Page 2 - Cuvintul_Liber_1991_386
P. 2

C U V TN TU L  LIBER   I
            a i
       r.W .'.V A 'A W rtW ^ V .S Y A W W .’.V .V /A W .V ^ A V .-,
                                                          I   (Urmare  din  pag.  I)                                                 gislativ  democratic  com­
                                                                                                                                     plet,  vom  avea  noi  ale­
          Vrem oţel mai  mult,                            I                                                     EUROPA               geri.  Avem  nevoie  de  pri­
                                                                                                                                     menirea  mentalităţilor,  de
                                                          l ţioasă,   adeseori  comică,  barasăm  cit  mai  curînd.  ce Europa" e o cale inaccep­  solidaritate  în  faţa  greu­
                                                          jj  de  a  nu  ne  da  de  gol  cu  Nu  neagă  nimeni  deca­  tabilă.  Inacceptabilă  mai   tăţilor  comune  şi  de  eli­
                                                                                                                                     berarea  de  acest  ticălos
          mai  bun.  Din  ce ?                            I  ropei.  Europa,  în  vorbi -  lajul  care  există  sub  toa­  ales  acum,  cînd,  în  ciuda   complex  al  inferiorităţii
                                                             vreun  păcat  în  faţa  Eu-
                                                                                                             ireversibilei  noastre  evo­
                                                                                     te  aspectele,  din  motive
                                                          ■   rea  noastră  publică,  este   binecunoscute,  între  noi   luţii  spre  democraţie,  Eu­  spre  a  ne  redobîndi  dem­
                                                          1  un  cuvlnt  cu  fior  de  pa-  şi  ţările occidentale.  (Deşi   ropa  se  grăbeşte  să  ne  a-   nitatea  naţională.   Recu­
                                                             tos.  Sau:  ne  răsucim  şi  nici  celelalte  ţări  din  Est   bandoneze  din nou, discri­  noaşterea  nu  se  cerşeşte,
          (Urmare  din  pag.  1)  In  încheierea  documentă­                         nu  stau  pe  roze.)  Nimeni                    ci  se  impuner  Dacă  vom
                                 rii  noastre  printre  oţelarl   ■   ne  gudurăm   ca  să  fim  nu  neagă  apoi  adevărul   minatoriu,  în  „zona  bal­  fi  ajutaţi,  cu  atît  mai  bi­
                                                                             în  sa-
                                                          ■   primiţi  înăuntru
        cu  două  cuptoare,  nici  pen­  am  reţinut  şi  unele  situa­  I  i  Ionul  european,  parc-am   că un ajutor economic oc­  canică",  pe  care  o  consi­  ne.  Pînă  atunci,  însă,  să '
        tru  acestea  nu  se  asigură   ţii  care-i  nemulţumesc,  si­               cidental,  decis  şi  substan­  deră un soi  de  cartier  rău   ne  bazăm  pe  puţinul  pe
        ritmic  fontă  şi  fier  vechi.   tuaţii  pe  care  sindicatul  li­  J  vrea  să  arătăm  noi  sin-   famat.  Se  va  dovedi  că
        Oţelarii  muncesc.   Oţelul   ber  şi  consiliul  de  admi­  I   guri  cu  degetul  că  stăm,   ţial,  ar  grăbi  considerabil   paguba  nu  va  fi  numai  a   care  încă  îl  avem,  să  nu   1G
                                                                                                                                     aşteptăm  şi  să  nu  cerem
                                                                                     reducerea  acestui  decalaj.
        pe  care-1  elaborăm  este  de   nistraţie  au  datoria  să  le   ^  altminteri,   pe  dinafară,     noastră,  ci  şi  a  el.  Sint
                                                             abia  îndrăznind  să  ne
        calitate  superioară.  Am  pu­  rezolve.   In  primul  rînd   •J  strecurăm  pînă-n  prag".   Dar  de  la  a   admite  a-   sigur  că,  aşa  cum  am  răs­  de  la  nimeni  nimic.  Nu   IC
                                                                                                    şi  pînă
                                                                                                                                     e  nici  simplu,  nici  uşor,
                                                                                     ceste  adevăruri
        tea  produce  mai  mult.  Dar   clarificarea,  în  lumina  le­  I  Aşadar,   povestea  nu  c   la  a  ne  complace  la  ne-   turnat  o  dictatură  ce  se   dar,  odată  ce  ne-am  re-
        pe  lingă   desele  aşteptări   gilor,  a  negocierii  salarii­  !  tocmai  de  azi  şi  trădează   sfîrşit  în  condiţia  de  pe­  credea  eternă,  vom  găsi   cîştigat  cel  mai  de  seamă
        după  fontă  lichidă,  avem   lor.  Apoi  apelul  lor  către                 nitenţi,  cenzurîndu-ne  fie­                                              1G
        necazuri  şi  cu  fierul  vechi   cadrele  tehnice  de  specia­  |   o  mai  veche \  mentalitate-  care  atitudine  şi  fiecare   resurse  să  depăşim  şi  cri­  bun  —  libertatea,  —   oa­ c
                                                          ■   de  marginalizaţi,  de  care
                                                                                                             za  de  acum.  Vom  avea  o
                                                                                                                                     întru  totul  posibil:
        care  nu  vine  întotdeauna   litate  de  a  fi   mai  mult                 gest prin prisma a „ce va zi­                    menii  liberi  nu  pier.   11
        sortat.  O  dată  primim  nu­  prezente  în  procesul  de  e-   |   ar  fi  înţelept  să  ne  de­    Constituţie,  un  cadru  le­
        mai  şutaje  (bucăţi  din  ca­  laborare  a  oţelului,  ca  şi
        petele  laminatelor),  alteori   reducerea  la  limita  maxi­
        doar  şpan  şi  baloţi.   Gu                                                                                                                            12
        toate  greutăţile,  nu  am  a-   mă  a  personalului  nepro­  Cenuşă  da,  stronţiu  ba !                    Trei lulele-trei surcele
        vut  şarje  declasate.  Toate   ductiv.  Toate  acestea  în                                                                                             13
        s-au  laminat.  Oţelarii  'sînt   folosul  creşterii  producţiei
                                                                                                              Ne  amintim  cu  nostalgie
        zi  şi  noapte  la  datorie.  de  oţel.              (Urmare  din  pag.  [)  lor  prezentate,  se  pune  în­  sentimentul  cu  care  pără­  le,  artiştii  trebuie  să  gă­
                                                                                                                                      sească  altceva.  Şi  au  şi  gă­
                                                                                    trebarea  cine  şi  ce  deter­  seam  sălile >' de  teatru  pe   sit.   Glume  politice  mai   14
        V .W /A '.W .V .V W A W W A W .V Z A fA V A V W A W  siul,  iar  cărbunele  impor­  minări  a  făcut  privind  ra­  vremea  odiosului  şi  a  si­  mult  sau  mai  puţin  subti­
                                                          tat  din  Polonia  rezultă  că   dioactivitatea   cărbunelui   nistrei,  Te  ungea  la  suflet   le.  Dansatoare  mai  mult   14
                                                          are  o  radioactivitate  chiar   polonez  ars  la  termocen­  nuanţarea   unor   replici
                       Kt?'.                ‘-£?S         mai  mică  decît  cel  din  Va­  trala  Mintia,   din  care  a   (chiar  din  piese  istorice,  nu   sau   mai   puţin   îmbră­  14
                                                                                                                                      cate.
                                                                                                                                            Muzică  mai  mult
                                                          lea  Jiului.             rezultat  poluarea  zonei  cu   doar  contemporane),   iar   sau  mai  puţin  de  calitate
                                                            In  conformitate  cu  date­  „stronţiu  radioactiv“,  cum   îndrăzneala  unor  scheciuri   (vezi genul sîrbesco-ţigănesc,   15
                                                          le  prezentate  de  ultimele   se  menţionează  într-unul   te  făcea  să-ţi .priveşti  pe   indian,  aproape  obligatoriu
                                       p e n tru          două  studii   (care  pot  fi   din  articolele  publicate ' de   furiş  vecinii.  Ii  adoram  a-   soliştii   fiind  acompaniaţi   15
                                                          consultate  la  sediul   F.E.   „Cuvîntul  liber",  cînd  stu­  tunci  pe  actorii  noştri  ca­  de  bandă  nu  de  orchestre).
                                                          Deva)  se  constată  depuneri   diile  I.M.H.  Bucureşti  nu   re  aveau  curajul  să  ros­  Vulgaritatea  textelor,  tri­  1«
                                                          de  radionuclizi  naturali  în   semnalează  prezenţa  aces­  tească  lucruri  pe  care  unii   vialitatea  gesturilor,   pre­
                 a r t a                   q   i          zonele  cercetate :   Mintia,   tui  radionuclid.  dintre  noi  nu  îndrăzneau   caritatea  în  general  a  spec­  îi
                                                          Păroşeni  şi  Călan.  Radio-   Solicităm  că  autorul  ar­  nici  să  le  gîndească.  tacolelor  făcute  fără  cape­
                                                          nuclizii  artificiali  şi  cosmo-   ticolului  să  ne  pună  la  dis­  Dar  acum ?  Acum  rolul   tele  de  afiş  anunţate,  doar
                                                                                                                                      din  ce-a  căzut  şi  s-a  putut
          (Urmare  din  pag.  1)  extrem  de  rar  şi  cu  mare   genici  (cesiu  şi  beriliu)  au   poziţie  studiile  tehnice  sau   de  purtători  de  cuvînt  ai   aduna,  lasă  spectatorilor  o   11
                                 greutate.                valori  comparabile  cu  cele   materialele  informative  pe   durerilor  noastre  a  încetat.
                                   — Prin  intermediul  dum­  observate  la  staţiile  reţe­  care  le-a  utilizat  în  elabo­  Ne  putem  exprima  şi  sin­  senzaţie  de  jenă  şi  nemul­  13
                                 neavoastră,  elevii  ajung  să   lei  naţionale  de  control  a   rarea  articolului,  pentru  a   guri.  Fără  teamă.  Fără  o-   ţumire.  Dar  dincolo  de  e-
                                                                                                                                      fectul  imediat,  acestea  pot
         —  O  bună  parte  dintre   conserve  astfel  străvechi   radioactivităţii  mediului  în   clarifica  situaţia  prezenta­  prelişţi.  Iar  ca  să  ne  rea­  avea  şi  unul   mult  mai   îi
        obiectele  sculptate  cu  atî-   meşteşuguri  populare.  România.  Ca  urmare  a  ce­  tă":  '       ducă  în  sălile  de  spectaco-  trist:  acela  de  pervertire
        ta  măiestrie  de  către  elevi   —  Da,  ei  devin  păstră­                                                                  a  gustului  tinerilor,   care
        sînt  legate  în  cositor,  al­  tori  ai  culturii  populare.  E                                                             de  regulă  sînt  mai  puţin   15
        tele,  cum  ar  fi  cheile  de   păcat  să  pierdem  ce  avem.                                                                avizaţi  ca  spectatori.
        balţ,  sînt  turnate  în  ala­  In  momentul  de  faţă  tre­                                                                    Cu  un  astfel  de  specta­  15
        mă.                      buie  să  tragem  un  serios                                                                         col,  de  trei  lulele  —  trei
        : :.ă-'  E  o  tehnică  întîlnită   semnal  de  alarmă.  Am  a-                                                               surcele,  au  fost  blagosloviţi
        cu  precădere  în  ţinutul  pă-   juns  în  stadiul  la  care  al­                                                            de  curînd  şi  devenii.  Din   2C
        durenilor.  Creatorul  popu­  te  ţări  şi-au  pierdut  spe­                                                                  toată  distribuţia  i-am  re­
                                 cificitatea  culturii  lor popu­
        lar  de  aici  a  găsit  de  cu­  lare  şi  acum  încearcă  să  o                                                             ţinut  doar  pe  Alexandru   20
        viinţă  nu  numai  să  sculp­  recreeze  „furînd"   uneori                                                                    Lulescu  şi  Ştefan, Tapalagă
        teze unele obiecte din lemn,   de  la  vecini.  Nu  ştiu  dacă                                                                (care-1  înlocuia  pe   Puiu   21
        ci  să  le  adauge  în  plus  or-   şi  la  noi  se  va  întîmpla  a-                                                         Călinescu),  din  păcate  pe­
        namente,  sporindu-le  fru­  şa.  Probabil!  De  aceea  în­                                                                   nibili  şi  ei  „pe  ici  pe  co­
        museţea.  Elevii  au  reuşit   cercăm  să  facem  ceva.  Dar                                                                  lo"  la  glumdîe  cam  în  doi
        să  creeze  ei  înşişi  astfel  de   sîntem  doar  un  cerc  de                                                               peri.  Cit  despre  restul  in­  22
        obiecte  şi  în  primul  rînd   creatori.  Credem  că  facto­                                                                 terpreţilor,  vorba  unei  a-
                                                                                                                                                        merită
                                                                                                                                                  „Nu
                                                                                                                                      dolescente:
        au  realizat  din  alamă  chei   rii  de  specialitate  ar  putea                                                             să-ţi  încarci  memoria   cu
        de  balţ  aflate  la  cingătoa-   întreprinde  unele  iniţiati­                                                               balast"   Păcat  că  idolii
        rea  costumului  popular  fe­  ve  în  acest  sens  prin  cla­                                                                noştri  de  altădată se  coboa­  22
        meiesc  ce  se  toarnă,  ase­  se  ale  Şcolii  de  artă  etc.                                                                ră  la  asemenea  prestaţii ,şj
        menea  cositorului,  după  o   Altfel,  doar' la  muzeu  vom
        tehnică  arhaică  care  acum   mai  întilni  eşantioane  ale                                                                  se  complac   în  compania   23
                                                                                                                                      unor pseudoarţişti.  Publicul
        nu  se  mai'  practică  decît  culturii  noastre  populare.                                                                   are  însă  grijă  să-i   sanc­
                                                                   Aspect  din  timpul  lucrărilor  Conferinţei  Naţionale  a  Confederaţiei  Sindi­  ţioneze   23
                                                             catelor  „Drum  de  fier",  ce  a  avut  loc  la  Deva.   Foto  PA VEL  LAZA    VIORICA  ROMAN
                                                            sine  înţeles.  La  început . îşi  exprimă  uimirea  că  au   naştere  la  situaţii  hazlii,  nepotrivite  în  cazul  de  faţă.
                                                                                                               îşi  aminti  însă  că  Strouhal  i-a  promis  proiecţia  im­
                                    erlal                   putut  să  vină  la  televiziune  aşa,  toţi  deodată.  primării  la  telerecording  a  speătecbluM.  U  trimise,   II
                          EM        EDE  m       1             —  Aţi  sosit cu un  autobuz ?                  aşadar,  pe  Halik  să  vadă  dacă  totu-i  pregătit.  Pro­  1<
                                                               —  Da  de  unde,  la  noi  în  sat  aproape  fiecare  om
                                                            are  motocicletă.  Dacă  ar  fi  nevoie,  am  putea  aduce
                                                                                                               iecţia  era  gata de  o  jumătate  de  oră.  Se  aştepta  doar
                                                            aici  tot  satul.  Asta  a  hotărît-o  Josef,  adică  Macha,   întoarcerea  lui  Suda  de  la  doamna  Faltys.
                                                            ăsta de aici.  Zi-i,  Macho, vorbeşte tu...           Suda  şi  Frantisek  intrară  singuri  în  sala  de  pro­
        44.  CONSĂTENII                                        — Da, aşa-i.                                    iecţii.  Pe  drum  Frantisek  îl  informă  pe  Suda  despre
                                                               Vodicka  îl  îndemnă  din  nou  să  vorbească,  din-   rezultatul  experienţei  cu  Tarantik  şi  despre  interes   13
             Frantisek  dădu  şi  el  din  cap,  deşi  în  acea  clipă   du-i  cu cotul.                       gatoriile  lui  Ralecky,  Adamec  şi  Ciz.   Declaraţiile
         se  gindea  la  ce-ar  face  dacă  ar  începe  să  i  se  pe­  — Noi  am  venit, aşadar, să  cerem ca  ăl  de purta   lor  nu  cuprindeau  însă  nimic  deosebit,  ceva  care  să
         rinde  prin  faţa  ochilor  acele  două  milioane  de  spec­  ochelari  şi  care-i  vinovatul  să  primească  ce  1  se   constituie  un  purtet  de  sprijin  în  viitoarea  lor  ac­
         tatori  care  văzuseră  moartea  lui  Jan  Faltys.  Şi  cu   cuvine,   ;X                             tivitate.  '                                     11
         toate  că  reflecţia  aceasta  era  pur  academică,  îl  cu­  ■  —  Cine  purta  ochelari?  întrebă  Suda,  Suda  nu  mai  avu  timp  să-i  spună  lui  Frantisek
         prinse  totuşi  groaza.  In  timpul  acesta,  Vodicka  con­  —  Unul  care-1  făcea  pe  contabilul...  sau  pe  un   ce  a  aflat  acasă  la  Faltys.  Aşa  se  face  că  Frantisek   II
         tinua  netul burat:                                funcţionar, cam aşa ceva...  ;                     află  abia  mai  tîrziu  despre  analiza  dactiloscqpică  a
             —  A  repetat  cu  noi,  cu  artiştii. noştri  amatori,   ;   Adică  Ajm,  completă  Frantisek  răspunsul  lui   scrisorii  de adio  lăsate de  Faltys,
         Marysa.  La  început  am  fi  dorit  ceva  mai  actual,  dar   Macha,,  : «  V  i  i  ,  /  '                                                          li
         el  ne-a  explicat  că .Manon  şi  egoismul  zac  şi  acum   —-  Şi  ce  a  făcut?  întrebă,  la  obiect.  Suda.  45. UN OM POATE FI OMORlT
         în  sufletele  oamenilor,  la  fel  ea  mai  înainte,  ba  şi   —  Ce-a  făcut ?  repetă  uimit  Vodicka.  Păi,  am   DOAR O SINGURA DATĂ
         invidia.  Invidia,  mai  cu  seamă,  scurmă  In  sufletul   văzut  toţi  şi  putem  să  depunem  mărturie.  In  faţa                                   15
         oamenilor.  Eu  jucam  rolul  lui  Vavra,  se  făli  Vo­  oricui,  chiar şi a lu i!                      Un  snop  de  lumină  unea  micuţa  fereastră  a  ca­
         dicka.  ăla  căruia  Marysa  îi  pune  la  urmă  otravă  de   —  I-o  spunem  de  la  obraz,  dacă-i  nevoie,  con­  binei  de  proiecţie  cu  ecranul  pe  care  cinci  actori
         şoareci  în  cafea  şi  care  după  aia  zicea,  adică  eu  în   tinuă  Macha.  încă  de  la  început  s-a  purtat  cam  ciu­  reprezentau  cinci  asasini.  Frantisek  îi  cunoscuse  pe
         rolul  lu i:  Cum  ne  aşternem,  aşa  dormim.  Era  ne­  dat.  Mereu  se  învîrtea  pe  lîngă  scaun.  Şi  n-avea  ce   toţi  In  particular,  acum  îi  vedea  pentru  prima  oară   21
         voie  de  asta ?  Trebuia  să  se  întimple ?  Cere-mi  ori-   să  facă  atîta  pe  acolo.  Ba  s-a  şi  aplecat  spre  el.  machiaţi  şi  îmbrăcaţi  în  costumele  cerute  de  rolu­
         ce-ţi  doreşte  inimioara,  nimic  n-am  să-ţi  refuz.  —  S-a  aplecat ?                             rile  lor.  Ajm,  Jindriska,  Hak,  Skaloudova  şi  Plate-
            Suda  se  temea  că  povestirea  ar  putea  să  mai   —  Da.  Cam  ciudat.  Precis  că  asta  nu  ţinea  de  nik.  Doar  Faltys  nu  apăruse.  îl  aşteptau,  îşi  aşteptau   22
         dureze  mult  şi  bine.  De  aceea,  încercă  s-o  scurteze   piesă,  ne-am  zis  îndată.  Meşterea  el  ceva  pe  acolo,   victima.                   22
         Se  apropie  de  grup  şi  salută,  ceea  ce  le  atrase  aten­  pesemne  la  legăturile  alea.   Dumneavoastră  n-aţi
         ţia  asupra  sa                                    văzut?   .           •      ,                                                        (Va  urma)
                                                                                                                                                                22
             Frantisek  fu  bucuros  că  poate  să-i  predea  ini­  Suda  nu  voi  să  recunoască  în  faţa  celor  din
         ţiativa                    ca  pe  un  lucru  des  la  Kresin  că  a  adormit  în  timpul  piesei,  ca  să  nu  dea  Roman  publicai  te  Editura  „lUnivers‘  —  iS7t
   1   2   3   4