Page 3 - Cuvintul_Liber_1991_382
P. 3

ski,  /   luivit  iyvi                                                                                                                             Pag.  3


                                                                                                           Cultura populară—mărturie




                                                                                                                 pe aceste plaiuri (II)


                                                                                                             în  vederea   prelucrării   pe  lingă   şensuî  general
                                                                                                           produselor  agroalimentare   de  „curs  de  apă"  şi  pe  cel
                                                                                                           s-au  folosit,  încă  din  an­  de  „canal  (de  irigaţie);  con­
                                                                                                           tichitate,  morile  de  apă   ductă  de  apă ;  rigolă".
                                                                                                           devenite,  ulterior,  elemmt   Exploatarea   resurselor
                                                                                                           de  seamă  al  culturii  ma­  metalifere  are,  de  aseme­
                                                                                                           teriale  populare  româneşti.   nea,  străvechi  tradiţii   pe
          Criza  de  proporţii  care   CONTRAPUNCT                              iniţiative,  realizabile  prin   Tipul   iniţial   al  acestor   teritoriul  hunedorean,  fie­
        zgîlţîie  societatea  noastră                                           asocieri  reclproo  avanta­  mori  a  fost  moara  cu  roa­
        n-a  ocqlit  nici   tărîmul                                             joase  şi  eficiente  atît  cul­  tă  orizontală,  numită   şi   rul  şi  aurul  contribuind
                                                                                                                                    la  dezvoltarea  civilizaţiilor
        culturii.  Speram  că,  scă­                                            tural,  cit  şi  economic.  In   moară  cu  ciutură  în  depre­  dacice  şi  romane.  Cu  o  mai
        pată  de  sub  imperativele   Tristeţea  culturii                       Occident,  asemenea  solu­  siunea  Petroşani,  Ţara  Ha­  mare  sau  mai  mică  intensi­
        cenzurii şi  ale  indicaţiilor,                                         ţii  sînt  curente,  iniţiato­  ţegului  şi  cea  a  PăJ ari­  tate.  activitatea  de  extra­
        eliberată  de  condiţia  umi­                                           rii  lor  avînd,  Intr-un  fel   nilor.  In  legătură  eu  ve­  gere  şi  reducere  a  minereu­
        litoare  de  servantă  a  pro­  Situaţia din cultură  deci   Şi  cată  să-l  credem,  căci   sau  altul,   şi  sprijinul   chimea  morii  de  apă   la   lui  de  fier  s-a  perpetuat
        pagandei  de  partid,  cul­  s-ar  putea  rezuma  (sim-   dacă  nemţii  nu  se  pricep   oficialităţii  —  primării,   români,  instalaţie   tehnică   după   retragerea  aurelia-
        tura  va  trăi  în  sfirşit  mo­  plificînd)  cam  astfel:  po­  la  război  şi  cultură,  a-   prefecturi  —  sau  al  unor   moştenită  şi  menţinută  din   nă,  iar,  ulterior,  localnicii
        mentul  mult  aşteptat  al   tenţialul  creator  de  cultu­  tunci  cine ?  Aşadar,  chiar   întreprinderi  conştiente  de   vremea  stăpînirii  romane,   români  constituiau  forţa  de
                                ră  există  şi  încă  de  foar­  dacă  pe  noi  nu  ne  inte­  importanţa  implicării  lor   numele  localităţii  hatega-   muncă  în  exploatări  şi  to­
        maximei  şi  plenarei  sale   te  bună calitate ; avem ta­  resează  războiul  ci  doar   în  actul  de  cultură  major,   ne,  Rîu  de  Mori  (popular
        înfloriri.  In  locul  acestei   lente,  avem  cărturari,  oa­  cultura,  întrebarea  rămî-                                 pitorii,  ei  cunoscînd,  şi  nu
                                                                                                           Rî-de-Moare)  atestă
                                                                                                                              pre­
        explozii  eliberatoare,   a-   meni  de  ştiinţă,  artişti,   ne :  de  unde  bani?  a  cărui  rezonanţă  depă­  zenţa  acestor  mori,  proprii   stăpînii  vremelnici,   parti­
                                                                                şeşte  aria  locală.  Intr-un
        vem  însă  surpriza  cruntă   scriitori  care  n-au  încetat            judeţ  ca  al  nostru,  un­  unei  agriculturi  cu  tradi­  cularităţile  fiecărui   zăcă-
                                                          A  pretinde  de  la  buget,
        să  asistăm  la  o  Implozie,   şi  nu  vor  înceta  să-şi  va­  cum  face  la  toţ  pasul  li-   de  profesionalismul   cul­  ţii.  Toponimul  este  de  fac­  mînt  de  minereu  în  parte
                                                                                                                                                 tehnologice
                                                                                                                                        procesele
                                                                                                                                    şi
        la  surparea  neaşteptată  a   dă  de  rosturile  lor.  Ceea   derimea  sindicală,  ar  în­  tural  e  de  mult  în  sufe­  tură  latină  populară,   al   adecvate  minereului  res­
        tuturor  structurilor   de   ce  ne- lipseşte  sînt  posi­  semna  in  clipa  de  faţă   rinţă,  iniţiativa  de  a  reu­  cărui  genitiv  este  construit  pectiv,  transmiţîndu-şi   de
        susţinere  materială  a  cul­  bilităţile  de  valorificare   nu  numai  lipsă  de  rea­  ni  într-un  prim  colocviu   cu  prepoziţia  de   (plural   la  o  generaţie  la  alta  ex­
        turii,  Altfel  şi  pe  scurt  cu  maximă  eficienţă   a   lism,   ci  şi  de  decenţă.   cu  caracter  consultativ  şi   moare din latinescul  molae),   perienţa  acumulată.   Dăi­
        spus,  cultura  n-are  bani.   acestor valori, noul  cadru   Bugetul  nu   e  sac  fără   totodată  prospectiv,   doi,   iar  articolul  hotărît   lip­  nuirea  exploatării  fierului
        Dacă  am  fi  cunoscut  e-   instituţionalizat  şi  o  poli­  Jund  şi  de  unde  nu  e,   trei,  patru  „agenţi  cul­  seşte.  în  acelaşi  sens.  în   în  munţii  Poiana  Ruseăi  în
        xact  proporţiile  dezastru­  tică  culturală  concertată,   nici  Dumnezeu  nu  cere.   turali"  de  prestigiu,  şi-ar   satul  Streisîngiorgiu,  prin-   vremurile  de  început   ale
        lui  in  care  ne-au  adus   integratoare,  care  să  aşe­  Nu  ne  rămîne  deci,  nouă,   putea-o  asuma  pentru  în­  tr-un  aparent  paradox,  nu­  evului  mediu  românesc  o
        deceniile  dictaturii,  am  fi   ze  cultura  la  locul  ce  i   oamenilor  de  cultură,  de-   ceput  chiar  Inspectoratul   mele  de  Rîu  (nearticulat)   dovedeşte  descoperirea.  în
        putut  prevedea  fenome­  se  cuvine  ca  factor  defi­  cît  să  ne  descurcăm  sin­  pentru,  cultură.  Sînt  si­  este,  dat  unui   canal   de   urmă  cu  un  secol,  la  Ghe-
        nul.   Dar  nimeni  nu  i-a   nitoriu  şi  singurul  repre­  guri,  invăţind  să  gîndim   gur  că unei  asemenea  ten­  moară  ce  se  desface  din   lari,  a  unui  cuptor  de  re­
        cunoscut exact şi mai ales   zentativ  în  istorie  pentru   chestiunea  in  termeni  e- ■  tative  nu  i  s-ar  refuza   Bărîce  (numele  din   cu­  ducere  a  minereului,  datat
        nimeni  nu  l-a  cunoscut  in   spiritualitatea  unui  popor.   conomici.  Un  prim  pas   asistenţa  din  partea  u-   prinsul  acestui  sat  al  Văii   în  secolul  al  IX-lea.
                                                                                                                               în­
                                                                                                           Luncanilor;
                                                                                                                        bărîce
                                                                                                                                      Din  perioada  postromană
        toate  imprevizibilele  sale   Dar  pentru  toate  acestea   l-a  făcut  însuşi  ministrul   nor  instituţii  specializate,   seamnă  în  Ţara  Haţegului   pînă  lâ  începuturile  feu­
        consecinţe   pe   termen   trebuiesc  bani.  Una  dintre   culturii,   care   a  lansat   cum   ar  fi  Camera   de   „pîrîiaş,  vălcică")  şi  intră   dalismului,  aurul  îşi  res-
        lung.  Mă  tem  că  nici  azi   prejudecăţile  totalitare  de   ideea  unei  bănci  cultu­  Comerţ.  Nu  ştiu  ce  ar  ieşi   apoi, în  Strei.   Un  nume   tringe  substanţial  sfera  în
        nu  le  cunoaştem  în  între­  care trebuie  să  ne debara­  rale. ,  Deşi  încă   vagă,   de aici  dar  cred,  că  merită   asemănător  —  Rîul  Morii   activitatea   economică   şi
        gime  şi  că  surprizele  ne­  săm  este  şi  aceea  că  s-ar   ideea  e  interesantă  şi,  cei   încercat.  Altfel,  doar stînd   —  poartă,  de  altfel,  şi  ia­  spirituală,  dax  extragerea
        plăcute  încă  nu  s-au ‘ ter­  putea  face  cultură   doar   puţin  teoretic,  promiţă­  aşa  şi  văicărinău-ne  în   zul  desprins  din  Rîu  Gră­  lui  din  vechile  galerii  ră­
        minat.  Aşa  se  face  că,  o   cu  amatorism   şi   entu­  toare.   Rămîne  de  văzut   aşteptarea  unei  minuni,   diştii  şi  care  străbate  ora­  mase  din  antichitate   sau
        dată  cu  dărtmarea  tota­  ziasm.  Asta  îmi   amin­  dacă  şi  cum  se  va  mate­  tristeţea  culturii  va  de­  şul  Orăştie.   Semnificaţia,   din  nisipurile  rîurilor   a
        litarismului,  ne-am  tre­  teşte  de  o  butadă  a  lui   rializa.  Pînă  atunci  însă   veni  tot  mai  apăsătoare   neobişnuită,  de  „canal"   a   continuat  să  fie  una   din
        zit   liberi,   dar   săraci  Bismarck  (dacă nu  mă în­  nimeni  nu  ne  mai  împie­  şi  mai  inhlbantă.  numelui  şi  termenului  rîu   ocupaţiile   de  bază   ale
        cum,  poate,  n-am   fost  şel) ;  „Război  şi  cultură   dică  nici  pe  noi,  „agenţii           se  înţelege  uşor  dacă   se   românilor.
        niciodată.              nu  se  pot face  fără  bani".  culturali",  să  avem  Hei  şi  RADU  ClOBANU  ţine  seama  de  faptul   că   Istoric  şi  lingvistic,  per­
                                                                                                           şi  latinescul  rivus  (de  un­  manenţa  şi  continuitatea  la
                                                                                                           de  românescul  riu)  a  avut,  români  a  mineritului   (şi,
                                                                                                                                    implicit,  a  metalurgiei)  este
                                                                        r # mmm • m                                                 dovedită  şi  de  termeni  ca:
                                                                              I                                                     baie  (din  lat.  bal(i)  neum.
                                                                              %                                                     bal (i)   nea,  .  „mină"   şi
                Copilului  meu                    Tinerii  luminii                                                                  „scâldătoare",  aur  (din  lat.
                                                                                                                                    aurum),  fier  (din  lat.  fer-
         De-ai  şti  cît  te  iubesc,  copile  drag!   Copiii mei, copii  din lumea-ntreagă,                                        rura),  zgură  (din  lat.  sco­
         Viaţa şi  iubirea ţi-am semăjiat-o-n  voi, ce purtaţi pe buze şi-n privire                                                 ria)  etc.  Termenul  maghiar
                                  prag!     surţsul ce-n lumina lui ne leagă                                                        bâtjya  este  un  împrumut
         Şi  tot  ce  e  pe  lume  mai  bun  şi  mai  şi. ne dezleagă sppe  desăvîrşire,                                            din  limba  română,  avînd
                                   frumos                                                                                           în  vedere  faptul  că  Tran­
          Ţi-am  dăruit,  să-ţi fie de  folos.  copii  ce a-avîptşţi spre zări albastre                                             silvania • a  fost  întotdeauna
         Să  nu  cunoşti  tristeţea  şi  lacrima  pe  puriîad ia voi şi Vrerea şi Iubirea,                                          bogată  în  „băi",  aici  mi­
                                    geană   intraţi şi-n tinda sufletelor noastre                                                   neritul  fiind  practicat  pe
         Dragostea  fără  ură,  speranţa  fără  să  ne culegeţi, siîntă, amintirea.                                                 scară   largă  din  vremuri
                                    teamă                                                                                          'străvechi.        "';Y,
          Să-ţi fie călăuză,  statornic căpătii.  Pe unde vot sul# spre culmea vieţii
         Un  cîntec  de-mpljnire           nai  pegorîm, senini, aceeaşi cale ;                                                          dr.  MIRCEA  VALEA,
                                                                                                                                         prof.  ANGHEL  NISTOR
         Să-ţi  fie  pas  dinţii.       ’   dar chiar de-am obosit, ca toţi drumeţii,   Fanfara Clubului elevilor   din  Orăştie.
         Sînt toate pentru  tine !          păstrăm parfumul stinselor petale.
          Cu greu le-am  adunat...                                                             Talent,  pasiune,  înţelepciune
          Păstrează  cu  cinstire           Copiii mei, vei, tinerii  luminii,
          Acest dar m inunat!              ■  ce duceţi viaţa  noastră mai departe,   Cine  a  avut  curiozitatea   generaţiilor  viitoare.   Sînt   le  religioase  dar  şi  laice
                                            să  nu  uitaţi că  NOI purtarăm spinii                         expuse  furci  de  tors,  fuşe,   abordate  de  reprezentanţii
                       AMTIGONA  COSTA,    ea  să  aveţi de înviere parte.       să  treacă   ih  aceste   zile
                      Grădiniţa  cu  program                                     pragul  Galeriilor  de  Artă   blidarc,  săr&riţe,  pieptene   cluburilor  elevilor  diii, Hu*.
                                                                                                                                    nedoara  şi  Petroşani.  Deşi’
                                                                                                           pentru  fuiorul  de  cânepă,
                                                                                 din  Deva,  nu  a avut  ce  re­
                       normai  nr.  1  Deva                 NECULAI  CHiRICA
                                                                                 greta.  Cu  toţii  am  rămas   un  coş  de  legănat   copiii,   tehnica  picturii   pe   sti­
                                                                                 surprinşi  de  creaţiile  pre­  o  şadă  pentru  călărit  etc.   clă   nu   este   la  înde-
                                                                                 zente  în  expoziţia  organi­  Extraordinară  este  colecţia   rnîha   oricui,   copiii ,  du
              La debutul  sezonului  estival                                     zată  de  Clubul  Elevilor  din   de  cruci   reunind  diversa   realizat  lucruri  deosebite,
                                                                                                           motive  —  al  soarelui,  Co­
                                                                                                                                    de  mare  sobrietate,  elegan­
                                                                                 Deva  —  fie  că  acestea  a-
                                                                                 parţin  domeniului   artei   loane,  astrale,  cu  alte  eu-  ţă,  bun  gust  compoziţional.
       Acum,  în  debutul  sezo­  duieşte  diverse  alte  mani­  se  va  înregistra  totuşi  „ex­  populare,   ne  gîndim   la      Amintim  pe  cîţiva  dintre
     nului  estival,  am  stat   de   festări  la  solicitarea  unor   plozia"  de   turişti,  dori­  sculptura  in  lemn,  sau  do­  Expoziţia de artă   înţelepţii  creatori-elcvi  de
     vorbă  cu  domnul  Viorel   factori  şi  organizaţii   ob­  tori  de  apă  şi  soare.  meniului pictural, reprezen­            icoane  pictate   pe  sticlă:
     Jude,  directorul .Casei   de   şteşti.  Multe  dintre  nea­  . —  Ce  intenţionaţi  să  or­  tat  prin  icoane  pe  sticlă,   a  elevilor  Oana  Voica,  Cristina  Vieru,
     cultură  din  Staţiunea  bal­  junsurile  pe  care  le-am  a-   ganizaţi  în  această  perioa­  ori  ceramica  din  care   au   Veronica  Cimpeanu,  Cristi­
     neoclimaterică  Geoagiu-Băi.   vut  le-am  rezolvat  cu  spri­  dă ?   '    rezultat  obiecte   cu  certe   vinte,   motive  aparţinînd   na  Anichitoaie,.  Luminiţa
     Discuţia  a  evidenţiat   as­  jinul  Inspectoratului   Ju­  —  Turistul  poate  •  găsi   trăsături  artistice,  dar   şi   întregii  culiuri  spirituale  a   Laslău,  Raluca  Păsculescu,
     pecte  concrete  cu  care  vi­  deţean  pentru  Cultură  şl  al   oricînd  în  casa  'de  cultu­  utilitare.  ţăranului  romăn.  Se  remar­  Dîana  Stana  (Deva),  Moni-
     ne  în  contact  Instituţia  în   Primăriei  comunei  Geoa-   ră  proiecţii  de  filme,  piate   Un  spaţiu  amplu  este  a-   că  între  creatori:   Irina   ca  A ndrăşesc,  Anton  Pas-
     această  perioadă  care  ar   giu.   Şi   totuşi,  situaţia   asista  la  uh  spectacol  fol­  cor dat  in  expoziţie   artei   Ghinescu,  Alina  Popa,  Ra-   cu,  Ruxandra  Coroiu,  Ana
     trebui  să  înregistreze   un   nogstră  nu  este  de  Invi­  cloric  sau  de  muzică  u-   populare   cu  participarea   rr.ona  Ştefoni,  Mariana  Ar­  Katona,  Miruna  Bilei  (Hu­
     mare  număr  de  vizitatori   diat.                                         elevilor  de  la  cercul   de   mean,   Argentina  Hibais,   nedoara),   Anca   Andrei,
     —  oameni  veniţi  la  odih­  —  Ce  alte  probleme  mai   şoară,  împrumuta  o  carte   specialitate  ce  fwîţţionează   Nadia  Dumitru,  Ionel  Var-   Voichiţa  Bejan,  Ozana  An­
                                                        de  la  bibliotecă  Cei  care
     nă  ■  şi  tratament,  simpli   aveţi ?                                     la  Şcoala  Normală,  apar-   hedi,  '  Mura  Mihăilă  ş.a.   drei.  Carmen  lovan  (Petro­
     turişti  care  îşi  petrec  va­  —  Problemele   vizează   preferă  liniştea,  se   pot   ţinînd   Clubului  Elevilor   Un  'lucru   emoţionant  îl   şani).
                                                        retrage  la  un  joc  de  club.
     canţa  sau  trăiesc  satisfac­  prezenţa  spectatorului   in                din  Deva,  cerc  condus  de-  constituie  prezenţa  creatoa­  Ceramica  elevilor  de  la
     ţia  unei  „treceri"  prin  sta­  casa  de  cultură  şi,  legat   Tinerii  sînt  bineveniţi   la   prof.  Mircea  Lac,  binecu­  relor  —  eleve  din  Basara­  cercul  devean  este  repre­
     ţiune.                    de  aceasta,  autofinanţarea   discotecă.  Să  mai  amintim   noscut  creator  la  nivel  na-   bia  ce  învaţă  aici:   Raisa   zentată  de  figurine  umane,
       —  Spre  deosebire  de  alţi   noastră  ca  instituţie.  Deşi   manifestările  pe  care  une­  ţional,  apreciat  chiar  şi   Grigoriu,  Mariana  Pîslari,   figuri  antropomorfe,  obiec­
     ani,  ne  spunea  interlocu­  sezonul  estival  s-a  declan­  le  case  de  cultură  le  vor   dincolo  de  hotarele  ţării.   Elena  Sîrbu,  Alia  Budeci.  te  utilitare,  în  general,  ce­
     torul,  casa  de  cultură  dis­  şat,  este  puţină  lume  în   organiza,  în  sezon,  în  sta­  Copiilor,  reuniţi  in  acest   In  sectorul  icoanelor  pe   ramică  plastică  Vom  reve­
     pune actualmente de o  bună   staţiune.  Nu  ştiu  dacă  sînt   ţiune.  Ne-am  bucura  dacă   cerc  de  creaţie,,  le-a   fost   Uticlă  rămîi  impresionat  de   ni  asupra  acestei  expoziţii
     bază  materială,  de  apara­  100—200  de  oameni.  Cau­  acestea  ar  fi  cît  mai  mul­  transmisă  dragostea  pentru   sobrietatea  tematică   şi  a   a  talentului,  pasiunii  şi  în­
     tură,  jocuri  de  club,   or­  zele  sînt  mai  multe,   ele   te,  mai  ales  în  zilele  de   creaţia  populară,  ale  cărei   desenului  preluată  de  ele­  ţelepciunii  etalata  de   e-
     ganizează  acţiuni  specifice   nu   cad   în  competenţa   sărbătoare.     motive  specifice  avem  obli­  vii   deveni,  instruiţi   de   levl,  pentru  .«*■ totul  este  cu
     cu  filmul  şi  cartea,  vizio­  noastră.  Să  sperăm  însă  că             gaţia  să  le  -păstrăm  neştir­  prof.  loaji  Şeu.  după  leoa-   adevărat  r-   •••cf
     nări  Tv,   discoteci,  găz­  o  dată  cu  timpul  frumos,  MINEL  BODEA    bite,  pentru  a  le  transmite  ncl0aHâm4amAIimkUim aaaiM>v        p r *
                                                                                    \
   1   2   3   4