Page 1 - Cuvintul_Liber_1991_386
P. 1

I    De  la  Revoluţie  încoa­                                                 avem  o  demnitate  a

                                                            ce,  nu  e  zi  de  la  Dum­  CONTRAPUNCT                                  astră.  Făuritorii  Româ­
         Vrem oţel mai  mult,  I nezeu  să,  nu  ne  preocupa                                                                        niei  moderne  şi-au  împli­
                                                            într-un  fel  sau  altul  pro­                    EUROPA                 nii  lucrarea  cu  conştiin­
                                                         I blema  (re)intrării  noastre                                              ţa  deplină  a  apartenenţei
                                                            în  Europa.  Intra-vom  ori
                                                                                                                                     lor  fireşti  la  Europa.  Se
         mai  bun.  Din  ce ?"                           I ba  în  Europa,  ne  va  pri-  tristă,  şi  caraghioasă.  Ne   nu i-ă  ajutat,  s-au  apărat,   pare  că  abia  după  1918,
                                                                                                                                    paradoxal,  am  început  să
                                                            mi  ea  oare,  cum  va  reac­
                                                         I ţiona  Europa   la  cutare  punem  singuri  şi  nesiliţi   apărînd-o  implicit  şi  pe   ne  evaluăm  atitudinea  în
                                                            iniţiativă  sau  gafă  româ­  de  nimeni  în  postura  u-   ea,  şi  s-au  descurcat  cum   funcţie  de  reacţia  Euro­
        Pe  platforma  cuptoarelor   şarja  este  bună,  pleacă  Ia  I nească,  ce  va  zice  Euro­  miliţă  şi  înduioşătoare  a   au  putut,  fără  să-şi  prea   pei.   Se  contura  astfel
                                laminare,  dar  la  alt  sor­
       de  la  Secţia  O.S.M.  I,  din   timent,  nu  la  cel  cerut  azi.  I  pa,  ce  va  drege  Europa ?   şcolarului  care  a  făcut  o   bată  capul cu  ce  zice  Eu­  „complexul  Europa".  Fără
       cadrul  S.C.  „Siderurgica"                          —  sînt  de  acum  întrebări   boacănă  fără  voia  lui  şi   ropa.  Şi  nu  se  poate  spu­  a-l  numi  ca  atare,  Paul
                                Apoi  întîrzierea  de  o  oră
       S.A.  Hunedoara  am  întîlnit   şi  jumătate  înseamnă  oţel  i  obsesive,  ieşite  din  limi­  acum  se  smiorcăie  de   ne  că  s-au  descurcat  rău   Zarifopol  îl  identifica  în­
       o  atmosferă  de  lucru  îm­                         tele  normalului  şi  repre-  teamă  că  domnul  învăţă­  de  vreme  ce,  după  toate   că  din  1926:  „Ne  ţine  în­
       binată   —»■  caldă  şi  rece.   pierdut,  care  nu  mai  poa--   zentind  sîmptomele  unui   tor  nu-l  va  piai  primi  în   dte  au  fost^ încă existăm.   că  foarte  strîns  de  gît  o
       Caldă  la  cuptoarele  1  şi  3,   to  fi  recuperat.  I Veritabil  complex  de  in-  clasă.  Dar  să  nu  ne  în­  Generaţia  paşoptistă  şi-a   frică peste  măsură  dizgra-
       în  care  clocotea  oţelul  în   Cuptorul  1  era  încărcat   ferloritate.  Ba  o  parte  a   chipuim  că  această  stare   sincronizat  perfect  respi­
      - devenire;  rece  la  cuptoa­  cu  fier  vechi.  Urma  să  fie,  I opoziţiei,  de  cite  ori  se  de  spirit  e  recentă.  Nu.   raţia r  ca  cea  o  Europei.   RADU  CIOBANU
       rele  2,  4  şi  5,  care  sînt  în   introdusă  fonta  lichidă,    simte  contrariată,  şl-a  fă­  Ea  datează  cel  puţin  de   Caza  a  refuzat  să  înge­
       reparaţie  planificată  la...   —  Cu  fonta  avem  mari  ■ cut  obicei   să  dea  fuga  la  Î9iS  încoace.  Căci  stră­  nuncheze  (la  propriu)  în
       rece.   .                necazuri  — ne  spune prim*,   spre  a  ne  pîrî  la  doam-   moşii,  fie  că  Europa  i-ă  faţa  Sultanului,  demon-
                                topitorul  Ilie  Captari.  Am*  i
       ,  încercăm  să  luăm  pulsul                        -  na  Europa.  Situaţia  e  şi ajutat,  fie  că  (mai  mult)  strîni  astfel  şi  Europei (Continuare  în  pag.  a  2-a)
       muncii  la  cele  două  cup­  fost  nevoiţi  să  prelungim
       toare  aflate  în  funcţiune.   durata  unor  şarje  cu  2—3
      ;3\iai  întli  la  cuptorul   De   ore  din  lipsă  de  fontă  li­
       la   prim-topiţorul   Petru   chidă.  Vă  daţi  seama  cit
       Romilă  aflăm :          oţel  am pierdut  Ga  urma­
        •—  Am  aşteptat  mai  bine   re,  am  ieşit  slab  eu  sala­
       de  o  oră  şi  jumătate   cu   riile,  fără  să  avem  nici  o
       şarja  în  cuptor.  Bună  ele   vină.   Noi  de  aia  venim   cuv I n t u i   l ib e r
       evacuat.  Nu  am  avut  tren   aici,  să  muncim,  să  facem
       de  turnare  în  hală.   oţel',  să  cîstigăm  bani,  nu
        —  Ce  urmări  are  aceas­  să  iie  uităm  la  cuptor.
       tă  aşteptare ?            Lingă  noi,  maistrul  oţe-
        —  Două  rele,  păgubitoa­  lar  de  schimb  Leon  Budc-   ZIAR  INDEPENDENT
       re.   Una  că  am  depăşit   can  face  completări 5                               ANUL  III,  NR.  386  JOI,  13  IUNIE  1991    4  pagini  —  3  lei
       timpul  de  elaborare  stabi­  —  Au  dreptate  cei  doi   AL  JUDEŢULUI  HUNEDOARA
       lit  de  9,30  orc,  a  doua  că   oţeluri.  Deşi  mergem  doar
       procentul  de  carbon  a  scă­
       zut,  şarja  nemaiîncaclrîn-     GH.  I.  NEGREA  î©00990000090900000       W A V /.V .V .W A V .‘.V.’.V .V .V /.V W /.V .V .W .V .V A  DIN ŢARA
                                                          ura                        Cenuşă  da,  stronţiu  ba!
       du-se  în  sortimentul  zilei.
       Să  nu  se  înţeleagă  greşit:  (Continuare în  pag.  o  2-a)
                                                                                                                                       ©  Ieri,  Adunarea  Con­
                                                             —  Popescule,  de  un­  Sub  semnătura  d-lui  Flo-   nul  1993  să  se  încheie  com­  stituantă  a  Parlamentului
                     DOUĂ  PROPUNERI                                               rea  Bereş,  directorul  Filia­  plet  acţiunea  de  înlocuire.-  român  a  preluat,  spre  dis­
                                                           de  se  stinge   lumina,                                                  cuţie,  teza  libertăţii   de
                                                                                   lei   Electrocentrale  Deva,   Pentru  a  se  face  consta­  exprimare.
            în  Piaţa  Devei  funcţionează  o  mulţime  de  ghe­  întreabă  învăţătorul.  am  primit  următorul  răs­  tări  cît  mai  exacte  şi  au­  ©  Continuă  seria  greve­
        rete  ale  privatizaţilor  cc  desfac  multe  produse  —  ca­              puns  la  articolele  „Un  co­  torizate   asupra  gradului   lor  şi  a  revendicărilor.
        fea,  răcoritoare  —  dar  în  special  alcool.  Ei  bine,  pro­  —  Din  grajd.  pil  moare  iradiat  de  stron-   de  poluare  din  zonă,  Fi­  •   In  sprijinul  celor  de
        prietarii  acestora  îşi  deschid  unităţile  cînd  vor  şi  le            ţiu"  (nr.  350  din  20  apri­  liala  Electrocentrale  Deva   la  Faur,   aflaţi  de   mai
        închid  tot  aşa.  Aşa  se  face  că,  uneori,  acestea  func­  —  Cum  aşa ?  lie  1991  şi  nr.  351  din  23   efectuează  măsurători  me­  multe  zile  în  grevă  gene-
        ţionează  pînă  ţîrziu  în  noapte,  iar  cei  cc  consumă                 aprilie  1991)  şi  „Trei  Doam­  dii  lunare  printr-o  reţea   rplă"^ în  organizarea  sindi­
        tării  fac  gălăgie,  eîntă  ş.a.  Locatarii  blocurilor  din  zo­  —  Aseară  l-am  auzit   ne  şi...  toate  cinci"  (nr.  35fi   de  16  puncte  de  măsură,   catelor  Unitatea  şi  înfrăţi­
        nă  cer  întreprinderea  uncia  din  următoarele  două  mă­                din  30  a’prilie  1991),  publi­  cu  sprijinul  Institutului  de   rea — mai multe sindicate a-
        suri :  I.  Să  se  interzică  vînzarea  de  băuturi  alcoolic»   pc tata spunînd:  iar  au   cate  în  ziarul  nostru.  Meteorologie  şi  Hidrologie   filiatc  Alianţei  Sindicale au
        în  piaţa  municipiului  de  reşedinţă  a  judeţului;  2.  U-                „Nu  contestă  nimeni  că   Bucureşti,  privind  depune­  intrat  în  grevă  de  tip  ja­
        nităţilc  respective  să-şi  înceteze  activitatea  cel  tîrziu   stins  boii  ăştia  lumi­  termocentrala  Mintia,  ca­  rile. de praf  de  cenuşă,  pre­  ponez,  cu  începere  de  ieri.
        la  ora  22.  Opinăm  pentru  cea  de  a  Il-a  măsură.  Pri­  na !        re  îrde  zilnh  i ■  ca   OOO 1   cum  şi  emanaţiile- de  bio­  •   La  Deva  conliruă  gre­
        măria  Devei  este  chemată  să  intervină,                                de  tone  de  cărbune,   sub   xid  de  sulf  şi  de  azot.  Din   va  foamei,  susţinută   de
                                                                                   formă  de  praf,   din  * at   măsurătorile  respective  re­  cei  50  de  reprezentanţi  ai,
                                                  ------*  • -                   . 4000  d  tom  pe  zi  rezult   zultă  că  au  fost  şi  sînt  si­  minerilor  de la  exploatările
                                                                                    cnuşă   este  o  sursă  im   tuaţii  cînd  în  special  de­  din- munţii  Poiana  Ruscăi.
                                                                                   portantă  de  poluare  a  zo­  punerile  de  praf  de  cenuşă   A  încetat  greva  spontană
                                                                                   nei  în  special  cu  praf  de   depăşesc  normele  maxime   a  ortacilor  de  la  Ruşchiţa*
          Cu dragoste pentru                                                       a  nuşă.                 admise.                  sindicatului  Sanitas  a  de­
                                                                                                                                       •   Filiala  Caraş-Severin  a
                                                                                    Pentx-u  a  se  reduce  gra-
                                                                                                              In  anul  1938,  în  urma
                                                                                   dul  de  p< 1 xa :e  eu  denuşă
                                                                                   termocentrala  are  tn  func-   unui  „zvon"  lansat  de  că­  clarai,  tot  cu  începere  de
                                                                                                            tre  o  persoană  anonimă,  că
                                                                                                                                     ieri, grevă japoneză.
                                                                                   i  i »   i *    12  cazane,  12   cenuşa  rezultată  din  arde­  •   Sindicatul  liber  din
        încercăm  un  plăcut  re-   generaţie de ex- ■  ;anţi pre­  de  vorbă -sîafip m  v    Hă- te  '   e   -  ,4 ■  "
       member  asupra  expoziţiei   vine  din   «drul  u   |i -   Hn  i n   t v,                            rea   cărbunelui  importat   învăţămînt  a  renunţat  la
                                                                                                            ti a  Polonia  este  radi  acti­
                                                                                        «rcerdite  .a  U fafe
       de  artă  populară  a  tineri­  ternice  vetre  folclorice  —te”   .  .  'lud  m   -oft  p&~   din  cele  3  ceşpii  -   vă,  conducerea  termocen­  greva  generală  cc  urma  să
                                                                                                                                     debuteze  astăzi,  cerînd  în
       lor  creatori  de  la  Clubul   Silva?,   Samattegafe»-      creaţieişpentru  înalte  de  220  m.  Datorită
                                                                                                                                      schimb  aplicarea  Hotărîrii
       Elevilor  din  Deva.  Emoţia   sa.  Pal,  Haţeg,  Valea  Jiu-               conţinutului  ridicat  de  ce­  tralei  Mintia  a  comandat   3(17/1991, privitoare Ia  sala­
                                                                                                            lu  Institutul  de  Meteorolo­
       puternică  pe  care  am  tră­  lu ,  o  fţtl'ţ  -V -.£*  dar  şi   **eL  Aţa  nuşă  C p  -site ’»-,   (peste
       it-o  a  fost  stimulată   de   din  Basarabia.                             30  la  şută)  şl  g celor 20 de   gie  şi  Hifiroiogie  Bucureşti   rizarea  personalului  didac­
                                                                                                                                     tic,
                                                                                                                          s  lioactls
                                                                                                            determinare
       modul  te  care  aceşti  tineri   —-  Ceea  ce  fscaţî                      ani  de  funcţjşlieşre,  gradul
                                                                                                            taţii  H   bunilor
                                                                                                                           importaţi
       sînt  ajutaţi  să  înţeleagă  să   nea voastră  cn  copiii,   f             de  reţinere  Cteefttişii  din   din  Polonia,  precum  şi  a   ©   Noul  purtător  de  cu-
       conserve   conştient   arta   nule  profesor,  este  un  rim­  care  slnt  îmj^obUer pen-   -gazele  arse  ăl  etectrofiltre-   cenuşii  rezultate.   Acelaşi   vînt  al  Guvernului  este
       populară  şi  să  creeze  artă   at   Diversitatea  ifaţamefi  t#u ea   r s i t < ,  lor  a : scăzut  în  timp,  ceea         dL  Mihnca  Constantiuescu,
       poptdară.respeertînd  cu  ri­  a  obiectelor,  utilitatea  lor,  nereze-  kitsch-uL  Dovâdă   ce  a  condus  in  ultimii  ani   studiu  s-a  efectuat  şi  în  care  a îndeplinit pînă acum
                                                                                                            anii  1989  şi  1990.  Din  ana­
       gurozitate  motivele  tradi­  realizate  de  o  manieră  ar­  —  obiectele  de  uz  casnic:   la  poluarea  intensă  cu  ce­  liza.  radioactivităţii  probe­  funcţia  de  asistent  perso­
       ţionale   specifice  acestor   tistică  aparte,  ar  putea  fi  furci,  huse,  bHdere,  cruci   nuşă  a  municipiului  Deva.   lor  de  cărbune,  cenuşă  şi   nal  al  premierului  român.
       tocuri.  ,               admirată  oriunde  în  lume.  PU  care  le  înţîlnim  în  ori­                                         ©  Consiliul de  Securita­
        £a Deva,  profesorul  Mir-   ~   Dtn  păcate,  la  noi,  e  ce  gospodărie  ţărănească   Incepînd  din  anul  1989  şi   sol efectuată de către I M u.   te al  Naţiunilor  finite te-
       cea  I ac  depune  de  mulţi   încă   mentalitatea  că  ne   etc.           pînă  în  prezent,  au  fost   Bucureşti, elementul „strop-  trimit Jtg£,.,-.:£I
                                                                                   înlocuite  i   elec  rofiit
                                                                                                       lin
       ani  o  muncă  de  adevărat   pierdem  doar  vremea.  Eu                                             ţiu*  fiu  este  Identificat   o  aftfe  ne  faţă  de  rit
       bijutier,  jefuind  cu  miga­  cred  însă  in  sinea  mea  că   MINEI RODEA  12,  iar  în  anul  1991  se  în­  ppnâmm  rteU'.'p . n  rate*-.-,   re*  sau  păstrate*  ţm .
       lă  şt  răbdare  talentul  unor   facem  un  lucru  bun.  Am                locuiesc  încă  2,  eu  altele   plumbul,  blsmutul  şî  jwţa-
       generaţii  de  elevi  cu  dra­  ttătat  m   pietonii  localită­             noi  şi  de  capacitate  mări­                      0   Pînă  la  orele  19  ale
       goste  pentru  artă.  Actuala  ţile'-rurale   ale  judeţului.  (Continuare  în  pag.  a  2-a)  tă,  urmînd  ea  pînă  în  a-  (Continuare ta pag. a 2-a)  zilei  precedente,  candidaţii
                                                                                                                                     în  alegerile  din  Rusia  ob­
                                                                                                                                     ţinuseră  următoarele  vo­
                                                                                                                                     turi  In  procente:   B&jrts
                                                                                                                                     Hţfn  —  49,85  Ia  sută;  Ni-
                                                                                                                                     colal  Rîşkov  —  23,78  la
                                        se  află  in  grevă  de  avertisment   P   COPIII  NOŞTRI.  Luaţi  cu   este  vorba  de  acelaşi  sortiment   sute. Centrele de votare ur­
            FLASH !                     de  tip  japonez.  Fac  excepţie  ca­  grijile  zilnice de tot  felul, aproa­  de  bere  „Rtu  Mare",  bere  blondă   mau  a  se  închide  îa  orele
                                                                      pe  că  am  uitat  de  apropierea
                                        drele  medicale  de  la  serviciile  de
                                                                                                     specială. Nedumerirea  este: care-i
                                                                                                                                     21,  Pentru  a  fi  ales,  can­
                                        salvare.  Chemarea  la  grevă  a   sfirşttulul  anului  şcolar.  Ne  aduc   preţul  adevărat ?  didatul  are  nevoie  de  cel
                                        fost  făcută  de  Sindicalul  inde­  însă  aminte  de acest  eveniment
            m   PRECIZĂRI  NECESARE.    pendent  al~  medicilor  şi  sindica­  copiii   şi  nepoţii  noştri.   Mar$i   ■  CREAŢIE ARHITECTONICA.   puţin  50  la  sută  din  vo­
          Răspunzînd  în  temeiul  prevederi­  tul  sanitar  al  cadrelor   medii,   după-amiază  a  avut  loc  o  serba­  Au  început,  la  Simeria,  lucrările   turi.
          lor  legale  întrebărilor  puse  de   Printre  revendicările  formulate   re  de sftrşit  de  an  şcolar  la  Gră­  de  amenajare  a  pa-~nlui  central   0   O  nouă  reuniune  in­
          dl.  Ioan  Lazăr,  din  Deva,  facem   de  grevişti:  un  sistem  de  asigu­  diniţa  cu  Program  Normal  Nr.  9   din  Piaţa  Unirii.   T  .enţia  Pri­  ternaţională  Ia  Praga,  sub
          precizarea  că  la  licitaţiile  publice   rări  sociale  real  şî  eficient,  fi­  din  Deva.  O  serbare ■  pregătită   măriei,  care  lucrează  în  -colabo­  genericul   „Cît  de   mare
         ea  se  organizează  pentru  vîriza*   nanţarea  unităţilor  spitaliceşti   de  grupa  mare,  cu  poezii,  cînte-   rare  cu  R.A.G.C.L.  şl  T.A.G.C.M.   trebuie   să  fie   Europa ?
         rea  unor  bunuri  ale  fostelor  coo­  pentru  medicaţle  şi  hrană  la  ni­  ce, scenete.  0   serbare  care   a   Deva,  este  aceea  de  a  da  O  faţă   Comerţul, Politica şi Estul!*
         perative  agricole  poate  participa   velul  preţurilor  liberalizate,  sa­  mers  la  inimă,  care  a' mîngUat   nouă  localităţii.  Va  fi  o  splen­  Din  partea  română  parti­
                                                                                                     didă  operă  arhitectonică,  demnă
         orice  cetăţean  român  iar  terenul   larii  corespunzătoare.  ■  sufletele  celor  prezenţi.  de  invidiat,  sînt  de  părere  auto­  cipă  dl.  secretar  dc  stat
          de  sub  construcţii  va  intra  tn   ■  MEDALION LITERAR.  La   ■   CARE-I  PREŢUL ?  Cumpă­  rităţile  oraşului.         Teodor  Melcşcanu,  susţi-
          proprietatea  celui  ce  cumpără   Pricaz  a  avut  toc  un  interesant   răm  bere  de  la  privatizaţii  din   REPORTER  nlnd  obţinerea  de  către
          imobilul respectiv.           medalion  literar  dedicat  marelui   Piaţa  Devei.  Intr-o  Zi  cer  20  lei,               România  a  statutului   de
                                                                                                                                     asociere  la  C.E.E.
                                        scriitor  Ion  Creangă.  La  mani­  plus  10  lei  garanţia  pe  o  sticlă,
            ■   PERSONALUL  MEDICAL     festare  au  fost  prezenţi  tineri  şi   in  alta  22  lei,  plus  garanţia  tot
          ÎN  GREVĂ.  Incepînd  de  luni,   vîrstntci,  adică  dintre aceia  care,   10  lei,  ca  în  ziua  următoare  să             DIN  LUME
          medicii,  iar de marţi  şi  personalul   cu  sufletul,  mai  sânt  încă  ti­  pretindă  25  lei  sticla,  plus  ace­
          san&ar  mediu  din  judeţul  nostru  neri.                  eaşi  garanţie,  fireşte.  Menţionăm:
   1   2   3   4