Page 2 - Cuvintul_Liber_1991_389
P. 2
'-q. a cuvtntul i» er
„Minerii mai au nevoie de noi* Pentru combaterea atacurilor
■tm
Iată o convingere pe , ă realizeze produsele xistă preocupare pentru a ducţie, Iar în caz de ne la plantele de cultură
care dl. Nicuşor Vulpe, la un ridicat nivel calita fi pusă în funcţiune o sec voie acesta se poate schim
inginerul şef al „Umirom“ tiv, aşa cum de altfel au ţie de elemente de automa ba în -circa două luni Am
S. A. Petroşani (f o ş ta făcut-o şi pînă acum. tizare pentru minerit, cu mai notai că între consi 'în aeeastâ perioadă sînt umedă ciuperca este mai
I.U.M.P.) şi-a exprimat-o In pofida greutăţilor cu drca 18 tipuri de astfel de liul de administrăţlŞf şi create condiţii favorabile virulentă. Transportul ycro-
cu toată nădejdea, în ciu care s-au confruntat şi se produse. De asemenea, ca sindicat există o bună con ..pentru apariţia unor ata- petalie cu fluxul de seva
da mai puţinelor solicitări mai menţin încă, ceea ce o noutate apare şi faptul lucrare, avîndu-se perma , curi pytemice de boli la împiedică depozitarea Rido
de utilaje miniere ce le-au reflectă o insuficientă fo câ, în dorinţa diversifică nent în vedere satisfaceri plante#» de cultură. Prto- milului în tuberculii c!e
avut în acest an, pină a- losire a potenţialului teh rii producţiei şi receptivi cerinţelor rezonabile ale tre cele mai frecvente şi cartofi. La tratamentele cu
cum, din partea beneficia nic şi uman existent, acti tăţii faţă de cerinţele con salariaţilor, în acest con păgubitoare, boli ce apar în Ridomii Plus se utilizează
rilor interni. ’ Cu toate a- vitatea în secţii se desfa sumatorilor, s-a trecut la text se înscriu şi demersu condiţiile climatice actua 0,250 Kg substanţă ia ICO 1
cesţea, uzina nu şi-a schim ce cîte două şi trei fabricarea unor bunuri de rile ce se f i pentru con le se numără toate tipuri apă, care se dizolvă foar
bat profilul producţiei de schimburi, găsindu-se de larg consum, ce vor fi struirea a trei blocuri |jŞ le de mană (la cartofi, to te rapid.
bază, găsîridu-se unele p- lucru pentru toţi salariaţii. desfăcute printr-un maga locuinţe, întîttfeît sînt nu mate. castraveţi, viţă,*:-de Pentru o mai bună efi
ferte pentru parteneri stră Cele mai mari neajunsuri zin propriu ce se va des meroase solicitările ne vie ete). Efectul dăunător cacitate este bine că pri
ini (din Polonia, Austria şi s-au ivit în legătură cu a- chide în municipiul Petro onorate. '' . al acestora poate fi stopat mele două tratamente să
Turcia), în special cerinţe sigurarea cantităţilor de şani, toate la preţuri acce Important de relevat este şi combătut eficient prin se repete la interval de 5—
le fiind la grinzi de siisţi- metal necesar, îndeosebi sibile. că angajaţii de la „Umî- aplicarea de tratamente cu 7 zile, iar în continuare
nere G.S.A. 1230: , Speran cu procurarea tablei de la Interlocutorul aprecia că, rom“ S. A. Petroşani sînt preparatul chimic RIDO- în ritmul normal de 14—
ţele sînt că în viitor cresc Galaţi. dată fiind cererea sporită dornici să-i ajute pe mi MIL PLUS. Pentru ari 21 zile. în acest fel se asi
şî cerinţele la regiile din în conjunctura economiei de utilaje miniere, care a neri, să rămînă o unitate cunoaşte caracteristicile şi
ţară,, existînd o largă des de piaţă, societatea rămî- fost oarecum diminuată şi ce ştie. să pună In valoare modul de folosire, iată ce gură oprirea atacului în
chidere sore toţi benefi ne deschisă şi receptivă la bâza tehnico-materiâlă şi precizări ne-a făcut dl. ceput şi o protejare totală
ciarii, mai ales că socie orice solicitare, inclusiv de neasigurarea fondurilor potenţialul uman de care ing. Romulus Timar, di a plantelor împotriva aces
tatea are o dotare tehnică pentru realizarea unor co de investiţii necesare bene dispune. rectorul Societăţii Comer tor boli toarte păgubitoare.
foarte hună iar cei aproa menzi destinate persoanelor ficiarilor, societatea îşi va ciale „Apro—Tera" S. A. . Tratamentele pentru ma
pe 3 000 angajaţi sînt dor- fizice. In acelaşi timp, e- menţine profilul de pro N1COLAE TIRCOfi Simeria. nă la cartofi pot fi aso
Spre deosebire de fungi ciate cu insecticide pentru
cidele tradiţionale, care au combaterea Gindacului din
cotidianul „Cuvîntul liber"? efect numai la suprafaţa Coiorado. Dintre insectici
frunzei şi numai dacă se dele existente în reţea, a-
(Urmare din pag. X) acestora în judeţ şi în ţa dori să citesc în cotidianul Dana Pîrva, tehnician § stropeşte toată suprafaţa mîntim produsul Cari in-,
ră), precum şi alte califi- < dmnneavoastră comentarii a) Da, citesc „Cuvîntul li acestora (efectul fiind de tox care se utilizează în
cări pentru absolvenţii cla asypra filmelor ce ridează, ber" cu regularitate; b) Nu durată scurtă, datorită spă cantitate de 0;30O kg la
Programul Tv, Mica publi- selor a XlI-a. Ar fi utile să aflu ce piesă de teatru am o rubrică'preferată; lării produse prin ploile 1001 apă. *
citate; c) Aş dori să mai anchete care să aducă în se va juca pe scena Casei c) Aş dori să fie mai mult repetate), Ridomiiul pre Aceste substanţe de com
fie inserată rubrica „Mon atenţia tineretului respec de Cultură, caricaturi, glu popularizate legile noi a- zintă marele avantaj că, batere se găsesc la Socie
denă*. - tarea regulilor ide compor me. Aş dori si .aflu tot părute, iar la „Caleido fiind un fungicid sistema tatea Comercială' „APRO—
. D. Bfiaceşi, subineincr tament, pentru â ajunge odată de ce poşta nu re scop" pai multe sfaturi tic, protejează planta din TERA" Ş. A. (fosta Baza
etoctromecanic î a) Da,; îl la un nivel <de civilizaţin zolvă operativ problemele pentru gospodine, reţete interior, acolo unde de 20) din Simeria, cit şi la
citesc zilnic ; b) Mă inte ridicat. , •Işgă** dte-tolfefoaîie, cit ne culinare. staţiunile pentru mecaniza
resează toate rubricile; t c) A. Badea, economist: a) va mai polua oraşul Ter + fapt proliferează Phitoph- rea agriculturii eare, la ce
Aş dori să fie reluate prin . în ultimul timp nu prea mocentrala, dud va rezol Cu toate' că unele din tora. Pătrunderea rapidă a
cipalele articole din „Legea mai citesc ziarele. 53nt va R.A.G.CX.-U1 probleme tre ideile sugerate se re rerea producătorilor agri
cam săturată de veninul le gospodăreşti eu care -fee găsesc în paginile ziarului Ridomilului în ţesutul ve
fondului funciar”. De ase strecurat în ele. Poate confruntăm cu toţii; cine nostru, mulţumim celor getal împiedică spălarea coli, pot efectua şi lucră
menea, cit mai multe an „Cuvîntul liber" va fi a- şî de ce n a se ocupă de intervievaţi pentru bună rile mecanizate de comba
chete sociale, perspective cel ziar care mă vă face spaţiile verzi (şi aşa pu voinţa de a ne fi răspuns prin ploaie a substanţei tere. :: V'-.
le de admitere în şcolile să-mi schimb părerea de ţine) din oraş, de locurile operativ şi documentat în active, lucru foarte im-
postliceale (cu specificarea spre presa acestui an; c) Aş de joacă ale copiilor etc. trebărilor puse. . portant fiindcă pe vreme NtCOtAE TiRCOB
IED
in ţara cocoşului galic „ A l b a - N e a g r a " ş i d u h u l b l î n d e ţ i i
(Urmare din pag. X) mendă 2 500 jei şi confis contravenţională şi confis
carea a 200 lei pentru Mâ- carea sumei de 200 de Iei.
(Urmare din pag. I) lucru preiau simbolic eşar celor neîncadraţi sau ră fost doi norocoşi : Tiberiu rius Căldăraş, hotărîre ce Să fim bine înţeleşi, nu
fele pe care le poartă a- maşi vremelnic şomeri. Horvat din Simeria şi losif va fi comunicată Liceului dăm lecţii nimănui şi nu
dulţiî în şedinţele consi Am cunoscut îndeaproa Dane din Vorţa care au Nr. 1 Deva. (Din anul de ţinem, partea nimănui. Dar
consiliilor primăriilor , , fie liului primăriei, semn că pe serviciile funcţionale primit 400 şi, respectiv, 600 învăţămînt 1989 — 1990, nu ni se pare că prea se um
că e vorba de departament, ei trebuie să simtă aceeaşi ale Primăriei comunităţii de lei pe care fi pierdu . mai este elev la acest li blă cu duhul blîndeţii faţă
de comunitate urbană său responsabilitate faţă de urbane Dunquerque, In seră. Şi Încă un lucru demn ceu. A rămas repetent, de astfel de indivizi După
de comună. problemele care le dezbat toate compartimentele. In de remarcat — cei cinci Iar în anul următor nu ce au fost avertizaţi de
De multă atenţie şi preo şi deciziile pe care le a- formatica este la mare cin practicau acest joc de mai s-a mai înscris); aceeaşi mai multe ori, alteori chiar
multă vreme în acel loc, sancţiune şi pentru Con
sancţionaţi pentru practi
cupare din partea adminis- doptă, consiliul copiilor a- ste, consiliul primăriei a-
straţiei se bucură proble- vîhd la dispoziţie şi un vind în orice moment la fiind avertizaţi verbal şi stantin Ordeanu. Ovidîu carea acestui joc scos in
în scris de mai multe ori Bulbucam şi Sebastîan Ma- afara legii, li se aplică '
mele educaţiei buget alocat de primărie dispoziţie un imens mate pentru a se lăsa de aceas carie primesc în schimb nişte sancţiuni care îi fac
Unul dintre elementele de care dispune liber. A\ rial documentar pe pro tă „meserie", M. Bondrea 5000 de lei amendă şi con să zîmbească şi le dau
prin care se realizează pro ceastă organizare încearcă bleme de urbanism, dez şi C. Ordeanu fiind chiar fiscarea sumei de 200 de posibilitatea ca a doua zi
cesul educaţiei cetăţeneşti să-i. obişnuiască pe copii voltare ecorwmieo-sGciaîă sancţionaţi. lei. Au mal fost amendaţi să fie din nou la colţ de
îl reprezintă consiliile co cu responsabilităţile viitoa etc. Toate dezbaterile pe Acestea sînt faptele. cu cîte 5000 de lei Con stradă înşelînd oamenii.
piilor. Liderii acestora sînt re. o problemă se poartă ante In baza acestora. Jude stantin Grigoraş şi Andrei Dacă legea dă posibili
aleşi democratic, după mo O altă preocupare ma rior adoptării deciziei, ul cătoria Deva „constată le Czepan, alţi doi „meseriaşi" tatea unor sancţiuni mai
delul adulţilor, şi cuprind joră a -administraţiei de terior toţi factorii impli galitatea şi temeinicia” pro reţinuţi de poliţie pentru aspre, de ce să nu-l facem
să simtă acest lucru ? Alt
ractlcarea aceluiaşi joc.
cesului verbal Încheiat de
copii între 13—15 ani, care stat locale este cea a for caţi adueîndu-şi contribu Poliţia Deva şi aplică ur g
1 schimb, Marius Bondrea fel nu vom scăpa nicioda
în timpul şedinţelor de mării cadrelor şi orientării ţia lă Înfăptuirea eL mătoarele sancţiuni: a primeşte o lună închisoare tă de „Alba—Neagra" J
etfrrial şit, aşa că bătu cu degetul în ferestruica pătrată a vratiî, arhitectul Kaîecky, operatorul Kejr, domni
r a m EDE uUilUil cabinei de proiecţii. încăperea se scufundă iar în şoara Giga Vagnerova, Robertt Roch, recuziterul Ada-
mec şî mai apoi Tarantik care, cu faţa întoarsă spre
■.
întuneric.1
. '
obiectivul camerei, rosti:
Acelaşi întuneric era şi [ie ecran. Se .auzeau voci:
1 : —- Că nu e buna bună moartea ■— Oameni buni, aici S-a săvîrşit o crimă!
Q ştim tdiwr de la zel, Cu asta, materialul înregistrat pe teîerecording
48. UN OM POATE FI OMORÎT DOAR C&ci de-ar ff jest frumoasă, luă sfîrşît şi lamina se aprinse iar. *
Âr fl murit ţi ei. Un timp se aşternu o tăcere apăsătoare.
O SINGURĂ DATĂ X : — Cine a spus asta ? îşi- freeă oehii obosiţi. ■ ■ • v
1 : — Cînd ? Atunci ? In vechea Grecie ? —■ Ţi-ai rostit foarte firesc replica. Scriseseşi
— Dai- a fost cel puţin bună... gluma aceasta ? X ; — Nu. Aici... episodul acesta pentru
Frantisek avea alte griji pe cap ca să se mai 1 ; — Eu. sau a fost doai o impEdWteWk m
gîndească şi Ia calităţile artistice ale piesei. După x : —.Mă doare capul... Aprindeţi lumina I Frantisek se aştepta, ea Ţărantflt .să? âaA Mr în
întrebarea lui Taranfik, îşi dădu seama că niei n-ar 3 ; — Lumina nu ajută. Vă dau, mai bine, un sus, dar de astă dată fotei decurse in linişte: .
fi putut să-i răspundă aşa de uşor. E drept că nu antinevralgic. Tarantik tăcea. Avea, ce-i drept, o mină de- om
rîsese niciodată, dar era greu să dea vina pe lucrare x : — Aprindeţi lumina ! învinuit pe nedrept, dar expresia aceasta, mit era
sau pe lipsa luj de umor. Pentru o comedie era In acelaşi timp cu străfulgerarea luminii ţîşnî nouă, făcea parte -din. personalitatea lui, întocmai ca
nevoie, în primul rînd, de crearea unei atmosfere un ţipăt. In fotoliu, într-o poziţie nefirească, crispat, şi cămaşa de flanelă şi scurta de piele.
prielnice şi de stabilirea contactului dintre specta şedea Faltys. Faţa nu i se vadea. — După ziua de azi văd că am fost doar uri.
tori şi actori. De aşa c-eva nu putea fi vorba, în nici 1 : — De ce nu aâmbeşti, Jiri Xaver ? cîrpaci banal, de duzină, Niciodată n-aş . f i fost în
un caz, în clipa de faţă. Frantisek fu bucuros să-l în jurul fotoliului stăteau cinei persoane. Trei stare să scriu ceva atît de fantastic ca cele petrecute
audă pe Suda vorbind ou Tarantik despre aceasta, bărbaţi şi două femei: Ajm, Hak, Platenik, Skatou- azi în faţa mea... * 1 * 3
deşi se părea că şi el era cam încurcat. îşi scosese dova şi Jindriska. Pentru că prima dată nu primi Era ceva adevărat în toate acestea. Adevărul
luleaua, pe urmă însă se răzgîndi şi o băgă la loc, replica aşteptată, Hak îşi repetă întrebarea, puţin vieţii fusese de astă dată destul de crud. Tarantik
în buzunar. neliniştit: , se ridică de pe scaun încredinţat că vor pleca cu
— Crezi intr-adevăr că toţi cei cinci asasini ai 1 : — De ce nu zînibeşfi, Jiri Xaver ? toţii din sală.
— Vă puteţi imagina, se Întoarse el spre Suda,
dumitale aveau motive să-l omoare pe Jiri Xaver ? Din nou tăcere. ce-ar fi scos din situaţia asta o Agatha Cristie, un
Tarantik .fi răspunse foarte serios. — Sfîntă Fecioară î ţipă speriat un glas de fe
— Cred că nici un motiv nu poate fi atît de meie, de undeva, din depărtare. I s-a întâmplat Van Dine, o Sayers sau chiar Fiker ai nostru ?
(Va urma)
grav, îneît să justifice moartea- unui om. ceva 1...
în faţa unei asemenea convingeri nu mai puteau ŞÎ deodată în jurul fotoliului se adună o gră
fi făcute nici un fel de obiecţii, iar discuţiile n-aveau madă de oameni, unii în combinezoane de lucru, alţii
rost. Suda fu aproape bucuros că discuţia a luat sfîr- în halate albe. Sc aflau printre ei şi bătrînul Na- Roman publicat tn Bdftnra „W nlm af — 1971
