                                                                                                                ACCIDENTELOR  RUTIERE  CRESC  ÎN
                obiectivitate  şi  arbitrariu                                                                CONDIŢII  ATMOSFERICE  NEFAVORABILE
                                                                                                             iar  carosabilul  era  ca  o   te  în  cea  mai  mare  mă-
                                                                                                             oglindă.                sură,  starea  de  euforie,
        'Am  ajuns  în  ultim a  vre­  te  şi  altor  cauze.  Fiul,  de   Aceleaşi  explicaţii   le-a                               mai  cinstit  spus  beţia  şo­
                                                                                                              In  localitatea  Veţel,  au­
       me  să  nu  îndrăznim   să  pu­  18  ani,  a  term inat  şcoala   dat  domnul  Iuga  şi  consi­      toturismul  a  fost  scăpat   ferului   KISS  ARNOLD
       nem   prietenilor  ori  cunos­  profesională  auto,  dar  fir­  liului  sindicatului,  care  a
       cuţilor  banala  întrebare  „ce   ma  la  care  a  fost  reparti­  dorit  s-o  sprijine  pe  doam­  Reducerea   vizibilităţii   de  sub  control  şi  a  trecut   ALFRED  TIBERIU,   sta-
                                                                                                                                    bilindu-i-se  o  îmbibaţie
       mai  faci ?“.  Ne  îngrozeşte   zat  s-a  desfiinţat.  Deci  sin­  na  Cotoc.  Lidera  sindica­  în  condiţii  meteorologice   pe  sensul  opus  într-o  pi-   alcoolică  în  sînge  de  1,74
                                                                                                            ruietă  scurtă  izbind  vio­
       gîndul  că  cei  întrebaţi  ne-   gura  posibilitate  de  a  cîş-   lă,  doamna  Cornelia  Lazăr,   nefavorabile  constituie  u-   grame  la  mie.
       ar  putea  răspunde   „sînt   tiga  un  ban  este  de  a  in­  mi-a  făcut   precizarea  că   nul  din  principalii  factori   lent   un  alt  autoturism,
       şomer“.  Fireşte  nu  e  o  ru ­  tra  în  subteran,  de  vreme   „s-a  lăsat  la  aprecierea  şe­  care  influenţează  negativ   Dacia  1300,  al  cărui  con­  Era  deci,  la  lim ita  cînd
       şine.  Âm  zice  chiar  că  fe­  ce  mama  —  întreţinător  de   filor  de  unităţi  alegerea  ce­  capacitatea  de  percepţie   ducător  nu  a  mai  putut   cu  o  astfel  de  alcoolemie,
       nomenul  a  devenit   „nor­  familie   —  a  răm as  fără   lor  cu  care  vor  lucra,  în-   şi  reacţie  a  conducători­  evita  în  nici  un  fel  acci­  omul  are   reflexe  mult
       mal".   Nu  însă  şi  pentru   slujbă.   Dar  au  răm as  şi   trucît  au  gestiuni  şi  răs­  lor  auto,  sporind  conside­  dentul.  Ambele  autovehi­  diminuate,   percepţia   şi
       cei  atinşi  de  necaz,  mai  a-   fără  casă.  Imobilul  cum pă­  punderi  mari.  Pentru  Otilia   rabil   în  aceste  condiţii   cule  au  devenit  mormane   reacţia  îi  sînt  m ult  defor­
       îes  cînd  se  găsesc  într-o   rat  (fără  contract)  în  satul   însă  am  intervenit  pentru   gradul  de  risc  pe  timpul   de  fiare  contorsionate  iar   mate  şi  asupra  sa  se  in­
       situaţie  limită.        Plopi,  comuna  Bretea  Strei,   că  e  calificată  şi  are  cea   deplasării.  vinovatul  conducător   şi   stalează  un  fals  curaj,  ca­
         „Sînt  disperată.  Nu  ştiu   fosta  proprietară  l-a  dat  u-   mai  mare  vechime.   E.  o   Cei  mai  periculoşi  sînt   însoţitoarea  sa  au  fost  az-   re  în  şoferie  înseam nă  a-
       ce  să  fac  —■  şi-a  început   nui  fiu,  care  a  obţinut  or­  fată  muncitoare,  o  vedeai   şoferii  care  „nu  simt"  şo­  vîrliţi  din  habitaclul  au­  desea  accidente  cu  conse­
       doamna  Maria  Otilia  Cotoc   din  de  evacuare  a  doamnei   cu  găleata  şi  imediat  după   seaua,   care  de  fapt  nu   toturismului  ior,  decedînd   cinţe  de-a  dreptul  tragi­
       povestea,  întreruptă  mereu   Cotoc  din  casă.  Deci  mamă   operaţie.  Şi  întotdeauna  a-   sesizează  şi   nu  trăiesc   pe  Ioc.  ce,  cum  s-a  şi  întîmplat.
       de  lacrimi  şi  suspine.  Am   şi  fiu  sînt  fără  slujbă,  fă­  mabilă.   Şi-apoi,  dacă  ar   realităţile  momentane  ale   A  mai  încetat  din  via­  Pentru  nesăbuinţa   sa,
       fost  concediată  de  la  Res­  ră  casă !        fi  avut  vreo  abatere  mai   circulaţiei,  cu toate  schim­              vinovatul  a  plătit  cu  via­
       taurantul  „Deva".   Lucrez   Arh  dorit  să  cunosc   şi   gravă,  s-ar  fi  auzit.   O ri­  bările  şi  situaţiile  limită   ţă  un  pasager  al  autotu­  ţa,  dar  mai  trist  este  fap­
                                                                                                            rismului  Dacia  şi,  totoda­
       în  alim entaţia  publică  de   părerea  domnului  Nieolae   cum  este  cu  cele  mai  grave   ce  pot  interveni  deseori.
       24  de  ani,  aici  am  fost  ca­  Iuga,  şeful  Restaurantului   probleme  familiale".  La  acest   comportament   tă,  au  fost  răniţi  deosebit   tul  că  alte  5  persoane  au
       lificată  ca  ospătar.  In  toţi   „Deva".   Mi-a  arătat  mai   Nici  lidera  sindicală  nici   periculos  contribuie,  prin­  de  grav  conducătorul  a-   fost  victime  deşi  nu  au
       aceşti  ani  n-am  avut  nici   întîi  lista  cu  cei  22  de  oa­  alţi  mombri   din  consiliu   tre  alţi  factori,  oboseala,   cestuia  din  urm ă  şi  cei­  nici  o  vină.
       o  nemotivată,  nici  abateri   meni  puşi  pe  liber.  „N-a   nu  cred  în  vinovăţia  doam­  surmenajul,  folosirea  de   lalţi  doi  însoţitori.
       disciplinare.  Domnul  Iuga   fost  uşor   s-o  întocmesc.   nei  Cotoc.  Insă  „şeful  are   tranchilizante  şi  mai  cu   La  catastrofa   aceasta   Poliţia  judeţului  Hunedoara
       a  venit  ca  şef   de  puţin   Din  53  de  oameni,  să  con-   răspunderea  şi  noi  nu  pu­  seamă  consumul  de  bău­  rutieră  a  contribuit,  poa-  Serviciul  circulaţie
       timp  şi  nu  mă  poate  cu­  cediezi  22,  gîndiţi-vă...".  Da.   tem  intra  peste  el”  preciza   turi  alcoolice  înainte  de
       noaşte.  De  fapt  singura  ex­  într-adevăr,  nu  e   uşor !  A   doamna   Ioana   Arsenie.   plecarea  în  cursă.
       plicaţie  pe  care  mi-a  dat-o   motivat  apoi  păstrarea  ce­  Deci  şeful  dispune  de  soar­
                                                                                                 KISS  AR-
                                                                                      Se  numea
       a  fost  că  am  avut  în  ulti­  lor  rămaşi  prin  faptul  că   ta  oamenilor  din  subordi­  NOLD  ALFRED  TIBERIU
       mii  ani  concedii  medicale.   prezintă   garanţii  morale   ne.  De  obiectivitatea  sau   şi  era  în  plină  tinereţe.
       Este  adevărat  că  am  fost   şi  seriozitate   în  muncă.   subiectivitatea  aprecierilor   Avea  un  autoturism  Audi,
       bolnavă.  Oricum,  nu  mi  se   Referitor  la  doamna  Cotoc,   sale  depinde  decizia  luată.   modern,  cu  mulţi  cai  pu­
       pare  drept  ca  eu,  cu  cea   în  afara  temerilor  că  sta­  Dar  cine  ar  putea  stabili   tere  sub  capotă.  Se  afla
       mai  mare  vechime  din  cei   rea  de  sănătate  i-ar  putea   cu  exactitate  unde  se  si­  în  drum  spre  Germania
       concediaţi,  să  plec,  iar  ti­  produce  neplăceri  (absenţa   tuează  aceasta  intr-un  spa­  şi  cu  el   pornise  într-o
       nere  angajate  de  2—3  luni   unui  om  pe  o  perioadă  mai   ţiu  delimitat  între  obiecti­  călătorie  spre  hotare   o
       să  rămînă.  De  ce  nu  s-a   mare  avînd  implicaţii  se­  vitate  şi  arbitrariu,   dacă
       dat   o  probă  de  lucru ?   rioase  în  activitate),  a  mai   unele  concedieri  se  fac  din   cunoştinţă  din  Cisnădie,
       Doar  pentru  că  unele  sînt   invocat  existenţa  unor  sus­  motive  obiective  sau  pen­  femeie  tînără,  cu  doar  27
       rude  cu  şeful  sau  din  zo­  piciuni  în  rîndul  persona­  tru  că  nu  le  plac  şefilor   de  primăveri.  Motorul  au­
       na  sa  de  baştină?".   lului   referitor  la  unele   ochii  celor  puşi  pe  liber ?  toturismului  răspundea  cu
         Starea  de  .  nelinişte   a   „lipsuri"  la  obiectele   de               prom ptitudine  capriciilor
       doamnei  Cotoc  se  datoreş-  inventar.                  VIORiCA  ROMAN      celui  de  la  volan,   care
                                                                                    apăsa  tot  mai  necontro-
                                                                                    iat  pe  pedala  de  accele­
                  INFORMAŢII  .  NOTE  •  OPINII                                    raţie,  deşi  ploua  m ărunt  Vieţi  pierdute,  maşini  distruse...
            CU  CAMIONUL         acum aşteaptă  să vadă ca­  în  România,  dar  şi  pe  al­
                                 re  este  preţul  real  al  că­  te  meridiane  şi  paralele     Putere  şi  autoritate
              LA  FURAT
                                 rămizilor.  (Sandu  Jianuj.  ale  globului  păniîntesc.
                                                          Iată însă că se răspîndeşte
          Teodor  Varga  din  Dum-                                                    (Urmare  din  pag.  I)  disociere  —  aceea  dintre   ritatea  aspirină  la  instau­
         brăviţa-Crişcior  era  cu­  MOARE  PARCUL      un zvon de natură să  îngri­                         putere  şi  autoritate  —  re­  rarea  propriei  puteri   a-
                                                        joreze  conştiinţa  fiecăruia
         noscut  ca  (An  cumsecade,   DENDROLOGIC                                   obedienţă;  autoritatea  nu   zultă  o  impresionantă  sui­  vem   azi  nevoie,  ci  de  căr­
         muncitor  şi  respectat  de                    dintre  n o i:  un , mare  nu­  cere  să  fie  slugărită   ci   tă  de   concepte-perechi,   turari  care  să-i  deschidă
                                                         măr  de  arbori  au  început
         cetăţeni.  Dar  recent  şi-a   Cum  bine  se  ştie,  Par­                   slujită,  iar  oamenii  ci  sînt   care,  în  noile  condiţii  pe   acestui  popor  greu  încer­
         daţ  cinstea  pe  ruşine.  Ce   cul  dendrologic  din  Sime-   să  se  usuce.  De  ce  oare ?   aleşi  pe  criterii  de  com­  care  le  străbatem,  se  cer   cat  calea  spre  înţelegerea
                                                         Ipotezele  ar  fi  mai  mul­
         a  făcut ?  in  ziua  de  24   ria  este  unic  in  ţară   şi               petenţă  şi  caracter.  Pute­  regîndite,   reconsiderate,   codului  de  conduită  a  noii
         mai  a.c.,  cu  o  namilă  de   printre  cele  mai  mari  a-   te.   Una  ar  fi  aceea  că   rea  impune  o  disciplină;   reevaluate.  lum i  în  care  intrăm.  Abia
         camion,  s-a  dus  la  orga­  menajări  de  acest  fel  din   apa  freatică  este  poluată,   autoritatea  aspiră  înspre   Nu  de  putere  avem  azi   cînd  vom   înţelege  aceste
         nizarea  de  şantier  a  Sec­  Europa  şi  din  lume.  Toc­  alta  că  aerul  este  plin  de   o  etică,   aceeaşi  pentru   nevoie,  ci  de  autoritate.   imperative,  abia  cînd  fie­
         ţiei  de  drumuri  şi  poduri   mai  din  acest  motiv  par­  impurităţi.  Cauza  precisă   guvernaţi   ca  şi  pentru   De  autoritatea  legii,   a   care  dintre  noi  va accepta
         —  Baraj  Mihăileni  —  de   cul,se  bucură  de  un  mare   nu  se  cunoaşte  încă.  Dom-,   guvernanţi.   Puterea   se   moralei,  a  educaţiei.  Nu   ideea   inconfortabilă   a
         unde  a  sustras  ilegal  can­  aflux  de  vizitatori   din   m i  ecologişti  sînt  rugaţi   mulţumeşte  cu  instrucţia;   de  panglicari  politici  a-   necesităţii   reconsiderării
         titatea  de  3 500  cărămizi   ţară  şi  din  străinătate,  ve­  să  se  ,  deplaseze  la  faţa   autoritatea  pune  în  prim-   vem   azi  nevoie,  ci  de  oa­  vechiului  său  mod  de  a
         pe  care  intenţiona  să  le   niţi  aici  fie  să  înveţe  —   locului,  să  studieze  feno­  plan  educaţia.  Şi  parale­  meni   care  să  reprezinte   gîndi,   abia  atunci  vom
         vîndă  la  preţ  de  speculă   este  vorba,  evident,   de   menul  şi  să  propună   ce   la  ar  putea,  desigur,  con­  autoritatea  prin  prestan­  putea  spera   că  sfîrşitul
         unor  persoane  particula­  şcolari  —  fie  să  admire   trebuie  făcut  pentru   ca   tinua.  E  suficient  însă  şi   ţa  conferită  de  caracter   acestei  chinuitoare  peri­
         re.  Fiind  prins  în  flagrant   splendidele  exemplare  de   parcul  dendrologic  să  nu   atît  pentru  a  ne  dă  sea­  şi  competenţă.  Nu  de  ari­  oade  de  tranziţie  nu  mai
         delict  de  Poliţia  Crişcior,  arbori  şi  arbuşti  ce  cresc  moară.      ma  că   dintr-o  singură  vişti  care  sabotează  auto­  e  chiar  atît  de  departe.
                                                           când  cu  mina  măsuţa  rotundă,  străjuită  de  fotolii.  zîmbi  şi  îi  făcu  semn  din  cap  că  nu  are  nevoie.
                                                              Doamna  Faltys  se  conformă.                   Scoase  apoi  din  buzunar  o  foaie  mototolită  de  hîr-
                                                              —  Cînd  aţi  găsit  biletul  lui  Faltys,  obiectele  de   tie,  lista  celor  prezenţi  pe  platou,  alcătuită  de  şeful
                                                           pe  birou  erau  aşezate  la  fel  ca  acum ?      pazei  de la  studio,  domnul  Navratil.
                                                              —  Nu.  Biletul  se  afla  într-un  plic  întredeschis,   —  V-aş  fi  recunoscător  dacă  mi-aţi  spune,  de­
          33.  UN  CITAT  DIN  IBSEN                       aşezat  peste  scenariul  piesei...  Puneţi-vă  zahăr !  ,  spre  fiecare  în  parte,  în  ce  relaţii  se  afla  cu  soţul
            Rămase  singur.  Privi  din  nou  în  jurul  său.  Din   Suda  se  servi  cu zahăr şi întrebă  iar :  dumneavoastră,  bineînţeles,  în  măsura  în  care  cu­
        fiecare  mobilă  se  degaja  un  aer  ciudat  de  seriozi­  —  Cam  cît  era  ceasul ?                noaşteţi  acest  lucru...  Cine  îl  simpatiza  şi  cine  nu...
        tate.  ce  nu  se  explica  prin  faptul  că  aparţinuseră   Doamna  Faltys  răspunse  fără  să  se  gîndească   De pildă, regizorul Glanc...
                                                                                                                 —  Se  aflau  în  relaţii  pur  oficiale.  Doamna  Faltys
        unui  om  acum  mort,  ci  care  plutea  în  odaie,  cu   prea  mult :
        siguranţă,  şi  înainte  de  asta.  Doi  pereţi  erau  aco­  —  Nu  ştiu  precis,  în  ju r  de  şapte  şi  jum ătate.   răspundea  curgător,  ca  şi  cum  şi-ar  fi  pregătit  de
                                                                                                              mai  înainte  răspunsurile.  Altceva  nu  ştiu...
        periţi  în  întregime,  de  jos  pînă  sus,  cu  ’o  bibliot^pă,   Era  înainte de  a  se  transm ite  piesa.
        alcătuită  în  cea  mai  mare  parte  din  volume  de  tea­  —  Cînd  credeţi  că  a  scris  Faltys  aceste  rînduri ?  — Josef  Platenik,  actor.
        tru.  O  măsuţă  mică  cu  un  aparat  de  radio  cu  picup,   —  Probabil  ieri...  nu  ştiu  sigur.    —  Nu-mi  amintesc  să-mi  fi  vorbit  vreodată  de­
        o  canapea  joasă  acoperită  cu  o  pătură  în  carouri,   —  De  ce  credeţi  că  ieri ?            spre  el.  N-ar  trebui  s-o  spun,  dar  Jan  se  uita  câteo­
        măsuţa  rotundă  şi  cele  două  fotolii,  pe  spătarul   —  Ieri  a  avut  loc  aici  o  întîlnire  a  întregului   dată  de  sus  la  oameni.
                                                                                                                 —  Vilem  Ajm,  actor.
        unuia  aflîndu-se  pardesiul  doamnei  Faltys.  Pe  pereţi   colectiv  care  lucra  la  piesă  şi,  în  jurul  orei  zece,  au   —  Fuseseră  prieteni  în  tinereţe...  un  cuplu  in­
        aţîrnau  tablouri  originale  de  Jan  Zrzavy  şi  Josef   plecat  cu  toţii.  Cred  că  s-au  dus  la  vreun  restaurant.
        Sima,  cu  rame  aurite,  dovedind  pricepere  şi  simţ   Jan  nu  s-a  mai  întors.  N-a  dormit  acasă,  separabil...  de  fapt  erau  trei,  pentru  că  şi  eu  eram
        decorativ.  Mai  rămînea  doar  biroul  şi  scaunul  îm ­  —  Cine  a  fost  ieri  aici ?             nedespărţită  de  ei,  pe  vremea  cînd  jucam.
        pletit  din  spatele  lui.                            —  Nu-i  cunosc  pe  toţi...  Regizorul  Glanc,  asis­  —  Aţi  fost  şi  dumneavoastră  actriţă ?  Suda  îşi
           Biroul,  acoperit  cu  un  cristal  gros,  era  aproape   tentul  lui,  Zbynek  Ciz,  o  oarecare  domnişoară  sau   arătă  surprinderea.
        gol.  Se  afla  pe  el  scrisoarea  de  adio, a  lui  Faltys,  un   doamnă  de  la  televiziune,  o  chema  Vagnerova,  cred,   — E  m ult  de  atunci,  zîmbi  doam na Faltys, aproa­
        plic  alb,  o  carte  de  format  mic,  broşată,  cu  coperte   scriitorul  Tarantik,  iar  dintre  actori  doar  Skaloudo-   pe  zece  ani.  .  Pe  vremea  cînd  eram   încă  la  Brno,
        verzi-albăstrui,  cu  titlul  Peer  Gynt,  şi  scenariul  tras   va,  apoi  arhitectul  Kalecky  şi  un  tînăr  bărbos,  înainte  de  a ne m uta  la  Praga.  Pe  urm ă  Jan  a  dorit
        la  multiplicator  al  piesei  adaptate  pentru  televiziu­  —  Nu  vă  am intiţi  cine  a  plecat  ultim ul ?  să  părăsesc  teatrul.  Aici,  la  Praga,  s-a  schimbat  pu­
        ne,  la  reprezentarea  căreia  fusese  omorît  omul  pen­  —  Ultimul ?  Doamna  Faltys  se  opri.  Gred  că   ţin.  A  început  să  şe  certe  şi  cu  Ajm,  nu  cunosc  mo­
        tru  care  această  cameră  constituise  un  cămin.  nu-i  atît  de  important.                      tivele,  dar  fugeau  unul  de  altul  ca  dracu  de  tămiie...
           Aşteptarea  luă  sfîrşit.                          —  Nu,  desigur...  dar  v-aş  ruga  totuşi  să-mi  spu­  uneori  erau  chiar  caraghioşi...  Tăcu  brusc.  Ceva  însă
           Doamna  Faltys  se  întoarse,  aducând  o  tavă  pe   neţi.                                       nu pricep...
        care  se  aflau  două  ceşti  de  cafea  şi  o  zaharniţă.   —  Ny  ştiu.                                Suda  aşteptă să  se explice.
        Vru  s-o  aşeze  pe  birou,  lîngă  Suda,  dar  acesta  o  opri.                                                                     (Va  tirma)
                                                              Suda  se  juca  gînditor  cu  luleaua,  doamna  Faltys
           —  Nu,  nu  acolo,  mai  bine  aici,  spuse  el,  indi­  împinse  spre  el,  cu  totul  fără  rost,  o  scrumieră.  Suda  Roman  publicat  ta   E ditura  J& nivcnT   1071

                                                                    \
   1   2   3   4