Page 2 - Cuvintul_Liber_1991_383
P. 2

■*f%-                                                                                                                   CUVTNTUL  UBER     N*.  383  i



                                                                                                                                    ■  ■
                                                                                                                                       (I
                                                                                                             I  ”
                                                                                                       * 9      (Urmare  din  pag,  I)                       \
                                                                                                             J  al  hîrtiei  a  crescut  enorm,  reflectîndu-se  în  costul  în- I
                                                                                                             |  grijorător sil cărţilor.
                                                                                                             v;   Stînd  de  vorbă  cu  doamnele  Valeria  Sţoian,  direc-
                                                                                                             I tor  al  instituţiei  de  specialitate  judeţene,  şi  Maria
             UN   O M   AŞTEAPTĂ          băteni,  bloc  26 A,  apartament  2,  cod   LIBERALIZARE,  DAR     J  Purcilean,  bibliotecar  principal,  am  aflat  că  dacă  în
                                          2686 sau  dacă  cineva  are  rude  apro­
            U N  GEST UMANITAR            piate  în  Franţa,  care  ar  putea  să-i   N U  LA BUNUL PLAC     )   1988,  numărul  cititorilor  care  nu  mai  înapoiau  cărţile
           „Avem  trei  copii  care  reprezintă   facă  chemare  la  lucru  soţului  meu,   „In  dimineaţa  zilei  de  20  aprilie,   citite,  cărora  lî  s-a  intentat  şi  un  „Proces  al  cititori-
        bucuria  vieţii  noastre.  în  14  martie   de meserie tîmplar, tapiţer şi dulgher   la  ora  6,  am  luat  din  autogara  Brad   % lor  neglijenţi",  a  fost  de  50,  în  1989,  numărul  aces­
                                                                                                              tora  a  crescut  la  245,  Iar  în  1990  —  a  ajuns  la  193.
        însă  pe  unul  dintre  ei,  cel  mai  mic,   să  muncească  pentru  acoperirea  a-   un  bilet la autobuzul Brad—Timişoa­  »
        de  21  de  ani  avea  să-l  lovească  ne­  cestei  sume,  îl  rog  din  toată  inima   ra  pînă  în  localitatea  Hălmagiu.  Am   *  Toţi  au  fost  atenţionaţi  în  scris,  li  s-au  întocmit  pro-
        norocirea.  Fiind  de  serviciu  noaptea   să  ne ajute.            fost  taxat  cu  24  lei.  In  cursul  ace­  I  cese  verbale,  li  s-au  dat  telefoane.  Un  caz  aparte  da-
        la  staţia  C.F.R.  Petroşani,  a  avut  un    IULIANA  FANTA       leiaşi  zile   m-am  urcat  în  acelaşi   \ tează  din  1988,  fiind  vorba  de  cititoarea  Aurelia  Jula
        grav  accident  de  muncă  cu  strivirea            Lupeni          autobuz  la  întoarcere,   iar  şoferul   |   în  fişa  căreia  se  menţionează  că  lucra  şi.  probabil.
        braţului  drept  între  tampoanele  va­                             mi-a  dat  bilet  pentru  Hălmagiu—   J lucrează  la  P.T.T.R.  Deva  ca  merceolog.  I  s-au  ală-
        goanelor,  rămînînd  fără  articulaţia   OBICEIURI VECHI            Brad  pe  care  m-a taxat  cu 21  de lei,   |  turat  Afrodita  Poenar,  elevă  la  Liceul  Pedagogic Deva,
                                                                                                             I actualmente  Şcoala  Normală,  Margareta  Toma,  cas-
        de  la  cot.  Datorită  priceperii  docto­                          Gare  e  adevăratul  preţ  al  biletului   J nică  ş.a.
        rului  Ioan  Gomoiu  şi  echipei  sale                              pe  relaţia  de  mai  sus,  cel  din  au­                                       t
        din  Bucureşti,  unde  copilul  meu. a   „In  5  aprilie  pe  la  ora  13,30  am   togara  sau  cel  din  autobuz  |    Dintre  cei  245  de  restanţieri  din  anul  1989,  s-au
        fost  transportat  cu  elicopterul,  bra­  fost  la  restaurantul  Turist  din  Deva   ION  MARCU,   * întocmit  procese  verbale  de  contravenţie  la  90.  Din­
        ţul  i-a  fost  salvat,  dar  pentru  ca   pentru  a  cumpăra  bere.  Barmana          Brad          ) tre  aceştia,  doar  10  au  înapoiat  cărţile,  restul  au  pre-
                                                                                                             t  ferat  să  le  plătească  de  trei  ori  preţul.  Oameni  răi,
        să-şi  recapete  funcţia  articulaţiei   m-a  refuzat  spunînd  că  nu  mai  are.   Domnule  Marcu,  ca  să  facem  haz   că  nu  putem  să  vă  spunem  buni,  Biblioteca  Judeţeană
        este  nevoie  de  o  operaţie  în  Franţa.   Dar  a  servit  trei  persoane  cu  bere   de  necaz,   întîmplarea  aceasta  îmi  I  : nu  are  nevoie  de  hanii  dumneavoastră  ci  de  cărţi.
        Am  nevoie  pentru  aceasta  însă  de   pe  uşa  din  dos,  spimîndu-mi  că   aminteşte  de  o  reclamă  de  Ia  circ i
        o  mare  sumă  de  bani  sau  60 000   aceea  a  fost  oprită  pentru  ele,  Tot   „veniţi  să  vedeţi  şarpele  boa,  14  me­  I Ştiţi , ce  înseamnă  şi  cît  de  greu  se  procură  o  carte ?  I
        de-franci  francezi  sau  400000  lei.   aşa  mi  s-a  spus  şi  despre  berea  eu   tri  de  la  cap  la  coadă,  15  metri  de   I Ştiţi,  de  aceea  preferaţi  să  o  „luaţi*  de  la  această
                                                                                                             î  instituţie,  decît  să  o  procuraţi  din  librărie.  Să  amin-
        Nu  am; posibilitate  sâ  procur  aceas­  care  a  fost  servit  un  ofiţer  de  poli­  la  coadă  la  cap".  Mai  ştii  că  nu   I tlm  cîţiva  restanţieri  din  1989,  după  cum  ne-au  fost  I
        tă  sumă.  Fac  de  aceea  un  apel  căl­  ţie  intrat  tot  P®  uşa  din  dos  dar  ie­  S-o  fl  tntîmplat  aşa  şi  cu  drumul   *'comunioaţi  de  bibliotecă :  Călin  Hăr&stăşan  —  elec-
        duros  prin  ziarul  „Cuvîntul  liber"   şit  prin  cea  din  faţă,  probabil  ca   Brad—Hălmagiu ?  I trfcian  I.E.C.  „Felix*,  Călin  Hddrea  —  elev  Liceul   I
        la  toţi  cei  care  au  bunăvoinţa  să  se   să  nu  mai  dea  ochii  cu  mine".                    î „Decebal",  Florin  Todosie  Mane  —  Liceul  industrial
        solidarizeze  eu  suferinţele  fizice  şi     TUDOSIE PETRESC             POŞTA  RUBRICII            I nr.  1  Deva,  Carmen  Maftei  —  actualmente căsătorită, I
        morale  ale  fiului  meu  şi  să  depună            Deva                                             I  Nadist  Macfvei,  desenator  la  LC.I.T.P.LXUM  Deva
        cît  au  bunăvoinţă  şi  posibilitate  în   Obiceiuri  vechi,  domnule  Petresc.   Daniil  Sihastru  —  (sau  cum  V-0   I   Dovadă  că  răul  nd  prea  dă  feapoi  este  faptul  că
        contul  3754  la  C.E.C  Petroşani,  titu­  Se  vede  treaba  că  pe  unele  locuri   fi  ehemfnd):  Preferăm  ştiri  concre­  I  in  anul  1990,  numărul  restanţierilor  se  menţine  aproa-
        lar  Fantă  Erortim  sau,  pe  acelaşi   s-a  schimbat  doar  pălăria;  Măria  a   te,  semnate  de  persoane  autentice,   . ce  acelaşi,  între  cei  care  aduc  pagube  numărîndu-se :
        nume,  la  adresa  Lupeni,  strada  Băr-  rămas  aceeaşi.           identificabile.                  î Mircea  Aldea  —  şofer  la  fostul  I.J.T.L.,  Vasile  Avram  I
        EMW                                                                                                  I —  inginer  la  fosta  C.A.P.  Ohaba,  Ştefan  Bocan  —
                                                                                                             » elev la  Liceul nr.  5  Deva  şi  mulţi alţii.  I
                                                                                                             I  |
                                                                                                                  Stimaţi  cititori,  nu  vă  faceţi  de  rîsul  lumii  pen-
             Sub umbra eroilor                                   Şi-au  pus  cinstea                         ! tru  o  carte.  După  ce  aţi  citit-o,  aduceţi-o  înapoi I  O
                                                                                                             | aşteaptă  şi  alţi  semehi  ai  dumneavoastră 1  Cartea  e
                                                                                                             • 9  comoară,  care  nu  vă  aparţine,  ca  atare  nu  aveţi
                                                                                                             2  pici  un  drept  asupra  ei.  Eâ  face, parte  dintr-un  patri-
          (Urmare  din  pag.  I)  că  n-ai  asemenea  virtuţi,                                               | pioniu  al  unei  comunităţi  umane.  In  Franţa,  ca  să  fie
                                eşti  pierdut.  Iar  dacă  nu           la...  dospit                        J mutată  o  bibliotecă  dintr-un  sediu  în  altul  nou,  s-a
         restre:  să  fie  cuprinşi  şi  înţelegi  aceste  reguli,  te                                       |  ăpelaţ  la  cititorii  obişnuiţi  să  împrumute  fiecare  un
         părinţii* intre  beneficiarii  uiţi  ce  fac  cei  băirîni  şi                                      * număr  de  cărţi,  iar  ulterior  să  le  aducă  în noul  sediu. i
                                                                                     La  gard  se  afla  numi­
                                                              Nu  poate  fi  mai  urît,
         drepturilor  de  urmaşi,  de­ te  iei  după  ei,    mai  josnic  lucru  decît  să  tul  Teodor  Mărcan,  care   | Şi  nu  s-a  pierdut  nici  una  din  sutele  de  mii  de  vo- ]
         oarece  ei  au  dus  greul,   Seara,  la  cantina  parla­                                           *  lume.   Noi  sîntem  la  porţile  Orientului,  dar  tot  în ]
         nu  soţiile  necredincioase,  mentului,  prietenii  noştri   furi.  Oare  domnul  Pinti-  a  luat  sacul  la  spinare  şi   î Europa!
         care  s-au  chivernisit  pe  din  opoziţia  parlamentară   lie  Ilie,  om  în  toată  firea,  a  încercat  să  dispară  spre
         seamă  jertfei  soţilor  şi  a-  ne  întrebau  cum  a  fost.   magaziner  la  Societatea  un  loc  dinainte  stabilit.
         cum,  recăsătorite,  nu  mai  Le-am  răspuns  că  a  fost   Comercială   „Panicord*  Pentru cele 15 kg de droj­  Cum  v a   a ră ta   re fo rm a   ?
         intră  in  cimitir  să  ducă  foarte  bine.  E  normal  să   S.A.  Hunedoara  (fost -Fa­  die,  magazinerul  spune
                                                             brica  de  pline},  să  nu  fii
         o  floare   la  căpătiiul  e-  vină  lumea  la  noi,  cită   ştiut  acest  lucru  elemen­  că  a  luat  doar  suma  de   (Urmare  din  pag.  I)  —  încercaţi  să răspundeţi
         roilor.  In  cele  din  urmă  vreme  in  noi  are  încre­                 400  lei.                                          la  cea  mai  spinoasă  între­
         solicitările  vizaţi  bănii,  dere:  Rămîne  însă un mis­  tar?  ;                                    —  Ce  se  va  întîmpla  cu   bare :   aplicarea  reformei
         cam  60 000  pentru  urma­ ter  cum  au  ştiut  oamenii   Dumnealui, care  era  în­  Grosul  urma  să  pice  în   uniunea  judeţeană ?  In  cooperativa  meşteşugă­
         şii  eroilor  şi  cam  40 000  aceia  că  deputaţii  majo­  vestit să răspundă, să ges­ zilele  următoare.   Cum ?  —  După  ce  se  vor  for­  rească   va  genera  sau  nu
         pentru  răniţi  apoi,  faci­  rităţii  au  o  întrunire  se­  tioneze  mari  cantităţi  de  O  lingură  de  drojdie  us­  mula  şi  concretiza  opţiuni­  şomaj ?
         lităţi  pentru  obţinerea  u-  parată  şi  că  pot  fi  prinşi   făină,  drojdie,  alte  pro­ cată  din  import  se  vin­  le  organizatorice,   acţiune   —  Aplicarea  reformei  In
         nor  spaţii  comerciale,  a   cu  această  ocazie,  în  hai­  duse  din  care  se  frămîn-  de la negru (da, avem din   în  cursul  căreia   trebuie   sistemul  nostru  nu  va  naş­
         unor  scutiri  de  taxe  etc.  tă.  Bănuiala  că  prietenii   ta  zilnic  plinea  hunedo-  păcate  şi  asemenea  co­  lămurite  şi   numeroasele   te  şomaj  decît  în  condiţii­
                                noştri  din  opoziţie  le-ar
           Noi  ascultam  toate  a-                                                                          tendinţe  de  fărîmiţare,  u-   le  lipsei  de  rentabilitate:
                                fi  spus  oamenilor  să  facă   renilor.  Se  vede  treaba  merţ  murdar),  cu  cel  pu­  nipnea  se  va  putea  consti­  Cu  aceasta  răspundem  şi
         cestea  şi  altele  care  în­ aşa  nu  am  pus-o  la  ini­  că  nu,  din  moment  ce  In  ţin  o  sută  de  lei.  Şi  în   tui  ca  o  asociaţie  de  orga­  la  întrebarea  privind  creş­
         cepeau  cu  „Profitorilor /“,   mă.  Cînd  vom  pierde  a-                                          nizaţii  cooperatiste  meşte­  terea  calităţii  prestaţiilor :
         „Emanaţilor /“,  „Jertfa  co­  legerile,  aşa  vom  face  şi   ziua  de  4  iunie  a.e„  ora  15  kilograme  încap  cîteva J   şugăreşti,  în  asociaţie  in-   nu  poţi  fi  rentabil   decît
         piilor  v-a  adus  unde  sin-  noi.  Un  prieten  majoritar   10,  a  scos  din  magazie  şi  linguri,  nu ?  Dar  oricum, \   trînd  doar  cei  ce  optează   dacă  faci  o  prestaţie  de  ca­
         teţi /“  şi  se  încheiau  cu   chiar  îmi  spunea:   a  dat  peste  gard  15  kg  o  dată  cu  furtişagul,  cei  ţ   liber  consimţit  pentru  a-   litate,  care  să-l  determine
         „ A s a s i n i l o r I n   politică  Domnule,  abia  aştept  să   de  drojdie  uscată,  adusă  doi  şi-au  pus  şi  cinstea   oeasta,  ea  urmtod  să  efec­  pe  client  să-ţi  solicite  şi
         e  mare  lucru  să  asculţi,  ajung  în  opoziţie,  să  pot   din  import  pe  valută.  la  dospit.  (G.  IGNAT}.  tueze  pentru  asociaţi  o  se­  altă  dată  serviciul,  venind
         să  înţelegi  şi  să  ierţi.  Da­ înjura  şi  eu".                                                  rie  de  prestaţii  pe  bază  de   în  întîmpinarea  cerinţelor
                                                                                                             comision.                sale  reale.
                                                               Ciz răspunse imediat:                         ?  o  să  meargă  mai  bine.  Cui  i-o  fi  dat  prin  minte
                                                               —  Chiar  el.                                   ideea  cu  fotoliul  nu  ştiu,  zău...  eu  îi  aveam  în  cîrcă
                                                               —  Cum  aşa ?                                 f  pe actori.  Şi  asta  îţi  dă ceva  bătaie de cap.
                                                               —  înainte  de  a  pleca,  mi-a  spus  pex-sonal  ce   ~   Am  auzit  că  dumneata  l-ai  propus  pe  Faltys
                                                            doreşte.                                           să joace în  rolul acela...
          39.  RECUZITEBUL                                     —  După  ce  trebuia  să  recunoaşteţi  fotoliul ?  —  Da.
                                                               —  Nu  se  punea  problema  să-l  recunoaştem,  eu   —  De  ce ?
             —  Ce-ai  făcut  cînd  ai  constatat  că  s-a  rupt   îl  ştiam  dinainte.   A  fost  de  ajuns  să-mi  spună :   —  Nu  ştiu,  pur  şi  simplu  aşa  mi-a  venit,  zîmbi
         piciorul ?                                         acela  cu  blana  albă,  şi  gata.  Altul  asemănător  nu   Ciz,  avusesem  greutăţi  cu  distribuirea  acestui  rol.
             —  Am  raportat.                               se  mai aflajn  casa  lui.                            — Ce fel de greutăţi ?
             —  Cui?                                           Zbynek  Ciz  răspundea  cu  siguranţă  şi  fără  oco­  —  Primii  doi  pe  care  contasem  ne-au  lăsat  cu
             —  Regizorului  Glanc.  Doar  ca  să  respect  regu­  lişuri.   Era  înalt,  subţire,  purta  un  pulover  negru   buzele umflate.  Faltys era  de fapt a  treia  alternativă.
         lamentul,  că  altfel  nu  mai  era  nevoie  să  raportez,   sport,  cu  guler  pînă  la  bărbie,  şi  pantaloni  negri  de   Mă  refer  la  ordinea  propunerilor,  nu  la  calitatea
         doar  văzuseră  cu  toţii  ce  s-a  întîmplat.  M-am  oferit   doc,  strînşi  pe  picior.  Nu  avea  nici  douăzeci  şi  cinci   actorului.  Nu  credea  nimeni  c-o  să  primească.
         imediat  să-l  repar  pînă  seara,  dar  au  hotărît  altfel.   de ani  şi, cu  toate  că  erau  aproape de  aceeaşi  vîrstă,   v  — De unde II  cunoşteaţi  pe Faltys ?
         Ziceau  că  şi  aşa  nu  se  prea  potrivea  cu  decorul   Frantisek  se  simţea  pe  lingă  el  mai  bătrîn  eu  cel  pu­  Ciz răspunse puţin mirat :
         piesei.                                            ţin  zece  ani,  Zbynek  Ciz  avea  încă  in  priviri  nesă­  —  îl  cunoaşte  toată  lumea...  sau  aproape  toată...
             —  Cine  a  propus  schimbarea  fotoliului ?   buinţa  impetuoasă  a  tinereţii  şi  o  expresie  de  naivi­  Frantisek îşi preciză întrebarea :
             Adamec  clătină  din  cap.                     tate,  care-1  putea  face  să-şi  vîre  capul  în  tot  soiul   —  Mă  refeream  la  relaţiile  dintre  dumneata  şi
             —  Nu  mai  ştiu...  au  fost  atîtea  dezbateri  şi  şe­                                         el...  dacă existau  astfel  de  relaţii.
         dinţe,  şi  toate  în  ultima  clipă,  iar  eu  n-am  partici­  de  încurcături,  numai  aşa,  din  spirit  sportiv  şi  curio­  —  Faltys mi-a  fost  profesor...
                                                            zitate.  Era  conştient  că  e  inteligent,  bine  făcut  şi  că
         pat  la ele...  Ar  trebui  să-l  întrebaţi  pe  domnul Glanc,   are  o  viaţă  întreagă  înaintea  lui  Comparîndu-se  în   Răspunsul II  surprinse pe Frantisek.
         sau  mai  bine  pe  Zbynek,  Zbynek  Ciz,  asistentul  lui.   sinea  sa  cu  Zbynek  Ciz,  Frantisek  îşi  dădu  seama   —  Nu  ştiam  că  urmezi  Institutul  de  teatru...
         Glanc  nu  face  un  pas  fără  el  Pe  el  întrebaţi-1,  tre­  că  era  dezavantajat.  Faţă  de  acesta,  era  prea  serios   Ciz dădu încurcat din cap.
         buie  să  ştie  cine  a  venit  cu  propunerea.   Precis.   şi  meticulos,  trăsături  provocate  de  faptul  că  nime­  —  Am  urmat...  Tăcu.  N-avea  cu  ce  să  se  laude,
         M-am  dus  împreună  cu  el  acasă  la  Kalecky,  ca  să   rise  prea  de  timpuriu  în  caruselul  unor  sarcini  atît   dar  îşi  învinse  în  cele  din  urmă  aversiunea  faţă
         aducem  fotoliul.  Ne-a  dat cheile.               de  importante,  a  căror  rezolvare  cerea  maximum  de   de  această  problemă  şi  reluă:  Am  urmat  numai  un
             —  Arhitectul  Kalecky n-a  mers ?             concentrare  şi  încordarea  tuturor  forţelor.    semestru,  pe  urmă  mi-au  făcut  vînt.  Ziceau  că  sînt
             — Nu. Doar noi  doi.  Eu şi Ciz.                                                                  un  talent  unilateral.  Aşa  li  se spune  studenţilor  cînd
                                                               —  Cine  a  propus  înlocuirea  fotoliului ?
             40.  TlNÂRUL  CU  PULOVER  NEGRU                  —  Cine ?  Ciz  îl  privi  uluit.  Cred  că  arhitectul   sînt  invitaţi să părăsească institutul.  (Va  urma)
                                                            Kalecky,  nu ?  In  magazia  de  recuzite  a  televiziunii
             —  Spune-mi,  te  rog,  cine  a  hotărît  ce  fotoliu   rar  se  găseşte  ceva.  La  anul  o  să  se  introducă  un
         trebuie  să  aduceţi  de  la  arhitectul  Kalecky?  sistem  nou,  inventarul  se  va  tripla,  aşa  că  treaba  Roman publicat  tn  Editura  JJntvers' —  1911
                                                                                                                                           a s a s a m a
   1   2   3   4