Page 2 - Cuvintul_Liber_1991_386
P. 2
C U V TN TU L LIBER I
a i
r.W .'.V A 'A W rtW ^ V .S Y A W W .’.V .V /A W .V ^ A V .-,
I (Urmare din pag. I) gislativ democratic com
plet, vom avea noi ale
Vrem oţel mai mult, I EUROPA geri. Avem nevoie de pri
menirea mentalităţilor, de
l ţioasă, adeseori comică, barasăm cit mai curînd. ce Europa" e o cale inaccep solidaritate în faţa greu
jj de a nu ne da de gol cu Nu neagă nimeni deca tabilă. Inacceptabilă mai tăţilor comune şi de eli
berarea de acest ticălos
mai bun. Din ce ? I ropei. Europa, în vorbi - lajul care există sub toa ales acum, cînd, în ciuda complex al inferiorităţii
vreun păcat în faţa Eu-
ireversibilei noastre evo
te aspectele, din motive
■ rea noastră publică, este binecunoscute, între noi luţii spre democraţie, Eu spre a ne redobîndi dem
1 un cuvlnt cu fior de pa- şi ţările occidentale. (Deşi ropa se grăbeşte să ne a- nitatea naţională. Recu
tos. Sau: ne răsucim şi nici celelalte ţări din Est bandoneze din nou, discri noaşterea nu se cerşeşte,
(Urmare din pag. 1) In încheierea documentă nu stau pe roze.) Nimeni ci se impuner Dacă vom
rii noastre printre oţelarl ■ ne gudurăm ca să fim nu neagă apoi adevărul minatoriu, în „zona bal fi ajutaţi, cu atît mai bi
în sa-
■ primiţi înăuntru
cu două cuptoare, nici pen am reţinut şi unele situa I i Ionul european, parc-am că un ajutor economic oc canică", pe care o consi ne. Pînă atunci, însă, să '
tru acestea nu se asigură ţii care-i nemulţumesc, si cidental, decis şi substan deră un soi de cartier rău ne bazăm pe puţinul pe
ritmic fontă şi fier vechi. tuaţii pe care sindicatul li J vrea să arătăm noi sin- famat. Se va dovedi că
Oţelarii muncesc. Oţelul ber şi consiliul de admi I guri cu degetul că stăm, ţial, ar grăbi considerabil paguba nu va fi numai a care încă îl avem, să nu 1G
aşteptăm şi să nu cerem
reducerea acestui decalaj.
pe care-1 elaborăm este de nistraţie au datoria să le ^ altminteri, pe dinafară, noastră, ci şi a el. Sint
abia îndrăznind să ne
calitate superioară. Am pu rezolve. In primul rînd •J strecurăm pînă-n prag". Dar de la a admite a- sigur că, aşa cum am răs de la nimeni nimic. Nu IC
şi pînă
e nici simplu, nici uşor,
ceste adevăruri
tea produce mai mult. Dar clarificarea, în lumina le I Aşadar, povestea nu c la a ne complace la ne- turnat o dictatură ce se dar, odată ce ne-am re-
pe lingă desele aşteptări gilor, a negocierii salarii ! tocmai de azi şi trădează sfîrşit în condiţia de pe credea eternă, vom găsi cîştigat cel mai de seamă
după fontă lichidă, avem lor. Apoi apelul lor către nitenţi, cenzurîndu-ne fie 1G
necazuri şi cu fierul vechi cadrele tehnice de specia | o mai veche \ mentalitate- care atitudine şi fiecare resurse să depăşim şi cri bun — libertatea, — oa c
■ de marginalizaţi, de care
za de acum. Vom avea o
întru totul posibil:
care nu vine întotdeauna litate de a fi mai mult gest prin prisma a „ce va zi menii liberi nu pier. 11
sortat. O dată primim nu prezente în procesul de e- | ar fi înţelept să ne de Constituţie, un cadru le
mai şutaje (bucăţi din ca laborare a oţelului, ca şi
petele laminatelor), alteori reducerea la limita maxi
doar şpan şi baloţi. Gu 12
toate greutăţile, nu am a- mă a personalului nepro Cenuşă da, stronţiu ba ! Trei lulele-trei surcele
vut şarje declasate. Toate ductiv. Toate acestea în 13
s-au laminat. Oţelarii 'sînt folosul creşterii producţiei
Ne amintim cu nostalgie
zi şi noapte la datorie. de oţel. (Urmare din pag. [) lor prezentate, se pune în sentimentul cu care pără le, artiştii trebuie să gă
sească altceva. Şi au şi gă
trebarea cine şi ce deter seam sălile >' de teatru pe sit. Glume politice mai 14
V .W /A '.W .V .V W A W W A W .V Z A fA V A V W A W siul, iar cărbunele impor minări a făcut privind ra vremea odiosului şi a si mult sau mai puţin subti
tat din Polonia rezultă că dioactivitatea cărbunelui nistrei, Te ungea la suflet le. Dansatoare mai mult 14
are o radioactivitate chiar polonez ars la termocen nuanţarea unor replici
Kt?'. ‘-£?S mai mică decît cel din Va trala Mintia, din care a (chiar din piese istorice, nu sau mai puţin îmbră 14
cate.
Muzică mai mult
lea Jiului. rezultat poluarea zonei cu doar contemporane), iar sau mai puţin de calitate
In conformitate cu date „stronţiu radioactiv“, cum îndrăzneala unor scheciuri (vezi genul sîrbesco-ţigănesc, 15
le prezentate de ultimele se menţionează într-unul te făcea să-ţi .priveşti pe indian, aproape obligatoriu
p e n tru două studii (care pot fi din articolele publicate ' de furiş vecinii. Ii adoram a- soliştii fiind acompaniaţi 15
consultate la sediul F.E. „Cuvîntul liber", cînd stu tunci pe actorii noştri ca de bandă nu de orchestre).
Deva) se constată depuneri diile I.M.H. Bucureşti nu re aveau curajul să ros Vulgaritatea textelor, tri 1«
de radionuclizi naturali în semnalează prezenţa aces tească lucruri pe care unii vialitatea gesturilor, pre
a r t a q i zonele cercetate : Mintia, tui radionuclid. dintre noi nu îndrăzneau caritatea în general a spec îi
Păroşeni şi Călan. Radio- Solicităm că autorul ar nici să le gîndească. tacolelor făcute fără cape
nuclizii artificiali şi cosmo- ticolului să ne pună la dis Dar acum ? Acum rolul tele de afiş anunţate, doar
din ce-a căzut şi s-a putut
(Urmare din pag. 1) extrem de rar şi cu mare genici (cesiu şi beriliu) au poziţie studiile tehnice sau de purtători de cuvînt ai aduna, lasă spectatorilor o 11
greutate. valori comparabile cu cele materialele informative pe durerilor noastre a încetat.
— Prin intermediul dum observate la staţiile reţe care le-a utilizat în elabo Ne putem exprima şi sin senzaţie de jenă şi nemul 13
neavoastră, elevii ajung să lei naţionale de control a rarea articolului, pentru a guri. Fără teamă. Fără o- ţumire. Dar dincolo de e-
fectul imediat, acestea pot
— O bună parte dintre conserve astfel străvechi radioactivităţii mediului în clarifica situaţia prezenta prelişţi. Iar ca să ne rea avea şi unul mult mai îi
obiectele sculptate cu atî- meşteşuguri populare. România. Ca urmare a ce tă": ' ducă în sălile de spectaco- trist: acela de pervertire
ta măiestrie de către elevi — Da, ei devin păstră a gustului tinerilor, care
sînt legate în cositor, al tori ai culturii populare. E de regulă sînt mai puţin 15
tele, cum ar fi cheile de păcat să pierdem ce avem. avizaţi ca spectatori.
balţ, sînt turnate în ala In momentul de faţă tre Cu un astfel de specta 15
mă. buie să tragem un serios col, de trei lulele — trei
: :.ă-' E o tehnică întîlnită semnal de alarmă. Am a- surcele, au fost blagosloviţi
cu precădere în ţinutul pă- juns în stadiul la care al de curînd şi devenii. Din 2C
durenilor. Creatorul popu te ţări şi-au pierdut spe toată distribuţia i-am re
cificitatea culturii lor popu
lar de aici a găsit de cu lare şi acum încearcă să o ţinut doar pe Alexandru 20
viinţă nu numai să sculp recreeze „furînd" uneori Lulescu şi Ştefan, Tapalagă
teze unele obiecte din lemn, de la vecini. Nu ştiu dacă (care-1 înlocuia pe Puiu 21
ci să le adauge în plus or- şi la noi se va întîmpla a- Călinescu), din păcate pe
namente, sporindu-le fru şa. Probabil! De aceea în nibili şi ei „pe ici pe co
museţea. Elevii au reuşit cercăm să facem ceva. Dar lo" la glumdîe cam în doi
să creeze ei înşişi astfel de sîntem doar un cerc de peri. Cit despre restul in 22
obiecte şi în primul rînd creatori. Credem că facto terpreţilor, vorba unei a-
merită
„Nu
dolescente:
au realizat din alamă chei rii de specialitate ar putea să-ţi încarci memoria cu
de balţ aflate la cingătoa- întreprinde unele iniţiati balast" Păcat că idolii
rea costumului popular fe ve în acest sens prin cla noştri de altădată se coboa 22
meiesc ce se toarnă, ase se ale Şcolii de artă etc. ră la asemenea prestaţii ,şj
menea cositorului, după o Altfel, doar' la muzeu vom
tehnică arhaică care acum mai întilni eşantioane ale se complac în compania 23
unor pseudoarţişti. Publicul
nu se mai' practică decît culturii noastre populare. are însă grijă să-i sanc
Aspect din timpul lucrărilor Conferinţei Naţionale a Confederaţiei Sindi ţioneze 23
catelor „Drum de fier", ce a avut loc la Deva. Foto PA VEL LAZA VIORICA ROMAN
sine înţeles. La început . îşi exprimă uimirea că au naştere la situaţii hazlii, nepotrivite în cazul de faţă.
îşi aminti însă că Strouhal i-a promis proiecţia im
erlal putut să vină la televiziune aşa, toţi deodată. primării la telerecording a speătecbluM. U trimise, II
EM EDE m 1 — Aţi sosit cu un autobuz ? aşadar, pe Halik să vadă dacă totu-i pregătit. Pro 1<
— Da de unde, la noi în sat aproape fiecare om
are motocicletă. Dacă ar fi nevoie, am putea aduce
iecţia era gata de o jumătate de oră. Se aştepta doar
aici tot satul. Asta a hotărît-o Josef, adică Macha, întoarcerea lui Suda de la doamna Faltys.
ăsta de aici. Zi-i, Macho, vorbeşte tu... Suda şi Frantisek intrară singuri în sala de pro
44. CONSĂTENII — Da, aşa-i. iecţii. Pe drum Frantisek îl informă pe Suda despre
Vodicka îl îndemnă din nou să vorbească, din- rezultatul experienţei cu Tarantik şi despre interes 13
Frantisek dădu şi el din cap, deşi în acea clipă du-i cu cotul. gatoriile lui Ralecky, Adamec şi Ciz. Declaraţiile
se gindea la ce-ar face dacă ar începe să i se pe — Noi am venit, aşadar, să cerem ca ăl de purta lor nu cuprindeau însă nimic deosebit, ceva care să
rinde prin faţa ochilor acele două milioane de spec ochelari şi care-i vinovatul să primească ce 1 se constituie un purtet de sprijin în viitoarea lor ac
tatori care văzuseră moartea lui Jan Faltys. Şi cu cuvine, ;X tivitate. ' 11
toate că reflecţia aceasta era pur academică, îl cu ■ — Cine purta ochelari? întrebă Suda, Suda nu mai avu timp să-i spună lui Frantisek
prinse totuşi groaza. In timpul acesta, Vodicka con — Unul care-1 făcea pe contabilul... sau pe un ce a aflat acasă la Faltys. Aşa se face că Frantisek II
tinua netul burat: funcţionar, cam aşa ceva... ; află abia mai tîrziu despre analiza dactiloscqpică a
— A repetat cu noi, cu artiştii. noştri amatori, ; Adică Ajm, completă Frantisek răspunsul lui scrisorii de adio lăsate de Faltys,
Marysa. La început am fi dorit ceva mai actual, dar Macha,, : « V i i , / ' li
el ne-a explicat că .Manon şi egoismul zac şi acum —- Şi ce a făcut? întrebă, la obiect. Suda. 45. UN OM POATE FI OMORlT
în sufletele oamenilor, la fel ea mai înainte, ba şi — Ce-a făcut ? repetă uimit Vodicka. Păi, am DOAR O SINGURA DATĂ
invidia. Invidia, mai cu seamă, scurmă In sufletul văzut toţi şi putem să depunem mărturie. In faţa 15
oamenilor. Eu jucam rolul lui Vavra, se făli Vo oricui, chiar şi a lu i! Un snop de lumină unea micuţa fereastră a ca
dicka. ăla căruia Marysa îi pune la urmă otravă de — I-o spunem de la obraz, dacă-i nevoie, con binei de proiecţie cu ecranul pe care cinci actori
şoareci în cafea şi care după aia zicea, adică eu în tinuă Macha. încă de la început s-a purtat cam ciu reprezentau cinci asasini. Frantisek îi cunoscuse pe
rolul lu i: Cum ne aşternem, aşa dormim. Era ne dat. Mereu se învîrtea pe lîngă scaun. Şi n-avea ce toţi In particular, acum îi vedea pentru prima oară 21
voie de asta ? Trebuia să se întimple ? Cere-mi ori- să facă atîta pe acolo. Ba s-a şi aplecat spre el. machiaţi şi îmbrăcaţi în costumele cerute de rolu
ce-ţi doreşte inimioara, nimic n-am să-ţi refuz. — S-a aplecat ? rile lor. Ajm, Jindriska, Hak, Skaloudova şi Plate-
Suda se temea că povestirea ar putea să mai — Da. Cam ciudat. Precis că asta nu ţinea de nik. Doar Faltys nu apăruse. îl aşteptau, îşi aşteptau 22
dureze mult şi bine. De aceea, încercă s-o scurteze piesă, ne-am zis îndată. Meşterea el ceva pe acolo, victima. 22
Se apropie de grup şi salută, ceea ce le atrase aten pesemne la legăturile alea. Dumneavoastră n-aţi
ţia asupra sa văzut? . • , (Va urma)
22
Frantisek fu bucuros că poate să-i predea ini Suda nu voi să recunoască în faţa celor din
ţiativa ca pe un lucru des la Kresin că a adormit în timpul piesei, ca să nu dea Roman publicai te Editura „lUnivers‘ — iS7t