Page 1 - Cuvintul_Liber_1991_386
P. 1
I De la Revoluţie încoa avem o demnitate a
ce, nu e zi de la Dum CONTRAPUNCT astră. Făuritorii Româ
Vrem oţel mai mult, I nezeu să, nu ne preocupa niei moderne şi-au împli
într-un fel sau altul pro EUROPA nii lucrarea cu conştiin
I blema (re)intrării noastre ţa deplină a apartenenţei
în Europa. Intra-vom ori
lor fireşti la Europa. Se
mai bun. Din ce ?" I ba în Europa, ne va pri- tristă, şi caraghioasă. Ne nu i-ă ajutat, s-au apărat, pare că abia după 1918,
paradoxal, am început să
mi ea oare, cum va reac
I ţiona Europa la cutare punem singuri şi nesiliţi apărînd-o implicit şi pe ne evaluăm atitudinea în
iniţiativă sau gafă româ de nimeni în postura u- ea, şi s-au descurcat cum funcţie de reacţia Euro
Pe platforma cuptoarelor şarja este bună, pleacă Ia I nească, ce va zice Euro miliţă şi înduioşătoare a au putut, fără să-şi prea pei. Se contura astfel
laminare, dar la alt sor
de la Secţia O.S.M. I, din timent, nu la cel cerut azi. I pa, ce va drege Europa ? şcolarului care a făcut o bată capul cu ce zice Eu „complexul Europa". Fără
cadrul S.C. „Siderurgica" — sînt de acum întrebări boacănă fără voia lui şi ropa. Şi nu se poate spu a-l numi ca atare, Paul
Apoi întîrzierea de o oră
S.A. Hunedoara am întîlnit şi jumătate înseamnă oţel i obsesive, ieşite din limi acum se smiorcăie de ne că s-au descurcat rău Zarifopol îl identifica în
o atmosferă de lucru îm tele normalului şi repre- teamă că domnul învăţă de vreme ce, după toate că din 1926: „Ne ţine în
binată —»■ caldă şi rece. pierdut, care nu mai poa-- zentind sîmptomele unui tor nu-l va piai primi în dte au fost^ încă existăm. că foarte strîns de gît o
Caldă la cuptoarele 1 şi 3, to fi recuperat. I Veritabil complex de in- clasă. Dar să nu ne în Generaţia paşoptistă şi-a frică peste măsură dizgra-
în care clocotea oţelul în Cuptorul 1 era încărcat ferloritate. Ba o parte a chipuim că această stare sincronizat perfect respi
- devenire; rece la cuptoa cu fier vechi. Urma să fie, I opoziţiei, de cite ori se de spirit e recentă. Nu. raţia r ca cea o Europei. RADU CIOBANU
rele 2, 4 şi 5, care sînt în introdusă fonta lichidă, simte contrariată, şl-a fă Ea datează cel puţin de Caza a refuzat să înge
reparaţie planificată la... — Cu fonta avem mari ■ cut obicei să dea fuga la Î9iS încoace. Căci stră nuncheze (la propriu) în
rece. . necazuri — ne spune prim*, spre a ne pîrî la doam- moşii, fie că Europa i-ă faţa Sultanului, demon-
topitorul Ilie Captari. Am* i
, încercăm să luăm pulsul - na Europa. Situaţia e şi ajutat, fie că (mai mult) strîni astfel şi Europei (Continuare în pag. a 2-a)
muncii la cele două cup fost nevoiţi să prelungim
toare aflate în funcţiune. durata unor şarje cu 2—3
;3\iai întli la cuptorul De ore din lipsă de fontă li
la prim-topiţorul Petru chidă. Vă daţi seama cit
Romilă aflăm : oţel am pierdut Ga urma
•— Am aşteptat mai bine re, am ieşit slab eu sala
de o oră şi jumătate cu riile, fără să avem nici o
şarja în cuptor. Bună ele vină. Noi de aia venim cuv I n t u i l ib e r
evacuat. Nu am avut tren aici, să muncim, să facem
de turnare în hală. oţel', să cîstigăm bani, nu
— Ce urmări are aceas să iie uităm la cuptor.
tă aşteptare ? Lingă noi, maistrul oţe-
— Două rele, păgubitoa lar de schimb Leon Budc- ZIAR INDEPENDENT
re. Una că am depăşit can face completări 5 ANUL III, NR. 386 JOI, 13 IUNIE 1991 4 pagini — 3 lei
timpul de elaborare stabi — Au dreptate cei doi AL JUDEŢULUI HUNEDOARA
lit de 9,30 orc, a doua că oţeluri. Deşi mergem doar
procentul de carbon a scă
zut, şarja nemaiîncaclrîn- GH. I. NEGREA î©00990000090900000 W A V /.V .V .W A V .‘.V.’.V .V .V /.V W /.V .V .W .V .V A DIN ŢARA
ura Cenuşă da, stronţiu ba!
du-se în sortimentul zilei.
Să nu se înţeleagă greşit: (Continuare în pag. o 2-a)
© Ieri, Adunarea Con
— Popescule, de un Sub semnătura d-lui Flo- nul 1993 să se încheie com stituantă a Parlamentului
DOUĂ PROPUNERI rea Bereş, directorul Filia plet acţiunea de înlocuire.- român a preluat, spre dis
de se stinge lumina, cuţie, teza libertăţii de
lei Electrocentrale Deva, Pentru a se face consta exprimare.
în Piaţa Devei funcţionează o mulţime de ghe întreabă învăţătorul. am primit următorul răs tări cît mai exacte şi au © Continuă seria greve
rete ale privatizaţilor cc desfac multe produse — ca puns la articolele „Un co torizate asupra gradului lor şi a revendicărilor.
fea, răcoritoare — dar în special alcool. Ei bine, pro — Din grajd. pil moare iradiat de stron- de poluare din zonă, Fi • In sprijinul celor de
prietarii acestora îşi deschid unităţile cînd vor şi le ţiu" (nr. 350 din 20 apri liala Electrocentrale Deva la Faur, aflaţi de mai
închid tot aşa. Aşa se face că, uneori, acestea func — Cum aşa ? lie 1991 şi nr. 351 din 23 efectuează măsurători me multe zile în grevă gene-
ţionează pînă ţîrziu în noapte, iar cei cc consumă aprilie 1991) şi „Trei Doam dii lunare printr-o reţea rplă"^ în organizarea sindi
tării fac gălăgie, eîntă ş.a. Locatarii blocurilor din zo — Aseară l-am auzit ne şi... toate cinci" (nr. 35fi de 16 puncte de măsură, catelor Unitatea şi înfrăţi
nă cer întreprinderea uncia din următoarele două mă din 30 a’prilie 1991), publi cu sprijinul Institutului de rea — mai multe sindicate a-
suri : I. Să se interzică vînzarea de băuturi alcoolic» pc tata spunînd: iar au cate în ziarul nostru. Meteorologie şi Hidrologie filiatc Alianţei Sindicale au
în piaţa municipiului de reşedinţă a judeţului; 2. U- „Nu contestă nimeni că Bucureşti, privind depune intrat în grevă de tip ja
nităţilc respective să-şi înceteze activitatea cel tîrziu stins boii ăştia lumi termocentrala Mintia, ca rile. de praf de cenuşă, pre ponez, cu începere de ieri.
la ora 22. Opinăm pentru cea de a Il-a măsură. Pri na ! re îrde zilnh i ■ ca OOO 1 cum şi emanaţiile- de bio • La Deva conliruă gre
măria Devei este chemată să intervină, de tone de cărbune, sub xid de sulf şi de azot. Din va foamei, susţinută de
formă de praf, din * at măsurătorile respective re cei 50 de reprezentanţi ai,
------* • - . 4000 d tom pe zi rezult zultă că au fost şi sînt si minerilor de la exploatările
cnuşă este o sursă im tuaţii cînd în special de din- munţii Poiana Ruscăi.
portantă de poluare a zo punerile de praf de cenuşă A încetat greva spontană
nei în special cu praf de depăşesc normele maxime a ortacilor de la Ruşchiţa*
Cu dragoste pentru a nuşă. admise. sindicatului Sanitas a de
• Filiala Caraş-Severin a
Pentx-u a se reduce gra-
In anul 1938, în urma
dul de p< 1 xa :e eu denuşă
termocentrala are tn func- unui „zvon" lansat de că clarai, tot cu începere de
tre o persoană anonimă, că
ieri, grevă japoneză.
i i » i * 12 cazane, 12 cenuşa rezultată din arde • Sindicatul liber din
încercăm un plăcut re- generaţie de ex- ■ ;anţi pre de vorbă -sîafip m v Hă- te ' e - ,4 ■ "
member asupra expoziţiei vine din «drul u |i - Hn i n t v, rea cărbunelui importat învăţămînt a renunţat la
ti a Polonia este radi acti
«rcerdite .a U fafe
de artă populară a tineri ternice vetre folclorice —te” . . 'lud m -oft p&~ din cele 3 ceşpii - vă, conducerea termocen greva generală cc urma să
debuteze astăzi, cerînd în
lor creatori de la Clubul Silva?, Samattegafe»- creaţieişpentru înalte de 220 m. Datorită
schimb aplicarea Hotărîrii
Elevilor din Deva. Emoţia sa. Pal, Haţeg, Valea Jiu- conţinutului ridicat de ce tralei Mintia a comandat 3(17/1991, privitoare Ia sala
lu Institutul de Meteorolo
puternică pe care am tră lu , o fţtl'ţ -V -.£* dar şi **eL Aţa nuşă C p -site ’»-, (peste
it-o a fost stimulată de din Basarabia. 30 la şută) şl g celor 20 de gie şi Hifiroiogie Bucureşti rizarea personalului didac
tic,
s lioactls
determinare
modul te care aceşti tineri —- Ceea ce fscaţî ani de funcţjşlieşre, gradul
taţii H bunilor
importaţi
sînt ajutaţi să înţeleagă să nea voastră cn copiii, f de reţinere Cteefttişii din din Polonia, precum şi a © Noul purtător de cu-
conserve conştient arta nule profesor, este un rim care slnt îmj^obUer pen- -gazele arse ăl etectrofiltre- cenuşii rezultate. Acelaşi vînt al Guvernului este
populară şi să creeze artă at Diversitatea ifaţamefi t#u ea r s i t < , lor a : scăzut în timp, ceea dL Mihnca Constantiuescu,
poptdară.respeertînd cu ri a obiectelor, utilitatea lor, nereze- kitsch-uL Dovâdă ce a condus in ultimii ani studiu s-a efectuat şi în care a îndeplinit pînă acum
anii 1989 şi 1990. Din ana
gurozitate motivele tradi realizate de o manieră ar — obiectele de uz casnic: la poluarea intensă cu ce liza. radioactivităţii probe funcţia de asistent perso
ţionale specifice acestor tistică aparte, ar putea fi furci, huse, bHdere, cruci nuşă a municipiului Deva. lor de cărbune, cenuşă şi nal al premierului român.
tocuri. , admirată oriunde în lume. PU care le înţîlnim în ori © Consiliul de Securita
£a Deva, profesorul Mir- ~ Dtn păcate, la noi, e ce gospodărie ţărănească Incepînd din anul 1989 şi sol efectuată de către I M u. te al Naţiunilor finite te-
cea I ac depune de mulţi încă mentalitatea că ne etc. pînă în prezent, au fost Bucureşti, elementul „strop- trimit Jtg£,.,-.:£I
înlocuite i elec rofiit
lin
ani o muncă de adevărat pierdem doar vremea. Eu ţiu* fiu este Identificat o aftfe ne faţă de rit
bijutier, jefuind cu miga cred însă in sinea mea că MINEI RODEA 12, iar în anul 1991 se în ppnâmm rteU'.'p . n rate*-.-, re* sau păstrate* ţm .
lă şt răbdare talentul unor facem un lucru bun. Am locuiesc încă 2, eu altele plumbul, blsmutul şî jwţa-
generaţii de elevi cu dra ttătat m pietonii localită noi şi de capacitate mări 0 Pînă la orele 19 ale
goste pentru artă. Actuala ţile'-rurale ale judeţului. (Continuare în pag. a 2-a) tă, urmînd ea pînă în a- (Continuare ta pag. a 2-a) zilei precedente, candidaţii
în alegerile din Rusia ob
ţinuseră următoarele vo
turi In procente: B&jrts
Hţfn — 49,85 Ia sută; Ni-
colal Rîşkov — 23,78 la
se află in grevă de avertisment P COPIII NOŞTRI. Luaţi cu este vorba de acelaşi sortiment sute. Centrele de votare ur
FLASH ! de tip japonez. Fac excepţie ca grijile zilnice de tot felul, aproa de bere „Rtu Mare", bere blondă mau a se închide îa orele
pe că am uitat de apropierea
drele medicale de la serviciile de
specială. Nedumerirea este: care-i
21, Pentru a fi ales, can
salvare. Chemarea la grevă a sfirşttulul anului şcolar. Ne aduc preţul adevărat ? didatul are nevoie de cel
fost făcută de Sindicalul inde însă aminte de acest eveniment
m PRECIZĂRI NECESARE. pendent al~ medicilor şi sindica copiii şi nepoţii noştri. Mar$i ■ CREAŢIE ARHITECTONICA. puţin 50 la sută din vo
Răspunzînd în temeiul prevederi tul sanitar al cadrelor medii, după-amiază a avut loc o serba Au început, la Simeria, lucrările turi.
lor legale întrebărilor puse de Printre revendicările formulate re de sftrşit de an şcolar la Gră de amenajare a pa-~nlui central 0 O nouă reuniune in
dl. Ioan Lazăr, din Deva, facem de grevişti: un sistem de asigu diniţa cu Program Normal Nr. 9 din Piaţa Unirii. T .enţia Pri ternaţională Ia Praga, sub
precizarea că la licitaţiile publice rări sociale real şî eficient, fi din Deva. O serbare ■ pregătită măriei, care lucrează în -colabo genericul „Cît de mare
ea se organizează pentru vîriza* nanţarea unităţilor spitaliceşti de grupa mare, cu poezii, cînte- rare cu R.A.G.C.L. şl T.A.G.C.M. trebuie să fie Europa ?
rea unor bunuri ale fostelor coo pentru medicaţle şi hrană la ni ce, scenete. 0 serbare care a Deva, este aceea de a da O faţă Comerţul, Politica şi Estul!*
perative agricole poate participa velul preţurilor liberalizate, sa mers la inimă, care a' mîngUat nouă localităţii. Va fi o splen Din partea română parti
didă operă arhitectonică, demnă
orice cetăţean român iar terenul larii corespunzătoare. ■ sufletele celor prezenţi. de invidiat, sînt de părere auto cipă dl. secretar dc stat
de sub construcţii va intra tn ■ MEDALION LITERAR. La ■ CARE-I PREŢUL ? Cumpă rităţile oraşului. Teodor Melcşcanu, susţi-
proprietatea celui ce cumpără Pricaz a avut toc un interesant răm bere de la privatizaţii din REPORTER nlnd obţinerea de către
imobilul respectiv. medalion literar dedicat marelui Piaţa Devei. Intr-o Zi cer 20 lei, România a statutului de
asociere la C.E.E.
scriitor Ion Creangă. La mani plus 10 lei garanţia pe o sticlă,
■ PERSONALUL MEDICAL festare au fost prezenţi tineri şi in alta 22 lei, plus garanţia tot
ÎN GREVĂ. Incepînd de luni, vîrstntci, adică dintre aceia care, 10 lei, ca în ziua următoare să DIN LUME
medicii, iar de marţi şi personalul cu sufletul, mai sânt încă ti pretindă 25 lei sticla, plus ace
san&ar mediu din judeţul nostru neri. eaşi garanţie, fireşte. Menţionăm: