Page 2 - Cuvintul_Liber_1991_379
P. 2

-Tfl*                                                                                                                        C U V f N T U t   L IB E R    N R .  3 7 '



          T rei  m u n c e s c ,  ia r  u n ui  b a p   d e   s e a m ă               Dragă  prietenă  redac-
                                                                                      ţie  a   J  uv f&tvksî  15'       A uzite,  văzute
          Cooperativa  de  Consuni   utilizate  în  folosul  cetăţe­  deţeană  ni  se  cer  o  sume­  bor",  am  sperat  că  du-
        din  comuna  Pui  are  17  ma­  nilor.             denie  de  hîrtii.         •-i  ReV»i«ţ «   >«'   W r
        gazine  de  desfacere  în  pro­  Şi  acum  să  abordăm   pro­  —  I,a  .ce  le-or  fi  tre­  rezolva  uncie  proble­  şi  întîm plate  la  Brad
        fil  mixt  şi  -1  uni  îţi  de  a-   blema  pentru  care  am  scris   buind ?  me  de  interes,  general
        'tm entaţie  publică.  în  cara   aceste   rînduri.  Deci   în   —  Nu  ştiu.  în  altă  or­  ii'  ,  este  ş?  iluminatul
        muncesc  31  de, orinem.. Sub   reţeaua  de  desfacere  lu ­  dine  de  idei,  sîntem   con­  satelor.  Dar  speranţe­  •   în  cursul   dimineţii   voinţei  personalului  ami n -
        «pălăria*  ei  îşi  desfăşoară ■  crează  31  de  oameni.  Ştiţi   vocaţi  foarte  urs  „j  ,  n  <   le   se  spulberă   cînd   este  vizibilă  grija '  edililor   titeî  unităţi.  Responsabila,
        activitatea   şi   17  ateliere   '   li  '•  ^   în  tniou.d:   într-o  săptămînă,   nu  de   vezi  cum  stau  lucruri­  pentru  m enţinerea  curăţe­  care  se  descurcă  singură,
        meşteşugăreşti,  dar  nu   le   cooperativei?   Nici   mai   mult,  am  fost  de  trei  ori   le.  In  satul  Cîrjitl,  i-   niei   pe  străzi  şi  în  par­  cum  poate,   cînd  soseşte’
        punem   la  socoteală  în   a-   mult  nici  mal  puţin  decît   —  chemată  fireşte  —   la   mediat  după Revoluţie,   curi.  După  câteva  ore.  a-   vagonul  cu  marfă,  îşi  jîime
        bordarea   problemei   ce   10.  In  afară  de  acest  as­  Deva.             s-a  trecut  Ia  instalarea   numite  locuri  publice  de­  întrebarea :  „Oare  nu   aş
        constituie  tema  acestui  ar­  pect  să  mai  consemnăm  că   Interlocutoarea   noastră   corpurilor  de  iluminat,   vin...  „albe".  De  ce  nu   for   putea  depinde  de  una  din­
        ticol,   întrucît  aceşti   oa­  din  reţeaua   de  desfacere   zice  că  nu  ştie  de  ce  U-   căci  pe  vremea  dicta­  Ieşiţi  coşurile  pentru  res­  tre  cele  trei  societăţi  co-ţ
        meni  se  descurcă   singuri   vor  trebui  să  plece  6   lu­  niunea  Judeţeană cere  mul­  torului  şi  a  slugilor  turi,  stim aţi1  „domni”  care   m erdale  din  Brad
        în   procurarea  materiei  pri­  crători,  în  curînd.  Deci,  in   te  hîrtii   şi,  poate,   aşa    nesocotiţi  aspectul   urbei
        mo,  desfacerea  produselor   prezent  revine  un  funcţio­  este.  Dar,  eu  puţină  stră­  SATE  FARA   dv. ?                 •  .D oam na   Ana  Mari;»
        ş.n.  înainte  de  ă  intra  Iii   nar   ia  trei  comercianţi   danie,  se  poate  a fla :  dom­  LUMINĂ                      Mihăeseu,  ce   are  în  res-,
                                                                                                                                       ponşabilitâte  ■:  activitate i:
        miezul  lucrurilor  să   mai   propriu-zişi,   iar  In  viitor   nii  de  aici  vor  să-şi  păs­       •   Patiseria  „Lido”   din   noului   magazin   electrice
        notăm  că  reţeaua  de  des­  proporţia  se  va  schimba  şi   treze  scaunele  şi   atunci          vecinătatea  autogării   este
                                                                                                                                       — menaj,  deschis
                                                                                                                                                        în  str,
        facere  este  slab  organizată   mai   mult   în   favoarea   organizează  tot  felul   de   lui,  din  15  ardeau  3,   aprovizionată  din   a b u n ­  General"  Milea,   realizează
        şi  gospodărită.   în   birtul   TESA.  Treabff-i  asta ?  A-   instruiri  şi  .şedinţe,  ■  cer.   dintre  care  unul   în   denţă  cu  produse  de  pati­  zilnic   vînZări  de   peste
        din  centrul  comunei  se  a-   dică  trei  lucrează  şi  unul   hîrtii.   Nu  încurajăm   pu­  faţa  primăriei.  Satul   serie  şi  cofetărie  şi,   mal   20 000  lei.
        flă  în  v în za re  doar  bău­  face  hîrtii  asupra   muncii   nerea  oamenilor  pe  dru­  Popeşti  a  stat  fără  lu­  nou,  eu.  îngheţată  — pre­   12,1
                                                                                                                                                                 13J
        turi  alcoolice  şi  nici   Un   lor.              muri,  deşi  şomajul  este  o   mină  ani  de-a  rîndul.   gătite  în  laboratorul  pro­  •   „Un  caz  de  abandon
        gram  de  mjneare.  fn  vitri­  —  Sîntem   10   funcţio­  realitate,  dar  nu  putem  fi   înainte  de  alegeri,  în   priu  de  producţie.  De   la   de  copii?  Nu  avem  în  ora   13,<
         nele  magazinului,  tot  din   nari,  da,  dar  toţi  avem  de   de  acord  eu  situaţia  de  a   1990,  s-au  instalat  şi   acelaşi  laborator ’ mai  sînt-   şui  nostru"   —  aflăm  la
        Pui,  m ărfurile  slnt  aşe­  lucru  pînă  peste  cap  —   ţine  un. aparat  funcţionă­  aici  corpuri  de  ilumi­  aprovizionate . încă  trei  >u-   serviciul  de  autoritate  tu­  14.1
        zate  alandala,  iar  d in   fir­  ne-a  spus  doam na  Olimpia   resc  um flat  peste  necesar.   nat.  Dar  din  iunie  —   nităţi  ale  Societăţii  Comer­  telară   al   Prim ăriei.   O   14.1
         mă  lipseşte  o  literă  şi  ni­  David,  contabilul  şef   al  Oamenii  trebuie  puşi   să   iulie  anul  trecut  cele   ciale, „Avram  lancu".  notă  bună  pentru  părinţi.
        meni  din  conducerea  coo­  ■ cooperativei.       facă  ceva  concret,  aţii,  să   două  sate   stau   din   •   S-au  efectuat  tăieri  de   Ori  poate  teama  autorită­
        perativei  aflată  peste  drum   —  Ce  anume   muncesc   producă  adică — fie şi  prin   .  nou  în  întuneric.  coroane  la  pomii  de  pe  a-   ţilor  de  a-i  da  publicită­  14,:
        nu  se  învredniceşte  să  ia   cei  10?           privatizare  —  nu  să  trăias­  S-au  făcut  interven­  iiniam entul  arterei  Vînăto-   ţii ?
        măsuri.  La  parterul  blocu­  —  Sînt  o  seamă  de  acte   că  pe  seama  muncii  alto-  ţii  din  partea,  primă­  rilor   trotuarul   de   pe   •   Dialog   între   copii
        rilor  sînt  m ulte  spaţii  ne­  ce  trebuie  întocmite   pînă               riei   comunale,   dar   partea  dreaptă  a  sensului                      15,1
                                                                                                                                       „Ştii  că  am  mîncat  un  co­
        folosite,  d ar  nici  gînd  să   la  term ene  foarte  precise,   r   TRA1AN  SONDOR,   I.R.E.  Deva  nu  şi-a   de"  mers  spre  ceniru  a  ră­  zonac,  pe  gratis,   de   la
        fie  date  altora  pentru  a  fi  în  plus,  de  la  Uniunea  Ju­  VALENTIN  NEAGU  respectat  promisiunile.   mas  însă.  blocat  de  crengi.  m aică-ta  de  la  prăvălie ?“
                                                                                      In  5  aprilie  a.c.  a  ve­                     „Cum ?"   „Simplu :   l-am
                                                                                      nit  în  comună  o  maşi­  •   Uncie  unităţi  comer­                      15,1
                         P E IS A J   A RH A IC   C U   PR O FILE  ÎN   U             nă  a  I.R.E.,  dar  satele   ciale  afişează  fără  jenă.   iuat  de  unde  era  expus”.
                                                                                      noastre  tot  fără  lumi­  mult  prea  frecvent,  anun­  •   Orele  plecării  autobu­  15, <
                                                                                      nă  au  rămas.  S«ţ,  g    ţul  „recepţionăm   m arfă”.   zelor  sînt   afişate  la  fie­
                                                                                      fost  o  păcăleală,  chiar   Poate  daca ■’ar  fi  precizată   care  peron.   Rău  este  că   16,1
                                                                                      dacă  trecuse  1  apri-   ora  sau   ziua  deschiderii,   şoferii  nu  le  respectă.  Pen­
                                                                                     ,  lie ?  Totuşi  am  vrea-   cei-, d»n  faţa  uşilor  închise   tru   reiaţii   suplimentare,   16,   *
                                                                                      să  ştim  jeind  vor  fi   ar  pleca  mai  liniştiţi.  sunaţi  reporterul  la  11827,
                                                                                      satele  Cîrjiţi,  Popeşti   •   Marele - magazin  cen­  Deva.              17„
                                                                                      sau   Cozia   iluminate   tral  do  mobilă  are  „slăpî-
                                                                                      noaptea.   (CORNEL     nirea"  !n  Deva.  îmjXJtriva      ESTSRA  SlNA     17,:
                                                                                      BULEA,  pensionar).
                                                                                                                                            + M mar r Mm  Mm
                                                                                                                                                                 13,1
                                                                                      Minerii  trebuie  înţeleşi  si  a'triaţi
                                                                                                                                                                 îs,:
                                                                                       (U rm ări-  d in   p e g   Ii  catele.  Am  ajun-;   să  tre­  exi îtînd  această  corelare lo­
                                                                                                             murăm  că  nil  le  putem  da   gică  între  cheltuieli  şi  pre­  19,1
                                                                                                             banii...                 ţui  produselor  sîntem  de-a
                                                                                    consfătuire  recentă  la  Bu­  în  ziua  documentări!  "ia   dreptul  încorsetaţi  .  furni­  19,:
                                                                                    cureşti  nc-am  ales  o  dele­  L M .  Coranda — Certej  ac­  zorii  ne  cer  mult.  noi  pri­
                                                                                    gaţie.  în  'Iruntg   cu  şeful   ţiunea  de  negociere  a  sa­  mim   puţin.  Nimeni   nu
                                                                                    Departamentului  "  m atale   lariilor  era  în  plină  desfă-   vrea  să  înţeleagă  acest  m-   20,i
                                                                                    neferoase  din  minister,  de-" ■  , şurare.  Minerii  spun  vor­  devăr.  Ne  vum  zbate   în
                                                                                    legaţie  care  a  ajuns   cu   be* asp*Wjgi  cer  drepturile   continuare  pentru ’  a  rezol­
                                                           Foto  PA VEL  LA ZA      mare  greutate  pînă  ia  dom­  ce  li  se  cuvin.  Care  anu­  va  problema.  20,!
                                                                                                                                        ...Minerii  de
                                                                                                                                                      la  ' Certej
             „Peisaj  arhaic  cu  profite  în  Ij".  Astfel  s-ar  putea  intitula  imaginea  alăturată.  nul   prim-ministru   Petre   m e?  —  l-am  întrebat  pe   muncesc,  conştienţi  Că  ţara
                                                                                                             domnul inginer  Nicolae  Mo-
             Reparaţia  capitală   a.sălii  de  spectacole şi anexelor Teatrului de Estradă  Deva   Roman.  Dumnealui  a  fost   goş,  directorul  exploatării  are  nevoie  tot:  mai   mare   21,1
          a  început în urmă  cu  mult timp,  chiar  înainte  de  Revoluţie.  „Constructorul  a  lucrat   foarte  dur  şi  a  încheiat   —  Salariile.   Nu  înţele­  de  metale  neferoase.  într-o
          de  ciţi  hani  i  s-an  pus la  dispoziţie.  Cînd  s-an  terminat  banii  şi-s»  strîns sculele  şi  a   spunînd  că  mai  bine  aduce   gem  cum  ram ura  minieră   bună  înţelegere  şi  conlu­
          plecai.  Normal,  nimeni  nu-şî  poate  permite  să  lucreze  pe  gratis.  Inspectoratul   minereu  din  Brazilia,,  din   este  neglijată.  Nu  este  po­  crare.  sindicatul  liber   şi
          judeţean  de  cultură  nu  mai  are  bani,  primăria  municipală   nu  are,  prefectura   Chile,   că  este  mai  ieftin.   sibil   ca  cheltuielile   să   consiliul  .  de " drlîait^tfeaţie   22,
          de  asemenea.  K.A.G.C.L.  Deva  este,  deocamdată,  singura  unitate  eeonomîeo-socia-   Am  ajuns  ia  dom nul  pre­  crească  de  două-trei  ori.  .  au  stabilit  ca  nimeni   să
          lă  din   unicipiu  care  s-a  oferit  să  sponsorizeze  cu  ceva  această  lucrare.   Dacă   şedinte  Ion  Iliescu.  Doiîir   _ iar:  marfă-rţpaştrâ  să  o  vin--  nu  fie  dat  afară  feu  ex-
          s-ar  mai  găsi  încă  5-6  sponsori  pe  măsură,  ar  fi  şanse  să  se  termine  lucrarea.  Aşa   nia  sa  ne-a  spus  să  ă'fim.;;   ? ,,  i  i j  ’  iaşi  preţ   Cum   *p^Sp:-ceîor  oare  se  auto   23,.
          cura  a  rămas, există  pericolul  ca  la  primul  cutremur,  chiar  de  gradul   3-4  pe  scara   liniştiţi  că  se  rezolvă  Zi­  este   posibil   să  acoperi   elimină  prin  nemotivate)
          Riehlter, acoperişul sălii  să se  prăbuşească.                           lele acestea; plecăm  din nou   cheltuielile,  să  obţii  bene­  etc.  Toată  lumea  să  poa-
             Cine  se  mai  înscrie  pe  lista  sponsorilor  peqpra; terminarea  lucrărilor  la  Tea­  !n  Bucureşti.   Pentru   că   ficii,  să  poţi  da  temi  buni   tă  munci  să-şl  cîştige  p  "   23,
          trul  de  Estradă?                                                        miliarii  sînt  nem ulţumiţi,   minerilor ?  Banii  pe   care   nea,  drepturile  ce  li   se
                                                                                    ne  întreabă  ce  fac  sindi­  îim e rită  .după  muncă.  Ne-  cuvin  după  muncă.
                                                                                                                                                                 16,
                                                                —  Nu-mi  cereţi  asta  ţn'Ceea   o  priveşte,  nu    \rr.  .si'*:  «r  alt  mitee—  Scriitorul  Tarantik.
                                                             pot  fi  obiectivă.    '*  *          :               —  fi  cunosc  numai  atp   Şi  cred  'ă  fi  16,
                                                                                                               Ja  fel.  S-au  întîhîit  pentru  prima  dată  la  televi-
                                                                Suda  trebuia  insă  să-şi  continue  interogatei   Ijjpe.
                                                             Discuţiile  acestea  neplăcute,  despre  U îcru rip e  care"                                        17,
                                                             oamenii  de  obicei  doresc jsă  le  evite,  făceau  parte   —  Dar  Rc be ~i  Roch 2
                                                             din  meseria  lui.                                    —  C ine-iăsta?
                                                                —  De ce n-kţi  divorţat de  Faltys ?          *    —  Machiorul.  Un  om  cu  nasul  turtit,  intr-un  17,
                  34.  U N   C IT A T   D IN   IB SE N
                                                                —  M-a  rugat  să  n-o , fac.  îi  era  teamă  să  nu   fel  ciudat
                                                             şi-o  lege  pe  urm ă  de  gît  pe  Skaloudova.  Ii  ceruse   —  Da,  a  fost  pe  aici,  de  cîteva   ori  chiar,   Şi-
             —  Azi  dimineaţă  a  fost  aici  Ajm.  Mi-a  spus  că                                                                             nu  ştiam  ce
          i-u  chemat  Jan.  L-a  aşteptat  aproape  o  oră...  de  m ulte  ori  "să  divorţeze...  de  cîteva  ori  mi  s-a   ierii  Nu-i  cunoşteam' numele  $1  nidf   18,
                                                                                                               lucrează™  A  venit  dppâ  ce  plecaseră  toţi  ceilalţi.
             —  Ati  stat  cu  el  aici ?                    adresat  şi mie.                                  Zicea  că  l-a  trimis  Jan  să  ia-nişte  caiete  sau  nişte
             —  Nu,  .                                          —  Dar  cealaltă ?                             însemnări—  şi-a  luat  ce  i-a  trebuit  şi  a  plecat.  18,
             —  Cum  aşa ?                                    -  — Care  cealaltă?  "                  ;
             —  Viţe®  Ajm  nu  e   u t  interlocutor  prea  plăcut   —  în  piesa  de  azi  mai  juca  cineva...  —  Aţi  intrat  cu  ai  atici ?  întrebă  Suda,  ( |  fel
          şi  nu-i  place  să  întreţină  o  conversaţie.  Cred  că  s-a   —  Jindriska ?  Doamna  Faltys  îl  întrerupse,  ex-   ca  şl  atunci  cînd  fusese  vorba  de  vizita  iui  Ajm.
          bucurat  că  Nam  iăsat  singur.  î-am  făcut  o  cafea  si   prim îndu-şi  uim irea  printe-o  înti ebai e :  .Doar  n-o   —  Nu.  Nu-mi  place  camera  aceasta.  Poate  înţe­
          i-am  lăsat ia   tovărăşia  unor  reviste. Le  răsfoia aştep-                                        legeţi de ce...
          tindti-1  pe Jenda, care n-a  venit               luaţi  în  serios ?  Gîsciiiiţa  aceea ?  ,  O  descoperise                                          19.
                                                             intr-o  lăptărie,  avea  talent...
             Suda  îşi  notă  ceva  in  carneţel  şi  continuă.                                                   —  A stat mult ?
            - • —  Dar  Emil  Hal ?                             Suda  tăca  puţin.  nefiec^ted; Ia  cete  auzite.  —  Cam tm sfert de oră.   -
           -    Jap  n^a  vorbit niciodată  de  bine  despre  ei...   — O  viaţa  particularâ  puţin  cam.  compEcată.   Pc listă  ufnta  un alt nume.           20,
          Cir  aetoff.  ^   în  ultima  vreme  nici  a   « a .  Doamna  Faltys  îirsă Obiectă,  cu vocea  sufrumatâ.  —  Dar  asistentul  de  regie  Zbynek  Ciz?  21,
             —  De ce ?                                         — Nu,  u-aveţi  dreptate. Nu-mi  plac*  s-o  spim,
             —  Nu ştia                                     pentru  că  mi-i  ceva  cu  care  ra-aş  putea  fălL.  4ar   ■— îm i  amintesc  câ  venea  des p e  la   mai  îna­
             —  Credeţi  că  era  vreo  femeie  la  mijloc ?  instabilitatea  aceasta  are  o  altă  cauză  decît  cea   inte.  Vizite  scurte™  e  cam  mult  de  atunci.,  patru   22,1
             Doamna  Faltys  dada  semne  de  enervare.      la care vă gmdiţi. Toate femeile pe~ care le-a  cunos­  «ti  buni.  Ieri  mi-a  amintit  că  fusese  pe  vremuri
                Poate.                                      cut  în viaţa  jui  au  însemnat  pentru  el  mai  puţin   elevul  lui  Faltys.  Studia actoria.     22,
             — O  cheamă  îrena Skaloudova ?                 decât  un singur rol bine scris...
                                                                Voi  işe m&l dUlt  decît  a-  obişnuise  la  un  .-.te-                          <Va  urma)
            _   9 a
                                                            Mgatoriu  şi  spweşe  multe  lucruri  triste.  Lui  Suda
             — Ce gtitâ despre ţa  ?                                                                                                                             22,:
             Doamna  Faltys protesta                        1  se  făcu  milă  de  ea.  Privî  din  fton  lista.  .  ttomaa ştbUM  In CdOare jM ttit» ’  —  m>
                                                                                                             4 *
   1   2   3   4