Page 2 - Cuvintul_Liber_1991_388
P. 2

CUVINTUl  LIBER  Nfc. 3U3


                                                             m -fim  cunoscut  la  vra-'  fiind  şieelomai  frumoase".   că  Dumnezeu  i-a  semănat  iar  mincare  la  cantină  —
        în s e m n ă r i  d in   p a r l a m e n t u l  r o m â n ie i
                                                            ţ   med frunzei  căzinde.  Intr-adevăr,  pentru  aceşti   dincoace  sau  dincolo  de  ioc i  De,  vecinii ne  vor  bi-
                                                              d-a m  retutîlnU  f#’ 'ctrjiii  abia  acunf   fereas­  Prut.  Şi  limba  lor  tot  una  rtiijfî  Ca-ntotdăauna,  de
         ALEGERI  DE  ANTICIPAŢIE                        prima  zi  cu  ninsoare  a  tră, se  deschide  către  fas­  singură  este:  cea  romă-:  fapt,  cfndL  prietenă  ne.-a
                                                         iernii  pe  care  am  pierdut-o  cinanta  lume  a  literaturii   nească I  „Am  învăţat  (la  fost  doar Marea !  Pură  in­
         Meseria  noa-lră  de  oa­  După  ce  vom  fi  clari­  pe  drum.  Şi  i-am  căutat  române..  După  un  contact   ei  —  n.n.j  că  există  o ţară  venţie feportaful,  fără  ori­
        meni  care  fac  şi  desfac   ficat  problema  alegerilor   In  luna  teilor  în  floare.  superficial  şi  formal  cu   în  care  se  vorbeşte -cam  ca  ce  suport  real!  Dar  părin­
        toată  ziua  înţelesurile  cu­  locale  şi  vom  fi  reuşit,   Sînt: adolescenţi  cu  nume  poezia  lui  Emihe&su  şi  A-  )a  noi.  Şi  ţara  se  cheamă  ţii  s-au  speriat  şi  au  venit
                                                                                   lecsandri,  tu  Amintirile  lui  România.  Ni  s-a  spus  însă  să  vadă  cum  stau  lucrurile.
        viinţelor  şi  viaţa  noastră   deci,  să  aducem  lumea  în   ffiiinoase  ca  anii  lor:  Ele­
        de oameni,  cum a  fost ea,   case  din  stradă,  va  tre-;  na,  Mariana,  Raîsa,  Alia,   Creangă  şi  cu  bătrînele   că  noi  sin tem  moldoveni,  Nu  mică  le-a  fost  miram
        ne-au  pus  adeseori  în  si­  bui  să  ne  organizăm  pen­  Oxana,  Sergiu  şi Igor.  Cine   cronici.  Dacă  se  simt  bine  nu  români  şi  limba  noas­  găsind  cu  totul  altceva  (Ic-  j
        tuaţia  să  discutăm  despre   tru  alegerile  legislative.   sînt  ei,  de  fapt ?!  Români   în   internat ?  Desigur!  tră  e  cea  moldovenească,  cît  s-au  aşteptat.  Ba  mai  |
        literatura  de  anticipaţie.   Parlamentul,  după  cum   basarabeni,  veniţi  să  pună   „Teşim  la  plimbare  sau  la  nu ■ cea  românească I  Dar  mult,  chiar  lor  li  s-a  ofe.-  !
        Am    discutat  câteodată   spune  lumea   criticilor   temei  ştiinţei  de  carte  în   cumpărături,  dar  nu  ştim  dintre  toate  ţările,  despre  rit  găzduire,  in  condiţii  de  !
        şi  despre  filmul  de  an­  parlamentari  (mai  demult  şcolile  noastre.  Asta  deoa­  cum  să  ne  întoarcem  mai  România  ni  se  vorbea  cel   internat,  fireşte,  pe  perina-  .
        ticipaţie,  poate  chiar; de­  nu  aveam   decît  critici   rece şi peste  Prut baie vînt   repede l".  Au  fost  în  ex­  mai  puţin  la  şcoală !“.  Ce   da  şederii  la  noi.
        spre  fenomenul  anticipa­  literari  şi  de  artă,  de un­  aducător  de  speranţă.  $i   cursii  şi  în  familiile  cole­  lerau  spus  alor  lor  în  va­  li  întreb  pa  copii  ce  ar  ‘
        ţiei  în  ansamblul  său.  li­  de  şi  condiţia  noastră  de   viitorul nu  trebuie  să-i  gă­  gilor,  la  sfîrşit  de  săptămî-  canţă?!  „Că  toţi  sîntem  face  dacă  la  vremea  ab.e-l-  :
        nii dintre noi  au construit   subdezvoltaţi)  e piin de no-  sească  nepregătiţi  pe  fraţii                                viril  trupul  românesc   n i  j
        pentru  ţară  un  mare  sce­  menciaturişti,  de  tot  felul   noştri.                                                       ţării  s-ar  reîntregi.  Ar  r i-
        nariu  de  anticipaţie  care   de  oameni  şl  este  nece­  Trei  dintjre  tinerii  mei                                      mine  aici  sau  ar.  reveni  în
        traversa  o  societate  so­  sar  să  fie  ciirăţat.  Aşa­  prieteni  sînt  elevi  ai  vesti­                                locurile  natale?!  „Ne-am.
        cialistă  multilateral  dez­  dar,  vom  convocă  popu­  tului  liceu  „Decebal".  Iar                                       duce  săd  învăţăm  pe-a.
        voltată,  ca  să  ajungă,  cu   laţia  ţării  din  nou,  în  şir  alţii  patru  au  păşit  pragul                            noştri,  ca  şi  ei,  la  ritului
        noi  cu  tot,  în  zorii  co­  indian,  să-şi  exprime  vo­  apreciatei  Şcoli  Normale,   •   Elevi  basarabeni  în  şcoli  hunedorene  lor,  să-i  înveţe  pe  -alţii !
        munismului.  Ficţiunea  a-   inţa.                ti  întreb  ce  se  întreabă:                                              Pentru  că  pîinea  ti: tre b u i a
        ceasta  -avea  hazul  ei  şi   In  finalul  scenariului  cum  se  simt,  dacă  s-au  o• .                                    s-o  împărţi  şi  altora".  S in i
        n-am  nici  un  chef  să  o   va  trebui  să  organizăm   bişnuit  cu  regimul  de  in­  nă.  Din  tot  ce-mi  spun,  eu  mai  întîi  români  şi  numai   gînduri  spontane,  deloc  fa­
        judec  aici.  'Mai  degrabă   alegeri  prezidenţiale,  dacă   ternat,  ce  note  au  şi  cîte  refac  realitatea  Moldovei   pe  urmă  moldoveni,  mun­  bricate !  Pe  copii  i-am  sur­
        sint. tentat  să  observ  că   ne  vom  decide  că  nu  ne   şi  mai  cîte...  „Decebaltştii"   dintre  Prut  şi  Nistru.  Poa­  teni,  olteni  sau  ardelenii".   prins   la  ieşirea   de  ia
        au  rămas,  încă,  în  afara   trebuie  Majestate,  Dacă   sînt  mai  rezervaţi,  primesc  te  mai  bine,  poate  mai  au­  Ce  ziceţi,  stimaţi  cititori,   cursuri,  nebănuind  măca r
        interesaţii  nostru  de  pînă   ne  hotSrîm  să  punem  în   cu  greu  mărturisiri  de  Ia  tentic  decît  prin  intervie­  de politica sufletului  de co­  posibilitatea  unei  inttlhiri
        azi, Jwmeroase  forme  ale   fruntea  ţării  Un  rege,  lu­  ei.  In  schimb,  fetele  de  la   varea unei personalităţi po­  pil ?!  Nu  vi  se  pare  mai   cu  mine.
        proideWei  de  anticipaţie.   crurile  vor  fi  mai  simple.   Normală  mă  cuceresc.  Prin  litice de acolo. Şi ştiţi de ce?!  dreaptă  şi  mai  înţeleaptă   Ce  gîndesc  acum,  înain­
         In t^ jle  şi,  acest  proiect   Regii  nu  se  aleg.  Pe  regi   sinceritate  şi  neaşteptată   Pentru  simplul  fapt  că  fe­  decît  a  multora  dintre  ma­  tea  vacanţei  celei  mari ? t
        sedSBof,  despre  care  '  ni-i  dă  Dumnezeu,  în  a-   maturitate  a  gîndului,  prin   tele  nu  fac  politică.   Cel  turi?!  V-o  spart  chiar  et:  „Airi
         n-MSM8 discutat  niciodată   fara  cazurilor  cînd  ni  se  cuvinte  frumos  şi  aşezat   puţin  în  sensul; consacrat   Evident,  copiii  din  Basa­  ni-i  dor  de apa  Nistrulo
        -- alegerile de anticipaţie.  dau  ei  înşişi,  cu  mărini­  spuse.  .. Îşi  iau  vorba  din   al  cuvîntului,  operînd  cu   rabia  se  simt  bine  la  noi!   (Mariana,  cea' care  vorbeş­
          tn  gura  lumii  subiectul   mie.  Deci,  dacă  vom  ho­  gură  una  alteia  şi,  Doam­  un  sistem  de  opţiuni  (pre­  Mărturie  stă  faptul  că  au   te, este chiar de  la  Nistru)...
         a  intrat  foarte  repede.   tărî  c3  vrem  să  fim  re­  ne,  multe  mai  aflu  de  la   tins  sau  adevărat)  ferme!  rămas,  in  timp  ce  mulţi  şi  acolo  ni-i  dor  de  dealu­
         Oamenii  se  antrenează   publicani,   va  trebui  'să  ele...   •  ■   • - ■  Ci unpărtăşlndu-ml mie din  dintre  colegi,  răspîndiţi   rile  Devei".  Dor  al  copiilor
         ispitiţi  ca  de  un  joc  nou   aşteptăm,  cu  parcimonie,   Mai  întîi  " despre  şcoală.   revelaţiile  ultimelor  luni,   prin.  alte  locuri  din  ţară,  basarabeni,  dor  de  ţara  lor,
         de  societate,  copilărindu-   că  este  bine  să  ne  ali­  „Ne  e  greu,  pentru  că  la  cînd:  au  cunoscut,  în  sfîr­  au  cam  fugit  pe  la  casele   cu  ape  şi  dealuri...  Pentru
         se  în Ir-un  fel  captivant.   niem  în  stradă,  în  şir  in­  noi  se  învaţă  mai  puţin   şit,  un  adevăr  de  care  au   lor...  Adevărat  că  părinţii   că  al  lor  e  şt „aici"  şi  „a-
         Asta  facem  şi  noi,  pe  co­  dian,  şi  să  votăm.  Şi  să  (trebuie  totuşi  să  se  ia  in   fost  ţinute  departe  pinMftN  au  fost  îngrijoraţi.  Şi  cum   colo"...
         ridoarele  parlamentului,   o  facem  repede,  pentru   consideraţie  gradul  de  di­  cum.  Un  adevăr  pe  care   să  nu  fie,  cînd  emisiunea   Şi  spre  neuitate   ridi­
        de  dimineaţa  pînă  seara,   că  există  riscul   să  ne  ficultate  diferită  a  ciclu­  însă  nici  o  mistificare  ntt-l  Timpul (omoloagă Actualită­  căm  acum  poduri  —  firave
         indiferent  de  opţiunile   prindă  din  urmă  ciclul   lui  gimnazial  şi  a  celui  li­  poate  anula,  în  ciuda  ori­  ţilor)  a  televiziunii  de  la   încă,  de  flori,  de  verb  şi
        politice  în  care  ne  aflăm   electoral  normativ.  Cam   ceal — n.a,).  Dar orele  sînt  cărei  lalta  şi  a  oricărei   Moscova,  a  prezentat  un   poezie — care  să lege  peste
         angajaţi.                aşa  ar  arăta  scenariul  atît  de  interesante 1  Dintre  Malta !  Cîte  au  fost  şi  cîte   reportaj — din şcolile noas­  vreme  „aici"  de  „acolo"...
          Ne  spuneam,  înainte  de   nostru  de  anticipaţie,  în   toate, cele  de Limba  româ­  vor  mai  fii  Românii  sînt  tre  cică  —  în  care  focul  se
         toate,  şi  cu  acest  punct   mare.  Estet  foarte  frumos   nă  ne  par  cele  mai  scurte,  un  singur  neam,  chiar  da-  făcea  cu  cărţi  şi  reviste,  NATAL1A  VASIU
         sin tem  absolut  de  acord   şi   foarte  bine  motivat.
         toţi,  că  vom  avea  măi   Dacă  scoţi  din  arhitectu­
         întîi  un  referendum,  la   ra  asta  un  singur  cuvînt,
        o  lună  după  ce  vom  fi   se  dărîmă  totul,  deodată                                            şi  Bacalaureatul  care  se  I  Lipseşte  cheful
        votat  Constituţia.  Anun­  cu  propriile  noastre  spe­    ABSOLVENŢII                             anunţă  mai  ceva  ca  o
        ţăm  prefecturile  şi  pri­  ranţe  de  viitor.  Nu  e  bi­                                         sperietoare..  Vor  veni  şi  I
        măriile  să pregătească do­  ne.  Asta  ar  însemna  să                                             examenele de treaptă. Dar       de  lucru'?
        cumentele,  instituim  o  ar­  renunţăm  la  democraţie   Sînt  multe  clipele  pe  inte ?  Mulţi  îşi  vor  con­  vor trece peste tot şi peste  I
         mată  de  comisii  care  să   şi la libertate, adică Ia va­  care  le  regretăm.  Le  re­  tinua  şcoala,  unii  vor  lua   toate,  pentru  că  e  tn  fi­  La  parterul  blocului
        organizeze  circumscripţii­  lorile  fundamentale  pen­  gretăm  poate  pentru  dra­  pieptiş,  viaţa  care  .nu  va  rea  oamenilor  şi  a  lucru­ I  19  din  Simeria  S-a  con­
        le.  secţiile,  urnele,  să  ti­  tru  care  ne-am  luptat  a-   mul  de  bucurie  şi  satis­  fi  deloc  uşoară,  adueîn-   rilor  să  meargă  mal  de­  struit  un  modern  maga­
        părească  buletinele  şi  să   tîta  amar  de  vreme.  Şi   facţie  pe  care  ni  le  aduc.   du-şi  aminte  de...  şcoală  parte.  Încotro ?  Probabil,   zin  pentru  vinzarea  căr­
        pună  populaţia  In  şir  in­  am  suferit  destul.  Astfel  de  momente  sînt   doar  cînd  va  trebui  să  dramul  de  şansă  ne  va  I  nii  şi produselor de  car­
        dian,  La  urma  urmei,  re­  Ce e  curios în toată po­  şt  cele  în  care  încheiem   facă  o  cerere,  să  solicite  spune  pînă  la  urmă.  Im­  mangerie. aparţinînd So­
        ferendumul  nu  poate  fi   vestea  asta  ţine  de  con­  un  ciclu  şcolar,  ne  des­  un  act.  Apoi  uitarea  va  portant  este  să  nu  dispe­  I  cietăţii  Comerciale  „De-
        altceva  decît  un  cuvînt   cepţia  despre  democraţie   părţim  de  banca  cea  de   surveni vrînd-nevrlnd.  răm.  Şi  cei  tineri,  spre   cebal"  S. A.  Deva.  Lu­
        strecurat  în  limbajul  po­  pe  care  o  lucrăm  CU  toţii.   toate  zilele,  de  învăţăto­  I-am  revăzut  în  aceas­  deosebire de vîrstnici, sînt i  crările  de  finisări  exte­
        litic  pentru  a  masca  ade­  Adică  nu-i  întrebăm  ce   rul  şi  profesorul  pe  care  tă  săptămînă   pe  mulţi   mai  curajoşi  şi  n-au  de   rioare  s-au  făcut  însă
        vărul  că  facem,  de  fapt,   părere  au  pe  secretarii                                           ce  să  se  teamă.  Sînt  năs­  cu  intermitenţe,  în  ritm
        tot  un  fel  de  alegeri.  primăriilor şi pe toţi func­  îi vom ţine  minte din mo­  dintre  absolvenţi,  îmbră­  cuţi  pentru  aceste  vre­  lent,  iar  în  prezent  au
          Vor  fi  organizate,  după   ţionarii  de  stat  care  ur­  tive  personale, de  colegul,   caţi în  haine de sărbătoa­  .   stagnat.  „Ciad  se  va
                                                            colegii alături  de care am  re,  bucurîndu-se  firesc,  muri!
        aceea,  alegerile  locale.  Si­  mează  să  ducă  greul.  Şi   fost  la- bine  şi  la  greu.  readuându-na  în  atenţie   Tuturor  celor  care-în­  deschide  unitatea,  ce  se
        gur,  nu  înainte  de  a  ela­  nu-i  întrebăm  nici  pe pa­                                        cheie  astăzi  cursurile  şco­  mai aşteaptă ?"  — se în­
        bora  legea  organizării  te-   tronii  care  trebuie  să  a-   Azi,  cei  din  a  IV-a  în­  ,acel  nepieritor  şt  emoţio­  lare  le  dorim  mult  noroc  I  treabă  simerienii.  Pro­
        ritorial-administrative,  ca   chite  salariile  potrivit  cu   cheie  ciclul  primar,  clasa   nant  ,;Gauăeamus  igiturH,   în  viaţă,  „baftă"  la  exa­  babil  mal'mult  chef  de
        să, ştim  care  sînt  comu­  munca  depusă,  nu cu  tru­  a  VllI-a  pe  cel  general,  ţrecînd  prin  faţa  apara­  mene,  iar  celor  mai  mici, I  lucru din  partea  mese­
        nele  şi  care  sînt  judeţele,   fiile  elective.  Mă  întreb   iar  tinerii  din  a  Xll-ă  îşi  tului  de  fotografiat  care   vacanţă  plăcută !  riaşilor  de  la  amintita
        dacă  avem,  spre  exem­  dacă  e  bine  ceea  ce  fa­  vor  lua  rămas  bun  de  ia  le  va  imortaliza  chipurile            societate   comercială.
        plu,  judeţul  Făgăraş  sau   cem.  Spuneţi  şi  dumnea-   liceu.  Ce  va  fi  de  aci  îna­  de  adolescenţi.  Va  veni  MINEL  BOOEA  (E.S.).
        nu,   dacă  avem  judeţul   voastră.                                                                                      1
        Tecuci  sau  nu,  ş.a.m.d.            ion  nu

                                                           turi.  Trebuie  să  jucăm  ceea  ce  serie  în  programul   restruica  pătrată  a  cabinei  de  proiecţie,  văzu  cum
                                                           televiziunii.                                      Frantisek  şi  Suda  se  ridicară  îp'  picioare  ca  să-şi
                                                              2  :  — Sîntem în emisie?                       mai  dezmorţească  oasele.  îl  mai  auzi  apoi  pe  Fran-
                                                              1  : — Fiecare  din  noi  avem  dinainte  stabilite   tîsek spunînd:
                                                           împrejurările,  criza  şi propria  catastrofă;  Nu  se  poa­  —  Ajm  ăsta  ar  trebui  luat  zdravăn  la  refec!
                                                           te  face  nhnic.  în  teatru  asta  se  cheamă  iegea  dra­
         47.  UN  OM  POATE  FI  OMORTT  DOAR              maturgiei.                                            în  acelaşi  timp,  tînărul  operator,  îmbrăcat  In
              O  SINGURĂ  DATĂ                                5  :—  Iar  în  viaţă,  legea  destinului.      pantaloni  de  cow-boy  şi  cămaşă'ecosez,  i  se  adresă
                                                                                                              lui  Tarantik :
                                                              Abia  termină  de  rostit  aceste  vorbe,  şi  Ajm  se
            —  Mulţumesc,  mai  spuse  Suda  şi  puse  telefonul   plecă,  cu  spatele  către  ecran,  deasupra  fotoliului.  —  Dăm  imediat  şi  partea  a  doua,  nu-i  aşa ?
        în  furcă.                                            Frantisek remarcă cu glas tare :                  •— Aşteaptă puţin.-. '.;
            Frantisek  se  grăbi  să  aprindă  un  chibrit  pentru   —  Macfaa  a  avut,  se  pare,  dreptate...  omul  ăsta  Tînărul se arătă nemulţumit:
        a-i  lumina  drumul.                               se poartă cam ciudat,            -    .               —  Aşteaptă,  aşteaptă,  cum  aşa ?  Eu  mi-am  ter­
           —  A  vrut  cineva  să  ne  ducă,  Frantisek,   Pe                                                minat  lucrul  la  ora  douăzeci  şi  trei  fix.  ÎŞ  priviţi
        scrisoarea  de  adio  a  lui  Faltys  s-au  găsit  doar  am­  Suda nu zise nimic.   v.:;             la ceas, să vedeţi cit arată acum I
        prentele  unei  femei  Cred  că  aparţin  doamnei  Faltys.   în  clipa  următoare  imaginea  fu  prinsă  de  o  altă   Tarantik  însă  dispăruse  din  .cabină.
        Cel  puţin  aşa  a  recunoscut  mai  înainte...    cameră. ■
           —  Prin  urmare  ea  a  ticluit  scrisoarea.       2  : — Eu,  una,  fraţilor,  nu  cred  în  destin.  Puţin  mai  tîrziu  se  auzi  un  ciocănit  la  uşa  sălii
           —  Sau  altcineva,  mai  prudent  decît  ea.       3  :  —•  Auzi,  vine..,                       de  proiecţie  şi  Tarantik  îşi  făcu  apariţia.  înţelese
           In  clipa  aceea  Frantisek  îşi  -fripse  degetele  cu   4  :  — El?                             imediat,  după  expresia  feţelor  lui  Frantisek  şi  Suda,
        capătul  chibritului  ars,  pe  care-1  aruncă  înjurînd                                             că a picat intr-un moment nepotrivit.
        în  scrumieră.   .                                    2  :  —  Fraţilor,  cînd  o  să  intre,  am  să-l  izbesc   —  Iertaţi-mă,  de  data  asta  mă  aflu  aici  ca  au­
           Se  făcu  întuneric,  convorbirea  din  sală  se  în­  cu  Beethoven  în  cap...  pe  urmă  îl  legăm  de  fotoliu,   tor...  în  adevăr...  aş vrea  grozav  să  ştiu :  fără  glumă,
        trerupse, cea  de pe ecran continua.              da ?                                               ce impresie v-a făcut ?
           5  :  —  Ce-ar  fi  să  numim  altfel  piesa  noastră ?  Jindriska  luă  de  pe  bibliotecă  bustul  de  ipsos   Suda ridică din umeri.
           —  :  —  Bineînţeles  că  mi-ar  plăcea  mai  mult  să   al  lui  Beethoven  şi  toţi  îi  aprobară  intenţia.  Pe
       joc într-o comedie.                                pînză  apăru  cunoscuta  caricatură  stîngace  a  lui  Ne-   —  Dacă-i  fără  glumă,  atunci  am  să  vă  spun  că
           3»:  —  Sau  să încropim ceva de dragoste,  ceva ca­  prakta  şi  sub  ea,  cu  litere  strîmbe :  Cel  cinci  asa­  glumiţi  cu  lucruri cu  care  de obicei nu  se glumeşte...
       re să  te lase  cu gura căscată, nu alta...        sini  au  pauză.  Fiecare  din  cei  cinci  actori,  repre­
           1  :  —.Pentru  asta-i  prea  tîrziu  acum.  Cu  auto­  zentaţi  în  caricatură,  avea  altă  armă :  un  revolver,                 (Va urmă)
       rul  ne-am  li  putut  înţelege  înainte  de  începerea   o  sticluţă  cu  otravă,  o frîngftie  cu  laţ,  un  pumnal
       spectacolului.  Acum,  la  jumătatea  lui,  e  greu  să-l   şi o măciucă solidă.
       mai  schimbi  titlul,  prea  s-ar  naşte  multe  încurcă-  în  sală  se  făcu  lumină  şi  Tarantik,  de  la  fe­  Roman  publicai  tn  Editura  JUntvers*   —   197]
   1   2   3   4