Page 3 - Cuvintul_Liber_1991_383
P. 3

E  —  DUMINICĂ,  9  IUNIE  1991




       C R LE3D0 SC0 P                                                                                           Nimic  prea  m ult!

                                                                                                          re,  prin  încălcarea  aces­  dacă  ar  respecta  deviza ţ
                                                                                                          tei  restricţii  să  obţină  ce   „Nimic  prea  mult?"  Şi
                                                                                   ...deviza  scepticilor   şi   niciodată  o  întreagă  lu­  totuşi...  Nu  de  mult  a  fost
                    REFLECŢIA  ZILEI                      Căp «unele  satisfac  ne'   poate  chiar  a  laşilor,   a   me  nu  ar  fi  obţinut  res-   înmormlntat  unul  dintre
                                                        voile  do  consuni  în  stare   celor  cu  prejudecăţi,   ce   pectînd  deviza  temperată.   cei  mulţi  deportaţi  în  Bă­
                                                        proaspâtă  tocmai  într-o   trăiesc  înconjuraţi  de  li­  Dimpotrivă,  unele  întîm-   răgan  cu  ani  în  urmă;
            „Ignoranţa nu esfe  numai prostie,  cum     perioadă  cînd  alte  fructe   mite  pe  care  nict  nu  se   plări  în  viaţa  omului  ne­  îşi  primise  pămîntul  şi
       $-ar  crede,  ignoranţa  e  şi  o viclenie, convin­  lipsesc.              gindesc  că  ar  putea fi  tre­  cesită  o  exagerare,  trece­  casa  înapoi,  fericit  a  în­
       gerea  secreta  ca  lipsa  de  gravitate  aduce    Fructele  de  căpşun  au   cute,  „Nimic  prea  mult"   rea  tuturor  barierelor,  în­  ceput  să  se  mute  din  nou
                                                                                                          călcarea  limitelor.,.  Bu­
       o  viaţa mai comodă  şi  mai plăcută".           următoarea   compoziţie   ne  îndeamnă   mereu  la   năoară,  cum  ar  fi  dragos­  Acasă.   Dar  ce   păcat,
                                                        nutrifionalâ t  (la  100  gr
                                                                                  cumpătare,  la  renunţare,
                                TEODOR  MAZILI U        pulpă)  37  calorii,  0,7  gr   la  abţinere.  Nu  spun  că   tea  fără  exagerări,  fără   bucuria  a  fost  prea  mare
                                                        substanfe  proteice,  0,5  gr   ar  fi  o  greşeală  respecta­  preaplinul  inimii?  Şi  cum   şi  nu  îi  încăpuse  in  ini­
                                                                                                                                  ma  strînsă  în  atiţia  ani
                                                        substanje  grase,   8,4  gr   rea  acestei  devize  dar  ce   poate  fi  o  dragoste  ade­
                                                        glucide,  vitaminele  A,  B   am  fi  fost  dacă  nu  exis­  vărată  dacă  nu  este  fără   de  nedreptate  şi  tristeţe...
                                                        şi  C,  21  mg  calciu,  21   tau  acel  îndrăzneţi  care   limite,  dacă  nu  trece  de   şi  atunci...  „NIMIC  PREA
                                                        mg  fosfor,  1  mg  fier,  1                     „normal" ?  Cum  ar  putea   MULT".
                 M OZAIC  SPIRITUAL                     mg  sodiu  şi  164  mg  po­  să  treacă  peste  limite,  ca­
                                                        tasiu.                    re,  tocmai  prin  exagera­  să  fie  o  dragoste  infinită  I N A   D E L E A N U
           „Oamenii  răi  ne  privesc  în  ochi  numai - cînd   Câpşunele  oferă  posi-
           mint".                                       biHtatea  obţinerii  în  gos­
                                     Julcs  Romain      podărie  a  unor  cantităţi
                                                        sporite  de  produse  eon­
           „In  ziua  în  care  interesul  şi  conştiinţa  se  află                  Cu  şi  despre  soacre            ULTIMELE  CLIPE
           în  luptă,  conştiinţa  trebuie  să  învingă".                                                              Mă sfîrşesc şi mi se pare
                                       E.  Legouve                                  EL,  NEVASTA  Şl  SOACRA           că-i  şi  soacra-n  preajma  mea
                                                                         u                                             şi în ultima suflare
           „Libertatea  înseamnă  responsabilitate.  De  a-                         Duee-o viaţă fără frică            cu scot limba către ca.
           ceea,  majoritatea  oamenilor  se  tem  de  ea".  ii                     (nu-i o vorbă în doi peri),
                           v          G.  B.  Shaw                                  ca o ţară foarte mici              SOACREI
                                                                                1   intre două mari puteri.
           „Prieteniile  condiţionate  de  suferinţe  comune                   >  •                                    E rea,  însă-n taină
           sînt  cele  mai  gingaşi  şi  mai  rezistente".                      |    SOACRA  BUNA                      un dar tot îi fac
                                      T.  Arghezi
                                                                                                                       să aibă şi haină
           „Fără  ironie  lumea  ar fi  ca  o  pădure,  fără  pă­               I   Am avut o soacră bună,             din piele de drac.
                                                                                    dar a strîns-o Dumnezeu
           sări ;  ironia  este  veselia  reflecţiei  şi  bucuria   servafe  şi  semiconservate   înainte cu o lună    LA  MORIVtîNTUL  SOACREI
           înţelepciunii",                              (dulceafă,  gem,  jeleu,  si­  ca s-o strîng  de gît  şi cu...
                                        A.  France      rop,  compot,  marmeladă)                                      E  cripta-nchisă  cu  zăvorul,
                                                        cu  o  mare  valoare  ali­  IN  CASA  SOACREI                  dar  pentru  toată  siguranţa
           „Să  te  fereşti  de  cel  care  nu  se  minie  nici­  mentară  fi  economică.                              el  roagă  şi  îngrijitorul ;
           odată :  pentru  că  numai  acela  care-şi  pierde                       In căsnicie dirijat mereu            Mai  vezi  să  nu  deschidă...  clanţa.
           controlul uneori, este sincer".               Fructele, «far şi organele   de cxpcrienţa-i conjugală:
                                       C.  Pavese       de  plantă,  prezintă  şi  o
                                                        importantă   terapeutică   capitulînd, m-am lămurit şi cu                Culese  si  prelucrate  de
                                                        pentru  diferite  boK.  Ast­  că  unde-î...  soacră,  nu-i  tocmeală!         IOSIF  POP
           „Atlţia  oameni  se  cramponează  de  malurile
           vieţii,  dar  numai  în  mijlocul  curentului  este   fel,  cura  de  fructe  proas­
          adevărata  viaţă".                            pete  are  efecte  terapeu­
                                       E.  Knight       tice  In  bolHe  de  rinichi,                                              FABRICA  PENTRU
                                                        a  gutei  şi  a  inflamatiilor
                                                       canalului  urinar.                                                             PRODUCEREA
          „Nimic  nu  e  mai  amar  ca  otrava  prieteniei
          false".                                        Infuzia  de  frunze  com­                                                   electricităţii
                                      E.  Gîrlcanu     bate  diareea  cronică   şi                                                  La  primul  Congres   al
                                                       hemoragiile  interne,   iar                                                electricienilor,   ce  a  avut
          „Numai  cine  te  iubeşte  mult  şi  cine  te  urăşte   administrarea  sub  formă                                       loc  la  Paris,  în  septembrie
          mult, îţi . vede păcatele",                  de  praf  a  rizomilor  us­                                                1881,  francezul  Marcel  De-
                                        N.  Iorga       caţi  şi  măcinaţi  vindecă                                               pre  a  prezentat  ideea  con­
                                                       inbamajiile  ficatului.                                                    struirii  centralelor  electri­
                             Selec(ie  de  ILIE  LEAHII  Ca  urmare  a  însuşirilor
                                                       gustative  de  excepjio,  a                                                ce,  la  data  respectivă  de­
                                                                                                                                  numite  fabrici  pentru  pro­
                                                       valorii  alimentare  şi  tera­                                             ducerea  electricităţii.  Ma­
                                                       peutice  a  fructelor   de                                                 joritatea  participanţilor  Ia
                                                       căpşun  se  poate  aprecia                                                 Congres  a  considerat   că
                             —  Nu-i  nimic,  mai  a-   că  în  viitor  cerinţele  sînt
                            vem  una !                                                                                            ideea  nu  se  poate  aplica
                                                       mereu  în  creştere.  De  pre­                                             datorită   marilor  pierderi
                                      O                                                                                           ce  vor  interveni  cu  ocazia
                             Un  soţ  aflat  pe  patul   turi  nu  mai  vorbim.  Lă­    -MITICĂ'  ASTA  l  OflLITÂ  ..            transportului   electricităţii
       Doi  ţărani  tăiau  un  o-   morţii  îşi  întreabă  soţia:  săm  să  o  faceţi  dumnea­                                    la  distanţă.   Totuşi,  fizi­
     biect  cu  ferăstrăul.  —  Spune-mi  te  rog,  a-   voastră.                                      Desen  de  AL.  RUGESCU    cienii  Oskar  Miiller  şi  Ver-
       —  Ce  faceţi  acolo ?  —   cum,  înainte  de  a  muri,   Ing.  ŞTEFAN  DOREL,                                             ner  Siemens  l-au  ajutat  ţie
                            dacă  m-ai  înşelat  vreo­
     îi  întreabă  un  vecin.  dată ?                     Staţiunea  Pomicolă             COFRAJE  DIN  CARTON                    Depre  ea,  în  anul  urmă­
      —•  Tăiem  o  bombă!   —  Eu  îţi  spun.   Dar          Geoagiu                                                             tor,  la  Expoziţia  interna­
      —-  Şi  dacă  explodează?  dacă  nu  mori ?                                  Specialiştii  constructori  de  la  o  firmă  franceză  au   ţională  de  electrotehnică
                                                       • • • • • • • • • • • • •  obţinut  un  material  uşor,  capabil  să  suporte  presiuni   de  la  Munehen,  să-şi  ape­
                                                                                mari,  care  inovează  tehnica  cofrajelor.  Produsul,  denu­  re  în  mod  practic   ideea,
                                                                               mit  Ecobat,  este  un  tub  spiralat  din  carton.  Comparativ   prin  demonstraţia  trans­
                                                                               cu  cofrajeie  clasice,  el  asigură  o  economie  de  beton  de   portului  electricităţii  între
                P A S T E L               Flori  care  nu  mai au timp să aştepte   21,5  la  sută,  plus  reducerea  greutăţii  armăturilor  me­  Misboch  şi Miinchen, pe dis­
                                                                                                                                  tanţa  de  57  km,  cu  pier­
                                         Culeg îmbrăţişări risîpite-n  eter    talice.  Ecobat  se  livrează  la  lungimea  de  utilizare,  cerută
      Salcîmii  sucombă n beţii de parfumuri   Albul  steril din salcîmi se dizolvă   de  constructori,  iar  grosimea  poate  fi  de  3—20  mm.  deri  neînsemnate.   Acest
                                                                                                                                  fapt  a  condus  la  începerea
      Veritabil  dezmăţ.vegetal          Şi  plouă invers, cu lumini  către cer.   Folosirea  tubului  Ecobat  reduce  considerabil  timpul   construirii  centralelor   e-
      Sferic  şi  cald  ne  inundă                                             de  montare  a]  cofrajelor  şi  măreşte  rapiditatea  turnării
      Fluidul  floral.                                       ION  CIOCLEI      'betonului.  Intr-o  singură  zi,  la  un  bloc  de  locuinţe  stan­  lectrice   ,   .
                                                                               dard,  se  poate  turna  un  etaj  complet.  (L.V.)        PETRU  STOIANOV
               CALEIDOSCOP                 formaţii  —  Epigonii  unui  ilustru  enig-   —  Atac  la  inimă !  —  Ciută  ca  la  uşa   2.  Df5  mat
                                           m ist;  3)  Solicitată  la  nevoie  —  Din  doi   cortului;  li)  Simplă  presupunere  —  Aci­  1.  ...  a3
         ORIZONTAL :  1)  Fără  nici  un  fel  de   în  doi ;  4)  Cercuri  marine  —  Vreme  lun­  de  spital :  12)  Sanctuarul  eroilor.
      greutate ;  2)  Pus  să  îndrepte  unele  de-  gă  —  Semne  din  eter ! ;  5)  Vulpile  în          I.  A.     2.  D : a3  mat.
                                           vie !  —  Post  fotbalistic ;  6)  Unşi I  —  Ze­
         ■4  2  3  4  5  6  T  e>  9  JO  //  ti.  nit ;  7)  Aflate  la  înălţime  —  Incrimina­  DEZLEGAREA  CAREULUI
                                           re  publică  —  Galul  nostru  de  bătaie ;  8)   „MEMENTO" :
       i                                   Bronzaţi  din  naştere  —  De  treabă;  9)   CĂSĂTORITĂ ;  IRITATE ;  IM ;  MO­
       Z                                   Colaci  de  salvare  —  Face atmosfera ;  10)   MIŢI ;  IMI ;  IMITA;  CRIC;  LALA ;
                       ă                   Se  trage  cu  tunul  —- Specialitate de  to rt;   DIODA ;  ITA ;  VERNIL ;  RAR ;  PITA  ;
       3                                   11)  Inima  celui  drag  —  E  aşteptat  cu
                             *                                                 US ;  VALIZA ;  ROM ;  CETAT]  ;  ILA­
       4                                   multă  veselie  —  întrebări  la  care  s-a   RITATE.
                               n           răspuns ;  12)  Nu  mai  încape  nici  o  în­
       $             r                     doială.
       6                                     VERTICAL :  1)  Punct  mort  —  Şarpe    MAT  IN  2  MUTĂRI
         1                                                                                                                               'Xlfe;
       r                                   de  m unte;  2)  Amuletă  de  primăvară  —
                   n           n           Fără  sare  şi  piper ;  3)  Dată  la  cei  din   Controlul poziţiei:
       &             ST'          * T t    dreapta ;  4)  Resorturi  pentru  puşti  —  Alb : Rf7,  DgG, Cb4,  Nc6.                    ,  m  .
                                                                                  Negru :  Re5, p : c7  şi  £5.
                                                                                                                    '■m   m  m  w*
       9                       .           Cuvîntul  de  pe  urmă ;  5)  Gînduri  prinse                            mm       8
      10  •                                în  fuga  condeiului  —  Bine  protejaţi! ;   SOLUŢIA  PROBLEMEI
         .
                          &                6)  Drept  înainte 1  —  Oreste !;  7)  Mina
      U              râ             2?     dreaptă 1  —  Iţi  face  semn I ;  8)  Aduse  în   DIN  NR.  378  (1—2  VI.  1991) :  m m -   -  '   A'M
                                    f i
                                           simţiri  — Şi. ia  Paris !;  9)  Primul  la  ad­  1.  Dh3 !  Rb4
      t i ’                                                                                                                  -  •   _ i '    • *
                                           mitere !  —  Mijloace  de  circulaţie!  —   2.  Dc3  mat
                                           Sînt  acrişoare  la  mijloc î ;  10)  Se  repetă  1.  .. .  b4
   1   2   3   4