Page 3 - Cuvintul_Liber_1991_378
P. 3

lAINlCA, 2  IUNIE  1991                                                                                                                          Pag.  3



                                                                                         GLUME...  COPILĂREŞTI
     CH LE 3D 0SC 0P mmsmcm                                                     micul,  Ionescule ?
                                                                                      Ce  crezi  că  e  co-  ţe,  m-aş  face  că  nu  ob­
                                                                                 —  Totul  în  legătură  cu   serv..,
                                                                                                        •   —  Mămico,  dracul  e
                                                                                alţii,  domnule  profesor.  bărbat ?
                                                                                 •   —  Spune  Popcscule,   —  Mai  rău,  m ult  mai    SUFLETUL
                 REFLECŢIA  ZILEI                                               care-i  efectul  ploilor?  r ă u !                  RĂMÎNE VEŞNIC
                                                        PLANTE  MEDICINALE       —  Apa  trece,  pietrele   —  Aha,   atunci  e  fe­
         ■   „C în d   nu  mai  suntem  copii,  suntem                          rămîn,  domnule  profesor.  meie...                 Ploaia  îmi  curge  şiroa­
   d e ja   morţi".                                         PĂPĂDIA              •   —  Cum  se  formează   •   —  Florine,  ţie  de  ce   ie  pe  creştet,  pe   faţă,
                                                                                                                                  după  guler,  pe  şira  spi­
                                                                                rouă ?                nu-ţi  semnează  tăticul  no-
                                   BRÂNCUŞI             Se  recoltează .-  frunzele   —  Păm întul  se  învîrte  tele în carnet ?   nării.  G îndesc:  sufletul
                                                                                                                                  meu  al  cui  trup  l-a  tre­
                                                      iarba  cu  rădăcini.      neîncetat   în  jurul  axei   —  Pentru  că   doctorii   cut  prin  viaţă  înaintea
                                                       Momentul  optim :  apri­  sale  şi  transpiră™   i-au  recomandat  să  evite  mea ?...  Oamenii  grăbiţi
                                                      lie  -  septembrie.        •   în v ăţăto ru l:  Cine  ştie  şocurile...    trec  pe  lingă  mine  cu
                                                        Răspîndirea :   în   în­  să-mi  spună  ce  gust  are   •   “   De  ce  ai  o  ureche
               DESPRE  COPILĂRIE                                                                                                  capul  între  umeri,   cu­
       •   „Bambusul  nu  se  îndoaie  după  ce  a  crescut,   treaga   fără,   în  locur   sifonul ?  mai  m are ?               fundaţi  în  gînduri.  Su­
                                                                                                          —  Asta-i  urechea  de
   copilul nu  învaţă  cînd  e  mare".                însorite.                  Un  elev :   Sifonul  are   care  mă  „critică"  tăticul...  flete  călătorind  în  ace­
                                                        Recoltarea :  frunzele  se
                               Proverb  bengalez      taie  de  la  suprafaţa  so­  gust  de  picior  am orţit.                   laşi  tren  al  vieţii,  ureînd
       •   „Singura  lecţie  de  morală  care  se  potriveşte                      Un  copil,  la  grădina  în *   *” * * *   ‘3bla  —  coborînd  în   gările
                                                                                   iO rm s i.  vede  un  păun
                                                                                                           *L
   copilăriei,  şi  cea  mai  im portantă  la  orice  vîrstă,  este   lului ;  iarba  cu  rădăcini   zoologică,   vnrlo  fir»  n n i m    —  în v ă ţ!   mai  am  o   Timpului.  Doar  în  gări
                                                      pe  sol  moale,  prin  smul­
   de  a  nu  face  niciodată  rău  nimănui".         gere,  pe  sol  tare,  uscat   şi  zice :       strofă !...                 sufletul  işi   va  aminti
                                       Rousseau                                  —  Bunico,  bunico !  Vi­  •   —  Ştiţi  copii,  cînd  e   trupurile  prin  care  a  că­
       •   „Sînt  două  feluri  de  promisiuni  sa cre:  cea   cu  cazmaua  sau  cuţitul   no  să' vezi  cum  a  înflorit   frig,  obiectele  se  contrac­  lătorit.  Călătoria  lui  nu
   făcută  unui  copil  şi  cea  făcută  unui  duşman".  Cantităţi  foarte  mari  se   o găină ! !    tă,  iar  cînd  e  cald  se  di­  va  sfirşi  nidctnd.  în  că­
                                                      pot  culege  la  întoarcerea
                           Hcnry  de  Montherlant     culturilor  de  lucernă,  di­  •   —  Bunicule,  am  gă­  lată  —  explică  profesorul   lătoria  mea  să  încerc  să
       •   „Nu  e  satisfacţie  mai  mare  ca  aceea  de  a   rect  din  brazdă.  sit  4  potcoave.  Ce înseam­  de  fizică.  Cine  îmi  poate   dau  numai  binele,   să
   învăţa  şi  o  cauză  mai  onorabilă  ca  aceea  de  a-ţi   Uscarea :   la   umbră   nă  asta ?    da  un  exemplu ?           fac  binele,  să  ştiu   că
   învăţa  copiii".                                   nesuprapuse,  cît  mai  re­  —  înseam nă  că  bietul   M ihăiţă   ridică   două   sînt  un  simplu  călător
                               Proverb  chinezesc     pede  după  recoltare.  Din   cal  umblă  desculţ.  degete :                pe  care  ti  aşteaptă  o  ga-
       •   „Sufletul  copilului  este  ca  apa  limpede  de   iarbă  se  îndepărtează  in­  •   Profesorul:  —  Tom-   —  Vacanţa  de  vară  e   }  ră  necunoscută   şi   nu
   izvor, pe parcurs,  se poluează".                  florescenţele.           my,  mîinilc  tale  sînt  foar­ mai  lungă   decît  cea  de   ‘  ştie  cînd  va  trebui  să
                                 Hrant  Avakian                                te murdare.            iarnă.                      coboare,  iar  în  gări  nu
                                                       întrebuinţări : ceaiul  de
       0   „Din  gura  copiilor  iese  adevărul".     păpădie  se  recomandă  în   Ce-ai  zice  dacă  eu  aş   •   —  Cine 'a   fost  Mihai   \  poate  pătrunde  materia­
                                         Pluton       afecţiunile  ficatului.  veni  la  şcoală  m urdar  pe  Viteazul ?          litatea  vieţii  ci   doar
       •   „Cruzimea  naşte  cruzime  şi  blîndeţea,  blîn-                    mîini ?                  — Amza Pellea,  domnu­    undele  sufletului.   Gări
   deţe.  Copiii  cărora  nu  li  se  arată  dragoste,  ajung  să                Tommy :  —  Din  poliţe. le  profesor.           din  care  ureînd,  sufle­
   nu  mai  iubească".                                                                                                            tele  vor  călători  in  alte  ,
                                     II.  Spencer                                                                               i  trupuri  cu  trenul   ce
      #   „Copiii  învaţă  bunătatea  de  la  natură,  iar                       CEA MAI VECHE ŢARÂ INDUSTRIALA                 I  merge  veşnic  înainte  pe
   răutatea  de  la  oameni".                                                  Marea  Britanie  este  con­  prie,   este  astăzi  puternic   ^  drumul  ce  nu  se  termi- t
                                  Nicolae  Iorga                              siderată  cea  mai  veche  ţa­  orientată  şi  spre  importul   i  nă...  „Nimic  nou   sub  i
      #   „Dacă  un  copil  m ărturiseşte  greşeala   fără                    ră  industrială   din  lume.   acestor  materii  prime.   In   '  Soare"  poate  calea  aste \
   înconjur,  lăudaţi-1  pentru  sinceritatea  de  care  a  dat               Industrializarea  tim purie  a   Marea  Britanie  este  dez­  ţ  un  contur  închis  la  alt
   dovadă".                                                                   condus  la   mari  transfor­  voltată  şi  industria  chimi­  i  nivel  şi  trece  prin  pro-
                                       J.  Locke                              m ări   în  structura  popu­  că  şi  de  construcţii  de  ma­  ■  iecţia  aceloraşi  puncte
      #   „Pentru  părinţi,copilul  rămîne  tot  copil,  Chiar               laţiei  şi  a  modului  ei   de   şini.  Această  ţară  insulară   doar  în  alt  timp,  eu  alţi
   dacă  devine  conducătorul  unei  ţări".                                   viaţă.   Desigur,  şi  astăzi   participă  în  comerţul  mon­  călători.  Trec  prin  plba-
                                 Proverb  libanez                            Marea  Britanie  reprezintă   dial  cu  8,7  la  sută  şi  ocu­  ie  şi   încerc  să  învăţ
      ţ   „Copilul  este  ca  o  oglindă  care  te  ameţeşte                 un  im portant  stat  indus­  pă  locul  cinci,  după  S.U.A.,   că  nu  trebuie  să  te  legi
   puţin.  Sau  ca  o  fereastră".                                           trializat,  deşi  a  fost  depă­  Germania,  Japonia  şi  Fran­  de  nimic  material,   că
                        Antoine  de  Saint-Exupery                           şit  de  multe  alte ’ ţări.  In   ţa.              trebuie  să  pătrunzi  pe­
                          Selecfie  de  IUE  LEAHU                           prezent,   ea  ocupă  locul   Cîndva  a  fost  şi  un  pu­  trecerea  vieţii  sufletului
                                                                             cinci  în  lume  in  construc­  ternic  stat  minier.  Cu  120   prin  trupul  tău  în   a-
                                                                             ţii  navale,  locul  opt  în  in­  de  ani  în  urm ă  se  extră­  ceastă  lume,  să  înţelegi
                                                                             dustria  oţelului  etc.   gea  în  Marea  Britanie  ju­  menirea  fiecărei  Intim-
                „ S E M N U L ”                                                Tradiţionala  industrie tex­  m ătate  din  producţia  mon­  plări,  să  fii  doar  parte
                                                                                                                                 din  întreg  şi  să  între-
      —  Vai,  ce  copilaş  drăguţ  a v e ţi!  —  exclamă  un                tilă  dezvoltată  în  Anglia   dială  de  huilă.  Astăzi,  deşi   i  geşti  acel  TOT  conştient
   astrolog,  aplecîndu-se  asupra  căruciorului.  Sub  ce                   mijlocie  şi  Scoţia,  care  fn   cantitatea  de  huilă  extrasă   *  că  întregul  nu  va  fi
   semn  s-a  născut  m icuţul ?                                             trecut  prelucrau  doar  lîna   a  crescut  în  raport  cu  pe­  niciodată   perfect  căci
       —  Nu  ştiu,  — răspunde  roşind  tînăra  mamă.  îm i                 şi  inul  din  producţia  pro-  rioadele  anterioare,  Marea   doar   sufletul   rămîne
   amintesc  numai  că  scria :  „Nu  călcaţi  pe  iarbă..."                                           Britanie  ocupă  doar  locul   .  veşnic.
                                                                                                       patru  în  lume.
                                                             DE  PRIN  EXTEMPORALE...                           P.  STOIANOV    \         INA  DELEANU
             SFATURI  PRACTICE
                                                       Deccbal,  regele  dacilor,  ventate  de  chinezi  in  Urn­
   •   Petele  de  grăsime  sau  •   Petele  de  rugină  de  pe   i-a  învins  pe  turci  în  bă-  pul  luptelor   dintre  sa-
  urmele  de  muşte  se  înlă­  lenjerie  dispar  uşor  dacă   tălia  de  la  Tapae  în  Ba-  murai.  •   Cursa  de  mara-
  tură  spălînd  locul  cu  cre­  introducem  partea  de  ţesă­  nat,  in  anul  101 e.n.  •   Pe  ton  a  fost  inventată   de
  tă  am estecată  cu  alcool  al­  tură  pătată  în  zeamă  de   Columna  lui  Traian  de  perşi  in  timpul  bătăliei
  bastru  sau  CU'  naftalină.  lămîie  fierbinte.   la  Adam-Clisi  sînt  mobi-  de  la  Termopile.  •   Le-
                            •   Petele  de  cafea,  ceai   Uzate   imagini  din  cele  gendele  sînt  poveşti  şt iin-
   •   Petele  de  sirop  sau  de                    două  războaie  dintre  ro-  ţifico-fantastice   pentru
  băuturi  dulci  se  şterg   cu   sau  cacao  se  înlătură  fre-   mani  şi  daci.  •   Scrierea  ascuţirea  m inţii  preşcola-   #   Scoţianul  Mc Maşter  penny.  Mă  duc  pe  jos  la
                           cînd  locul  m urdar  cu  un
  zaţul  de  cafea,  apoi  se  lus­  tampon  înm uiat  intr-un  a-   este  de  trei  fe lu ri:   cu  rilor.  •   Secolul  X X   a  in-   moare.  In  faţa  catafal­  cimitir!
  truieşte  locul  respectiv  cu   mestec  de  glicerină  şi  apa   litere  mari,  cu  majuscule  ceput  la  1  ianuarie  1900   cului,  cei  trei  fii  se  toc­  O
  esenţă  de  terebentină   şi   călduţă  (o  linguriţă  de  gli­  şi  cu  Utere  mici.  •   Scrie-  iar  secolul  X X I  va  ince-   mesc  asupra  cheltuielilor   •   Intr-o  şcoală  catoli­
  ulei  de  in  în  proporţii  e-   cerină  la  0,5  litri  de  apă).  rea  cuneiformă  egipteană  pe  la  1  ianuarie  2000.  •    de  inmormîntare.  Cel  mai  că  din  Irlanda,  învăţătoa­
  gale.                                                                                                 mare  susţine :        rea  încearcă  credinţe  co­
                            •   Petele  de  păcură   de   a  fost  descifrată  de  ita-  Corabia  Titanic  s-a  scu-   —  Fiind  un  om  de  vază  piilor:
   •   Petele  de  transpiraţie  pe  orice  fel  de  ţesătură  se   lianul   Champollion.   •   fundat  în  Oceanul  Pacific   al  oraşului,  consider  că   ■—  De   ce  ne   rugăm
  abundentă  se  curăţă  ast­  scot  uşor  prin  frecarea  lo­  Cînd  spui  Univers   spui  la  15  aprilie  1912,  la  ore-   se  cere  neapărat  un  dric  Domnului  zilnic  pentru
  fel :  de  pe  ţesăturile  lava-   cului  pătat  cu  un  gălbenuş   infinit,  iar  cînd  spui  in-  le  două  şi  douăzeci   de   cu  şase  cai.  plinea   noastră  cea   de
  b ile :   se  freacă  cu  puţin  de  ou  crud.  Apoi  spălăm   finit  spui   Calea  Lactee,  minute,  in  urma  lovirii   —  Scump,  tare  scump,  toate  zilele ?  în  definitiv
  oţet  sau  se  spală  cu  apă   eu  apă  caldă.    •   Jocurile  Olimpice   îşi  de  un  gheţar  transparent,   protestează  fiul  mijlociu.  am  putea  face  acest  lu­
  caldă,  dînd  apoi  cu  puţină   •   Petele  de  apă   de  pe   au   originea   la  vechii  •   Cîntecul  „Gaudeamus   Cred  că  patru  cai   sînt  cru  o  dată  pe  săpîămînă.
  benzină ;  pe  lină :  se  şterg   lemnul  lustruit  se  îndepăr­  greci,  care  se  luptau  cu  igitur"  a  fost  conceput  de   suficienţi.  Deci,  de  ce  ne  rugăm  zil­
  uşor  cu  un  amestec  din  3   tează  frecîndu-le  cu  petrol,   animalele  sălbatice  in  a-  compozitorul  nostru  Ci-   —  Eu,  adaugă  cel  mal  nic ?
  părţi  eter,  3  părţi  alcool  şi   în  care  s-a  dizolvat  în  pre­  renă.  •   Faraonii  nu  per-  prian  Porumbescu  in  anul   mic,  consider  că  şi   doi   —  Ca   să  fie   piinea
  1  parte  amoniac ;  pe  măta­  alabil  sare  fină.  Se  lasă  să   miteau  femeilor   să  ia  1880.   •   Circul  este  un  sînt  de-ajuns.  Trăim  vre­ proaspătă!  —  veni   un
  se :  se  întinde  o  pastă  de   se  usuce,  apoi  cu  o  flane­  parte  la  Jocurile  Olimpi-  teatru  pe  roţi,  care  se  a-   muri grele !  răspuns.
  bicarbonat  de  sodiu  şi  apă,   lă  moale   se  îndepărtează   ce  nici  măcar  ca  simple  dăposteşte   într-un   cort   —  Opriţi-vă,  invie  subit
  care  —  după  ce  s-a  uscat   cristalele  minuscule  de  sa­  spectatoare.   •    Luptele  mare.    bătrînul  Mc Maşter.   Nu      Culese  de
  —  se  şterge   cu  o  perie   re   răm ase  pe  suprafaţa   greco-romane  au  fost  in-   L. D.  MĂNOIU  mai   cheltuiţi   nici   un  IUE  LEAHU
  moale.                  lemnului.
                                                                                                                                           r~W,
                                                   NU-I  GREU!                         Dezlegarea  careului                            mg
                                                                                         „COLOCVII"                    ■fit    m
                                           ORIZONTAL:  1)  Cu  mai  multe  braţe,
                                         în  m are ;  2)  Strîngător  la  superlativ;  3)   -STROPI;  S S S ;  TROGLODIT!;  RE­    m
                                         Merg  pe  linii  paralele ;  4)  Apare  la  c a p !  PAUSURI  ;  A PO R T;   M AM E;   M IT ;   i  m  n
                                         —  Pus  sub  brazdă ;  5)  O  misiune  aparte  I P I ;  AF ;  OD ;  STOCATE ;  SARCOFAG;
                                         —  Mii  de  ani i  6)  Viraj  în  plin  centru!  TURAT ;  ARE ;  TITIREZ ;  OR ;  LIA­  n %
                                         —  Scormoneşte  p ăm în tu l;  7)  Unul  mic  NE ;  COBE.
                                         —  A  face  paşi II;  8)  In  plină  v a ră !  —                          &   An
                                         în   strictă  legătură  cu  evenimentele;   9)   MAT  ÎN  2  MUTĂRI                       Wa M,
                                         Meşteri  de  sto fă;  10)  Valuri,  valuri  la   Controlul  poziţiei:
                                         atac.                                  ALB  :  R a 7,  Dg4,  p : d 2       i          fii     mW m
                                           VERTICAL:  1)  Mai  rău  nu  se  poate ;   NEGRU :  R a 5,  p : a 4,  b 5  şi  h 4.
                                         2)  Acţiune  de  apărare ;  3)  Retrograd  că­                                    n       ty///
                                         zut  în  desuetudine  —  Nun  —  Sărită  la   Soluţia  problemei  din  nr.  368           Wf, m
                                         cap I ;  4)  Cu  multă,  m ultă  apă  —•  Un   (18—19  mai  1991}
                                         ceas  în  dialect  m oldav;  5)  Diviziune  în                                        Si flf m
                                         tiioe  —  Nu  face  nimic ;  6)  Detectate  cu   1.  D e 6  R f4
                                         nasul  —  Inel  în  Pacific 5  7)  Două  note   2.  N e 3  m at           n   : M IŞI
                                         la   trom petă  —  O  contribuţie  aparte ;  8)   1.  .  .  .  h5                 /As-///
                                         Calea  aleasă 5  9)  Doi  într-o  afacere ;  10)   2.  C h 3   m at
                                         Pasăre  de  pradă  —  O  zi  din  trecut.  1.  .  .  .  R h 5
                                                                      I. A.      2.  D f 5  m at
                                        WMj.mm mmm   0
      i m n
   1   2   3   4