Page 3 - Cuvintul_Liber_1991_381
P. 3
Vă prezentăm o firmă aflată in plină ascensiune
Societatea Comercială „VINALCOOL" S.A. Deva
O masă bună cere şi o băutură pe eensiune: SOCIETATEA COMERCIALA Cete mqi ieftine
măsură. Şi cum — parafrazîndu-1 pe Fă- „VINALCOOL" S A. DEVA. Cîteva deta
lii în legătură cu activitatea salariaţilor
nuş Ncagu — „de o băutură bună nici
firmei amintite ne-ău fost furnizate de
ciulii nu turbează" să vedem ce ne oferă către dl. mg. SOLOMON MARINA, di Vizitaţi şi apelaţi la magazinele proprii
firma de profil, aflată acum în plină as- rectorul societăţii.
Pentru cei interesaţi să-şi procure bău 28 (sediul filialei Vinalcool);
• CALAN, str. Bradului, nr. 11 (la
Mîine vom trăi cum vom munci astăzi turile preferate, reallzind totodată econo parterul fostului botei);
mii în bugetul familiei, facem cunoscute
adresele celor 6 magazine proprii ale So • HAŢEG, str. Mihai Viteazul, nr.
cietăţii Comerciale „Vinalcool S.A." De » 5
Pornind de la valabili lor rezultate din procesul tuielile de transport, a- va, unde produsele sînt cu 10—20 Ici • ILIA (fostul local al farmaciei).
tatea validată de practică de fabricaţie, realizarea de j ungem la costuri inacce mai ieftine la fiecare sticlă. De asemenea, reţineţi şi adresa firmei,
a acestei zicale moldove prestaţii şi servicii pentru sibile cumpărătorilor.. De • DEVA, str. Avram Iancu (fostul precum şi numerele de telefon utile în
neşti, dl. ing Marina ne-a terţi, efectuarea de -opera aceea, nefiind rentabilă pro sediu al Vinalcoolului); cazul cînd vreţi .să intraţi in relaţii de a-
vorbit cu respect şi inte ţii de import—export în ducerea vinului în condi • HUNEDOARA, str. Eroilor, nr. 12 faeeri cu această* societate ce are sediul
res despre activitatea oa domeniul său de activitate, ţiile ce le avem, s-a des (fosta pescărie); în Deva, str, 22 Decembrie, bloc 42, tele
menilor din cele 6 filiale hf acest scop, consiliul de fiinţat parţial sectorul des • ORĂŞTIE, str. George Coşbuc, nr, foane 13161, 13621, 16545.
ale societăţii, care depun administraţie şi sindicatul tinat acestui scop“ Cu al »_• __• __• __*__•__•_t — • — • • - • * •
strădanii pentru a realiza conlucrează eficient pentru te cuvinte, vorba lui Ma- * _ • — • — • _
produsele din program, pen ca produsele firmei să fie homed care a spus : „Am
tru satisfacerea cerinţelor de calitate, garantate şi interzis vinul nebunilor, Băuturile alcoolice nu sînt prea scumpe ?
consumatorilor, în care la preţuri accesibile, ast dar l-am lăsat înţelepţi
fel
încît
în conjunctura
lor", care or fi se ştiu ei
scop accentul este pus pe economiei de piaţă să re bineînţeles avantajul fiind La prima vedere, tenta de pe piaţa liberă. Pe lin provenienţă nu este garan
asigurarea materiei prime, ziste concurenţei şi să aibă de partea celor din jude ţia este să răspundem că gă că oferă băuturi de tată şi verificată pentru a
producerea şi comercializa desfacerea asigurată. ţele cu pondere în viticul într-adevăr, preţurile sînt tărie redusă şi la costuri li se atesta calitatea de
exagerate, / unii particulari
rea băuturilor alcoolice în- acest context, dl. di tură. Oricum, gîndindu-ne mari. Dar, ţinlnd seama că vînd băuturi alcoolice de către cei în drept.
Aici credem că este lo
la virtuţile vinului, este
şi nealcoolice, verificarea rector ne-a precizat că, bine să ştim că în Franţa, preţurile practicate pînă la calitate îndoielnică, ceea cul să ne reamintim ce spu
doar parţial, materia primă
fabricării rachiurilor, a (respectiv merele) necesară spre exemplu, trăiesc mai liberalizare la băuturile al ce a dus la numeroase ac nea Goethe (în Divanul) ?
derivaţilor şi subproduse- fabricării de raehiuri pro* mulţi bătrîni băutori de coolice, ca de altfel şi la cidente, unele chiar mor „Cită vreme n-ai băut,/,
vine din judeţul nostru. vin decît de apă, sau că, alte produse, erau la un** tale, asemenea cazuri pe- Tot ce-i rău iţi e plăcut; /
De asemenea, pentru ob aşa cum ne spune Mi- nivel scăzut, creşterile nu treeîndu-se şi în judeţul Cum ai apucat să bei /
ţinerea băuturilor spirtoa litaru (în „Clntecele vinu sînt peste măsură. Afirma nostru. Drumul bun începi să-l
Produse se s-a procurat în totalita lui”, XII): „Cînd bei vin, ţia are acoperire în faptul tant ca fiecare consumator iei, / Dar şi lipsa de mă
Iată de ce este impor
te simţi că-nmuguri / Şl
te materia primă, ereîn-
iute, şi te
sură, / Vine
du-se astfel premise fa tristeţea-n suflet moare,/ că preţurile practicate de să se gîndească bine la fură'1 .Deci, să luăm amin
noi vorabile îndeplinirii pro Căci din vinul stors din: societate sînt cu mult ma] ce pericol se poate expune te, să cumpătăm şi să ve
struguri / Tu bei razele de
scăzute, sub nivelul celor
gramului propus, care este
dem cît şi ce mai bem;
folosind băuturi a căror
judicios corelat cu venitu soare". Ne putem consola • • .. • a • —a —
Diversificîndu-şi ac rile şi cheltuielile, pre încă şi cu spusele lui
tivitatea, începînd din cum şi cu cîştigurile sala Solomon (Proverbe, 20,1),
luna iunie a.c. Societa riaţilor, numărul angajaţi care . ne povăţuieşte că ; Cele mai bune sucuri
tea Comercială „Vinal lor şi cîştigurile lor fiind „Batjocoritor este vinul,
cool" S. A, Deva scoate dimensionate să asigure a- zurbavă este băutura îm Intrucît o băutură bună brica, aşa cum se întâm
pe piaţă, la vînzare, noi coperirea volumului de lu bătătoare şi cine se ame se asociază şi devine mai plă şi în străinătate, butelii de Brad
produse, care se adaugă cru necesar precum şi un ţeşte nu este înţelept", sau plăcută la gust dacă este din plastic, nu au găsit
celor tradiţionale. în trai decent. cu cele ale Iui Nicolae însoţită de un suc de ca răspuns favorabil. Poate
tre noutăţile anunţate, L-am ' întrebat pe dl. Iorga (Cugetări): „Omul litate, în cadrul programu se va ivi totuşi .un între Pentru a face faţă ce
este vorba de produce director despre situaţia pro cuminte se face nebun cînd lui de retehnologizare s-a prinzător şi ofertant serios rinţelor de băuturi alcoo
rea şi punerea în vîn ducerii vinurilor în jude se îmbată; nebunul beat prevăzut, existând asigura care să fie receptiv la lice, cu tendinţă de creş
zare, fiind omologate ca ţul nostru. Răspunsul a s-ar face poate cuminte; te fondurile necesare, să cerinţele producătorilor şi tere, necesare în judeţul
produse noi, a VVhisky- venit prompt, fără ocoli numai prostul e tot aşa şi fie înlocuită linia, de îm- comercianţilor de sucuri. nostru, s-au făcut demer
ului purtând denumirea şuri : „Deoarece în con înainte de a fi băut şi buteliere spirtoase, care Avînd în vedere reţeaua suri ca în oraşul Brad în
„Corvin", rachiului „Ce după". poate fi adaptată şi pentru largă a producătorilor de
tate" şi ţuicii „Zarand". diţiile specifice judeţului Revenind la realităţile îmbUtelierea de sucuri. De sucuri, l-am întrebat pe viitorul nu prea îndepăr
cultura viţei de vie şi pro
Doriţi să cunoaşteţi noastre, să avem nădejdea altfel s-au contractat şi u- interlocutor dacă nu cum tat să se treacă la fabri
calităţile noilor produ ducţia de struguri sînt aşa că în competiţia cu ceilalţi tilajele necesare adaptării va se lansează într-o afa carea spirtului. Astfel vor
cum le ştie toată lumea,
se ? O puteţi face vi singura soluţie de a adu agenţi economici ce au un liniei de vin pentru îmbU cere falimentară. Răspun fi evitate cheltuielile mari
zitând magazinele pro profil asemănător ca o- telierea de sucuri cu con sul a fost ferm şi la o-
prii şi cele de desface ce materia primă necesară biect de activitate, Socie centrat din import biect: „Cine va produce ce se fac în prezent pen
re a băuturilor ce apar. este să apelăm la alte ju tatea Comercială „Vinal Legat de producerea su de calitate va rezista, cine tru aducerea spirtului de
ţin comerţului şp- coope deţe cu condiţii propice şi curilor, dl, ing. Marina îşi va face compromisuri va la alte fabrici din ţară, a»
raţiei din judeţul nos o bază solidă pentru pro cool" S. A. Deva se va afla exprima nemulţumirea că pierde competiţia. Mizăm, flate la sute şi sute. de
tru, unde veţi găsi aces- ducerea vinurilor. Cum mereu în ascensiune, exis- investigaţiile ce le-a fă deci, pe calitate, nu vrem
_te sortimente de bău materia primă ne este ofe fînd deja unele semne cut în ţară, la unele fa- să înşelăm cumpărătorii, kilometri, ceea ce influen
turi. rită la preţuri foarte ri dare şi preocupări certe briei de prelucrare a ma oferta noastră depinzînd ţează, in ultimă instanţă,
dicate, adăugind şi chel ce atestă acest lucru. selor plastice, pentru a fa de cererea lor". şi profitul firmei.
» ■ 1 w r - * m m m t * j^ m m * m m m * m m m » a w 0 m m m 0 m
I In discuţie s-au făcut în registrul producţiei, treaga cantitate rezultată xele legale pentru întrea- nr. 1697/15, X. 1990, emi- cu măsurile de rigoare I
* dese referiri la necesita- înregistrările nereale şi la preţurile stabilite de ga cantitate deţinută. să de secretariatul Guver- pentru aplicarea corectă J
I tea cunoaşterii şi respec- distrugerea registrelor de lege, fapt care în reali- Foarte important să fie nului. In esenţă, toate a legii. O notă bună |
* tării legislaţiei în vigoa- către deţinătorii sau res- tate nu se întâmplă. De cunoscute sînt şi alte acestea specifică faptul, pentru Prefectura judeţU» *
I re ce reglementează pro- ponsabilii de cazane; asemenea, la art. 17 se prevederi. Astfel, vinza- că, între altele, activita- lui care, sesizată fiind de I
* ducţia. vînzarea, circula- c) neţinerea sau nepre- arată c ă : producătorii rea băuturilor se poate tea de fabricare a rachiu- către societatea „Vinal- *
I ţia şi desfacerea băuturi darea către unităţile in- care vor să vîndă direct face numai Ia locul de rilor naturale de către cool", a dat curs solicită- t
lor alcoolice, avînd în dustriei alimentare de la consumatori o parte producţie sau la domi- persoanele particulare se rii de deschidere a acţiu- I
I vedere faptul că se în profil a rachiurilor na- din cantităţile de băuturi ciliul producătorului, ori face numai cu respecta- nii penale în cazul In £
tâlnesc o serie de cazuri speţă, |
* ce denotă abateri şi elu- Intre cei ce au încăl- v
| darea legilor, păgubin- cat legea şi au adus im- |
» du-se bugetul statului, în portante daune, frustrînă „
J ultimă instanţă, de impor- bugetul statului de sume |
I tante sume cuvenite din variind între 60 000 şi *
» asemenea activităţi. 186 000 lei, pot fi amin- »
I Dar, să vedem concret turale provenite din uium; rezultate, sînt obligaţi să la sediul organizaţiei pro rea prevederilor actelor tiţi Aurel Cinda, din I
' ce stipulează legile şi d) nedeclararea sau de declare la primării can ducătoare (nicidecum ana normative amintite. Re Mărtineşti, Avram Vida, »
( cum sînt respectate pre clararea nereaîă a canti tităţile respective şi să poda prin pieţe ori la zultă clar, deci, că indi din Sarmizcgetusa, Petru |
vederile In Decretul 504/ tăţilor de vinuri şi ra plătească taxele legale colţuri de stradă, cum se ferent cine eliberează Dă! ie, din Bîrsău ş.a. De- *
I 1957, Ia art. 16 se arată chiuri naturale realizate. cuvenite. Aceste taxe ar mai întâlnesc destule ca autorizaţii, este obligato sigur, s-ar putea pune, |
f că stnt 'considerate in- In acelaşi context, prin putea constitui o sursă zuri — n.n.). Totodată, rie respectarea legislaţiei pe bună dreptate. între- *
J fracţiuni şi se pedepsesc H.C.M. 2500/1969 şe fac de completare a bugetelor este interzisă vînzarea vi privind fabricarea, vîn barea : dacă cei ce sînt |
I cu închisoare de la 3 unele completări şi pre locale, de care toate pri nului şi rachiurilor na zarea şi circulaţia bău responsabili cu aplicarea J
* luni la 3 ani următoarele cizări, în sensul că la grt. măriile se plîng că sînt turale în magazine sau turilor. legislaţiei ar fi plătiţi şi .
I fapte: sărace (f). In acelaşi timp, localuri proprii de con Din păcate însă, s-au în raport de modul' cum «
; a) fabricarea rachiuri- 15 se stipulează obligati se mai precizează eă pro sum. Prevederi ce com întâlnit numeroase situa se preocupă de evitarea î
vitatea ca întreprinderile
I Jor naturale la cazane ducătorii care vînd di pletează actele normati ţii cînd primăriile, po cazurilor de evaziune fis- |
pentru care nu s-a obţi- de stat care fabrică ra rect la consumatori o ve amintite mai conţin liţia, organele financiare cală, ar mai îngădui cu *
I nut autorizaţia prevăzută' chiuri natural* s& pre parte din băuturile reali H.C.M. 1167/1959, Deere- şi alţi factori implicaţi, atâta seninătate abateai |
I de lege; dea, hl termen de 39 de zate, fără sfi le declare tul $9/1984, Decretul-lege chiar şi la unele sesizări de la actele normative «
j b) neţinerea evidenţei zile de la obţinere, ia- lâ primării, vor plăti ta- 9/1989, precum şi adresa concrete, nu au răspuns In vigoare? |
m m m m .m m m m . m m m «.m « j h w # t m m 0 m m m mmm # mmm m mmm 9. ’mmk
’ATE - PUBLICITATE - PUBLICITATE -- PUB
« a m
