Page 2 - Cuvintul_Liber_1991_385

CUVÎNTUL LIBER ^

REALITĂŢI DE O ZI..., REALITATI DE MILENII I Curaj şi fnvâtâturâ
GURASADA

(Urmare din pag- 1) mîntul la oameni. La Gu­ — Cerinţele sînt mari ? cumpărat cu ani în urmă (Urmare din pag. t) cu care s-a prezentat la
rasada, Gothatea, Uleş s-au — La frigidere avem 25 sau mai de curind butelii TIBCO 1991, după parti­
Cimpuri-Surduc — pe dea­ restituit vechile proprietăţi de cereri eu stagiu înde­ de aragaz. „De ce ne în­ le pe care sper să le ofer ciparea, tot în acest an,
lul Cetăţeaua şi la locul — pămînt arabil, păşuni, lungat. La fel şi la tele­ trebaţi ?“ — le-am răspuns la vînzare pentru sezonul la bienala europeană de
numit „La mănăstire", ce fîneţe. De aceea, aţi întîl- vizoare şi lăzi frigorifice. la rîndul nostru... cu o în­ de toamnă-iamă al aces­ la Strasbourg, Societatea
se înscriu în rîndul aşeză­ nit atit de mulţi localnici Am întrebat de cuie, de­ trebare. „Peatj-u că poate tui ăn. Produsele s-au Comercială „HABER" din
rilor dacice. Caracteristi­ la lucru. Ceea ce ne mai oarece ştiam de prim alte ne puneţi o vorbă bună la bucurat de apreciere şi Haţeg. „Scopul principal
cile zidului de incintă, mo­ încurcă îp acest moment magazine săteşti că şi a- „Peco" Deva să vină şi pe am perfectat deja cîteva :d prezenţei noastre aici
nedele, ceramica cu forme­ sînt ploile. Animalele C.A.P. cestea au devenit o rari­ la noi. Să le schimbe pe precontracte cu parteneri ** « CC ist i l >' W l l ' s cu
le şi ornamentaţiile speci­ (oi, vite mari) au fost îm­ tate. cele goale cu altele pline . din Turcia, Emiratele. A- unit pai eneri •■■■?, peste
fice culturii dacilor din părţite mai înainte. Oame­ — Cuie ? Nu se găsesc Ne-am docutnenta mai rabe Unite şi S.U.A.*. v hotare, interesaţi să a,*
secolele premergătoare cu­ nii nu doresc să se asocie­ de multă vreme. Doar ges­ înde aproape lari-adevăr, I sji nu este o firfnă ci vestească in retehnologt-
ceririi romane datează de ze, îşi lucrează fiecare io­ tionarul de la magazinul , rcî sCesta j» a fost nici mare. „ firmă, , Mctalotex? zan - fabricii, îndeosebi
la mijlocul sec. 1 Le.n. tul de teren proprietate din Boiu de 'Sus, domnul o maşină cu butelii pline a se a instalaţiilor ie imbute
In satul centru de comu­ personală. Nu a rămas om Cornel Bota, a adus. Dar la Gurasada. Oamenii le fi prezentat la Tirg, cu" Berc .a p 4 t să prec ■. a a
nă ne-a atras atenţia o care să nu fi primit pă­ şi-a... bătut singur cuie în păs rc az i î i bucă ârii * *. gindul mărturisit sincer directorul comercial, dom­
troiţă cu baza placată în mînt, chiar şi bisericile, tălpi — le-â vîndut cu su- de decor! O jumătate de de doamna Silvia Drăgan nul Gkeorghe Viju. Şi 10/
marmură albă, îngrijită cu şcoala cu internat au be­ prapreţ. De, a găsit omul an să nu se schimbe nici de a vedea şi învăţa de ceva paşi am făcut. Mai
: flori de jur-împrejur. O co­ neficiat de loturile lor a- momentul crizei. Este în o buteliei D« mn de cartea la alţii mai experimen­ ales că berea - de Haţeg 10,
roană 1 aşezată în cinstea parte. Mai trebuie să pri­ cercetări. recordurilor nepăsării f-ţâ taţi, mai buni. Confecţiile le-a plăcut tuturor".
eroilor comunei aminteşte mim 14 ha teren de la Avea dreptate domnul de doleanţele oamenilor... pentru femei, ceasurile La Tirg şi-au prezentat
de cultul ce există aici pen­ I.A.S. Mintia. ~ O neînţele­ primar, lipsesc multe măr­ auto, sursele de curent din cele mai reuşite crea­ 10,
tru trecut şi pentru eroii gere care nu s-a putut re­ furi şi articole, deşi co­ SĂTENII continuu pentru laborator, ţii şi Societatea Comer­ 11,
dintotdeauna. In granitul zolva pînă la această dată menzi se fac. Dar din in­ PENTRU' SĂTENI releele de protecţie, robo­ cială „Favior" Orăştie,
monumentului se află dăl­ este aceea cu Centrul ex­ terioarele magazinelor, cît La Cimpuri-Surduc, dom­ tul de pornire la rece a „Arta tricotaje" — S.R.L.
tuite numele localnicilor perimental al Academiei şi din jurul lor lipseşte, şi nul Nicolae Popa, un iscu- motoarelor auto şi, mai Hunedoara, „Leopard" —
căzuţi în primul război din Bucureşti. Cetăţenii simţul gospodăresc. Ce ain sit şi pricepui întreprinză ales, casa de bani şi um­ S.R.L. Deva, întreprinde­
brelele „de Brad" ău stîr- rea particulară Maria Bo­
mondial, precum şi In cel solicită de la acesta 14 ha văzut In preajma magazi­ tor, a întemeiat „Asociaţia nit cel puţin interesul vi­ ta, ale căror produse au 12/
de al doilea, aproape 60. de păşune, terenul arabil nului din Gurasada, de familială Popa*. Deocam­ zitatorilor.
stlrnit, de asemenea, in­
Odihnească-se în pace pen­ nu-1 revendică. £ păcat că pildă, nu se poate descrie. dată aici se execută lucrări •Curajoasă şi prezenţa So­ teres, s-au bucurat de a- 13/
tru că memoria lor le este de autoservire, tricotaje — cietăţii Comerciale ,;Sţila precierc, după cum măr­
cinstită cum se cuvine ! mai cu seanţă ciorapi —, Î3,
La mică distanţă se află pufuleţi. Pe măsura cerin­ Vulcan, care a expus pen­ turisea domnul Cristian
tru prima daţă la o ma- Solomon, de la Camera
casa în are a văzut lami­ ţelor, asociaţia are posibi- testare de asemenea de Comerţ şi Industrie a
na zilei ar. alt mare erou lit*-să-şi diversific* fi ampl -. -3 citeva modele judeţului Hunedoara. Su-
.ţie .date,.- a«asia:.ăl'' culturii. să-şi îmbunătăţească servi reuşite de confecţii pen- bliniez, ne-a mai A spus 14,
î-omaneşti — savantul aca­ m există înţelegere de o Mizerie crasă este foarte ciile pentru săteni. Şi nu
demician Silviu Dragomir, cercetătorii de aici, pentru puţin spus. Apoi derutează numai pentru ei, bineînţe­ im femei ş. „Am ■domnia sa, curajul şi spi­ 14,
cel care a încheiat, ca se­ că, sinceri să fim, mare şi afişul de pe. uşă, scris les. Tot pentru săteni, pen­ purtat discuţii • arte- ritul de trdpdtivă ale ce-
p«i din v-’. if'J % Italia Ier a s-au prezentat lu
cretar al adunării, docu­ lucru nu fac şi.nici eficien­ cu roşu: „Concediu legal", tru cei care au televizoare, pe care le vom continua TIBCO 1991, unde au avut 15/
mentele Marii Uniri de la ţă in folosirea pămîntului iar sub cele două cuvinte aparate da" radio," sau pen­ şi definitiva tn vederea ce vedea şi învăţa, totul
1 Decembrie 1918 de la: nu dovedesc. Trebuie să este trecut orarul de func­ tru cel care în curîiKÎ îşi unâr colaborări", ne-a spus fiindu-le de mare ajutor
Alba Iulia, care avea să găsim o cale de împăcare ţionare al magazinului. vor cumpăra, domnul Do­ domnul Constantin Pădu­ in activitatea lor viitoare.
sufere apoi în ^închisorile pînă la urmă !* Cum e ? — se întreabă oa­ rn Flore a deschis : zilăle Cam aşa a fost la TIB­
comuniste pentru vina de menii. acestea o secţie de repara­ rariii.
De apreciere s-au bucu­ CO 1991 pentru judeţul
a fi fost un bun român... FAC URECHE SURDĂ ţii. Primăria a fost pe fa­ rat şi cele trei sortimen­ Hunedoara. Poate mai 16,
Realităţi copleşitoare, do- LA CERINŢELE TOT PE DRUM, ză: a aprobat şi a pus la
vezî că „veşnicia s-a năs­ SĂTENILOR PE DRUM... ' dispoziţia întreprinzăto­ te de bere — „Rîu Mare", mult şi mai bine la anul. 17,
cut la săt*. Şi -darai ne-a O primă şi neplăcută rului un spaţiu corespun­ J.Zănoaga" şi „Retezaif — O dorim tuturor.
părăsit pentru cîţiva zeci constatare: magazinele să­ Gothatea, Gurasada, Cîm- zător în Gurasada. ■ 17/
de ani, ea, veşnicia, a re­ teşti din comună sînt slab puri-Surduc. Trei sate aşe­
venit, tc ta lupă Ren o- aproyizionate, oamenii nu zate la şosea. Dar mai sînt
luţie, Incarcaţă de ' seve ăses -v% 1 , ţj if. e opt, unele îndepărtate, a-
nebăn iile. ' rile şi articolele de care runcate peste dealuri şi MAI CRESC T A R I F E L E ? io;
' au nevoie; fiind puşi în văi; Pînă la unele ‘dintre
BĂTfilNIl AVEAU situaţia să bată drumurile' ele nu se poăte merge cp (Urmare din pag. t) mai rău caz să fie în scă­ 280 lei/ha, prăşit mecanic'
LACRIMI IN PRIVIRI... la îlia ori la Deva. Cum autobuzul «ri eu alt'soi de dere — m u -aşezat pe. ba* - I |î şl D l lei/ha,'
st explică această stare de maşină. Numai cu căruţa De asemenea, folosirea ze d t de d t reale tarifrie rebiionat cartofi 347—384 1».
Nu exagerăm cu nimic lucruri l-am rugat sa ne ori cu... talpa. Aceasta şi Uf di seminţe de crî.1 jA- la lucrările ce se efectu­ lei/ha, dislocat sfeclă de
cînd afirmăm spta 1 c' i u i primai pentru că Direcţia Jude­ necorespunzătoare şi n-»-V ează mecanizat, acestea a- zahăr ^00—664 lei/ha, scos
era p rian Pinten ţeană de Dramuri şi Po» Uzarea îngrăşămintelor chi­ vind prevăzute nivele mi­ cartofi 1227—1360 lei/ha,
ie oaoâMt | H M — Cum să se explice ? dtgS uită mereţi p e întreţi­ mice şi erbieŞdelor Influen­ nime şi maxime, kt raport recoltat cu vind overul 17.
n u ,; M'MÂHm Aia conducerea Cooperaţi nerea acestor drumuri. De ţează, fără îndoiâlă, !n mod de condiţiile specifice, de }cc’>ru, recoltat
‘Awfav gospodarii ie- vei ide consum Bia, do "« fapt, ce să cere? . Piatră negativ soarta producţiei lungimea parcelei, panta şi păioase 800—1000' lei/ha,
■ şiseră- kţ.sapă ; — unii , cii re aparţinem, cît şi cea a 'fi uri utilaj ea lamă care agricole. caracteristicile solului. Ia­ transport cu două remorci
. sajd&ţg rele" <ţe «ai IÎJ.C.C. Deva fac . ureche să niveleze hîrtoapele. Să­ Dar să revenim la situa­ tă cîteva limite de preţuri 25 UA/oră 1»,
alţii cu da * înâ Ia sţlrdă la cerinţele justiA- tenii ar da o mină de a- ţia actuală a tarifelor per- la principalele lucrări : fer- Mari său mici, convena-
au5 i *,«' i . niiţ , ii te - cate - ale sătenilor- noştri. jutor cu hîrieţele, cu io- de witfitiie de rc- tiiizat cu îngrăşăminte chi- Mle sau j;«. acestea sfct
de buruieni. Pămîntul nu Na fac . ceea peţiîe. Dar trebuie .dusă a ««riaîlcriî pen­ - mice Î30—140 iei/ha, fer­ preţurile -.a se 'nHt'Ri i*
poate aştepta. Unii, cei ' ce nu ; se găseşte. Vă dau piatra: şi• basculată din loc tru serviciUe presta ^ JJt tilizat eu îngrăşăminte or­ cum pentru lucrările efec­
băţifni aveau lacfims Io doaF cîteva exemple grăi­ în l©e.„ curind — avlnd In vedgre ganice 1700—1890 lei/ha , tuase mecanizat. Deri, cin#* 20.
priviri, lacrimi de bucurie, - toare 11 acest sens: anul şl i sţurlle cerute de in­ arat — pînă la 2640 lei/ha n-are încotro - şi trebuie
pentru că nu mai sţsera- acesta, din care a trecut JJE CE AVEM BUTELII ?" dustrie pentru pi seie de (ţinînd seama şi de adln- să-şi loareze pămîntul, ne*
seră- să trăiască astfel -ic aproape jumătate, comunei schimb «1 alte materiale cime>, •ii'i'nlr* ,• jrăpat *0*5— avî ii r>''4tjacr-: t** \.i- 9 ,
/Ir. notat cu satisfae- Gurasada i s-au r p srtiZat Este întrebarea pe care. furnizate rgricaitiiri'-. c»re 448 lei/ha, semănat păioa- porta .cu greu, desigur, a-
■ ^piSreiear;0^d r''^ ;te;;prt- 2 frigidere, o ringu • - ne-au pus-o mulţi, locui­ a L;w«a£-ji- «« 325—3 » kVlir. semănat, ee te csiriî-. ‘care *.v pe 21,
măria comunei: „Am reu­ frigorifică şi 3 televizoare te j din satele \m C-j -; re să răxnlnâ neschimbate prăşitoare »."< j* • *hc. răm-că nu se vor m d inh-
şit deja să împărţim Pă- alb-ncgru. rasada, dintre căi care şi-au! de acum încolo, sau In cd prăşit mecanic I — 195— hm
22.
pică. Cartonaşul era învelit cu grijă lntr-o batistă. ziua morţilor şi atunci &e-a zis aşa: vecine — s d
Suda Ii atrase atenţia să: nu uite să-i înapoieze ba­ de mult Ii ziceam altfel, dar l-am lăsat să ne zică
tista, pentru a nu da de bănuit soţiei sale că ar & aşa, dacă îi fir t i lui f
dăruit-o spre amintire vreunei domnişoare. La vîrsta din alte vremuri. Aşadar, ne-a zis: vecine, dacă se
lui, părea o glumă şi chiar aşa gindise. La urmă întîmplă vreodată ceva, aş vrea să mă întorc la voi. 22,
ii mai zise: ::lSi:,#&^ii»,;'’sub bătrinii castani... ţii m &te, Macho ?
— Spune-le să-i dea bătaie, că stnţgm grăbiţi... Unchiaşul vorbăreţ se întoarse ^mre -gel de Ife- 9 ,
42. îlNARUL cu pulover negru gă el. .. ,
î> î‘ mr>*isck H gi-ă casc! 'd. In mijlocul iwtvâ
— Aveţi dreptate. Cred c-a fost Ajm. grop de vreo ciflci^rezece perâoane necunoscute, - j — I?a, aşa-l, dădu din cap cu un aer serios 23,
— Din ce cauză ? printre care şi femei, îmbrăcate In rochii negre de Macha, un pm înalt şi slab, doar piele şi »ase Părea-.
doliu, cu baticuri negre de mătase pe cap. Bărbaţii cel mai trist .dintre toţi, dar sota era prebabfl ex­
— Avea motiv s-o facă. Un motiv serios. Să fii arau şi ei In negru, doar unul avea costum maro, presia lui obişnuită.
mereu al doilea, cel pentru care nu mai e loc, e’ drept care îşi prinsese pe minecă panglica neagră Vorbăreţul se numea Vodieka şi nu era între­
lucrul cel mal greu pentru un actor. Cu atit mai de doliu. rupt de consătenii săi, fiind probabil recunoscut ca
greu cu cit actorul respectiv este bun, ca de pildă ce! mai experimentat dintre ei In cuvîntări publi­ 16.
Vilem Ajm. Iar dacă ştie că e bun şi cu toate astea Suda se opri In uşă şi se frecă la ochi. La în­ ce; sau poate că, minat de ambiţie, îşi însuşise
nu poate sui pe scenă, nu poate juca... şi cît ar vrea, ceput crezu că e o iluzie, optică, dar toţi cumetrii singur acest drept.
ce mult ar vrea, şi totuşi în lumina şi strălucirea Şi cumetrele acelea existau aievea. Aveau chipurile 16,
reflectoarelor sînt alţii... triste, cu o expresie liniştită, echilibrată şi sinceră, — Venea la noi în fiecare an, uneori şi de două
Frantisek i se băgă în vorbă întrerupîndu-1 : fără nimic ascuns. Făcuseră roată în jurul lui Fran­ ori, continuă Vodieka, dar totdeauna singur, nu lua
cu el nici pe nevastă-sa şi nici vreo altă femeie...
tisek şi nu-1 observară pe Suda.
— De fapt asta înseamnă că şi dumneata aveai aproape că ne glndeam: n-o fi avînd pe nimeni a-
— EH a fost singurul de Ia noi din sat care a ’
un motiv tot atît de puternic s-o faci. ajuns cineva, tocmai spunea un om vînjos, cu obrajii colo, la Praga, cu care să schimbe o vorbă şi aşa 18,
Tînărul păli. roşii, cam de şaizeci de ani. Ne mîndream totdeauna mai departe... Dar ai noştri îl iubeau... nu-i aşa,
— Glumiţi, desigur... cu ei, adica şi acum, chiar dacă... ştiţi... domnilor ?
Frantisek însă nu era sigur dacă a aruncat vor­ Deoarece din partea lui Frantisek nu se auzi Toţi încuviinţară în tăcere, doar Macha confir­
bele aşa, în vînt, sau a gîndit serios ceea ce a spus. nici încuviinţare, nici vreo obiecţie, continuă: mă cu glas tare:
— Pe bătrînui Faltys, adică pe tatăl lui, l-am — Da, aşa-i. 22,
43. CONSĂTENII condus la locul de veci de sub castanii din deâl 22,
anul trecut, în primăvară. Jan a venit şi el de la (Va urma)
lntorcîndu-se la studiourile televiziunii, Suda îi Praga ca să-l conducă pe ultimul lui drum şi cine
înmînă plutonierului Halik biletul lui Faltys pen­ ar fi ziş atunci că şi el, tlnfirul de lâ Praga, o să 2%
tru a cere analiza amprentelor la secţia dactilosco- se sfîfşească aşa de repede. Ultima dată a venit de Rootes publicat fa Editura «Univers* — 1971