Page 2 - Cuvintul_Liber_1991_391

CUVJNTUl USER N

Scriam anul trecut de­ loc să stea pe balconul are fir de ceapă sau pă­
spre o anumită stare con- amintit. trunjel, Ceea c? apără ă l E cineva
flictuală intre locatarii Din acest bătcon, dl. Benea cu otita îndtrjire
blocului 23 ie pe strada Benea mi-a arătat o ma­ (gardul ate • sonerie de
Minerului, Deva. Domnul gazie improvizată în curtea alarmă montată tn apar­ (Urmare din pag. t) mît zel şi cu un limbai Au ştiu- că primul drept
Francisc Chici s-a adre­ interioară, kt parterul scă­ tament) stnt 9 brăduţi, violent colorat) „indicaţiile" ce II s-a acordat deja, le­
sat recent ziarului nostru rii vecine, între bucătă­ mai multe fire de tran­ zie ce n-a fost şi nu este primite de la şefii lor. gai şi gratuit, este locul
precizlnd că nemulţumi­ riile a două apartamente. dafiri şi nişte flori, afla­ respectată de unităţile de Cine-i vinovat totuşi de de veci fn cimitire ?!...
rile persistă şi indicîn- Aici sini ţinuta provizii­ te tn spaţiul aceleiaşi pe­ transport Nu-s de vină această situaţie tristă In
du-l ca unic vinovat pe le pentru porcii familiilor luze unde e plasată şi nici ^conducerile Societăţi­ care sînt puşi camarazii P. S. Mulţumim cu a-
domnul laan Benecti respective şi tot de aici cuşca dinelui. Şi « a* lor Comerciale de Trans­ eroilor neamului?-. Vino­ cest prilej Conducerii So­
Aflind că l-am căutat. migrează spre vecini şoa- juns la aceste măsuri port, care afirmă că au vaţii adevăraţi stnt, cu si­ cietăţii Comerciale de
drastice pentru că oameni toată bunăvoinţa faţă du guranţă, veteranii de răz­ Transport din zona muni­
răi l-au furat nu numaf veterani, dar trebuie să boi; care — deşi majorita­ cipiului Hunedoara, care a
dinele, dar au smuls bra­
Ce să mai crezi zii şi trandafirii. De ce ? respecte legile, să asigure tea covîrşitoâre sînt trecuţi asigurat călătoria gratuită 11
de 70 de ani — se încăpă-
rentabilitate acestor
lioi
Din răutate, căd plantele unităţi şi să le ferească de ţîneazâ să mai trăiască şi, pe . autobuze; :a .-veterani lor- IC
nu latră, iar loc ca să se faliment. Nu-s vinovaţi, aşa bâMrti şi urîţi cum d;e război din zona res
dl. Benea a venit la re­ reci şi şobolani. Am vă­ joace copiii există în par­ desigur, nici şoferii care-i sînt, unii dintre el, destul peetivă, găsind şi apl'H'vt 1(
dacţie insistînd să văd la zut urme ale trecerii lOr tea nepusă a bldcubti. apostrofează pe veterani, de puţini, mai vor şă şî chiar forma; practic legală n
faţa locului dacă lucruri­ prin locuinţele vecinilor. Popind alături- conţinu­ fiindcă ei nu fac altceva călătorească cu autobuzele,
le stau aşa cum sînt pre­ „Vedeţi ? Da¥ eu nu i-am tul. scrisorii eu cele ce se decît respectă (cu un anii- de la sat Ia oraş. Oare ei pentru aceasta.
zentate în scrisoare sau reclamat nicăieri!“ ' — pot vedea în şi Ungă blo­ ii
nu. Mi-a mai povestit spunea cu năduf ăl. Be­ cul 23 şi spusele familiei
peripeţiile ciobănescului nea. • V • Benea e greu să ajungi i:
german-Lord, proprietatea ■ Privind cu atenţie „şan­ la 9 concluzie. Ce să mai
familiei Bănea, tăndut nu dramaua'1 de metal (cum crezi ? Un om iubeşte na­ ce ne mai 13
se ştie de cine unui om o numeşte reclamantul), tura şl face tot ce poate
din Vărmaga şi recupe­ pe care' se întinde via, să protejeze e „minire-
rat după o lună, cu spri- felul cum aceasta este o- zervacţie". Alţii nu-i îm­ (Urmare gin pag. I) secţia tricotaje activitatea că, în limita fondurilor
jimj. , .politiei-, Cupele,^ rienUtfă nu -s-ctt *• putem părtăşesc oedefilfjfyl .re-. •uf**' ■r'. fJ- —’TV ŞP. m. ■ţ W ' . se desfăşoară pe trei 'Sofcker- f dispouim», mm wemiămt-cm - \
pentru cari proprietarul damă. E regretabil că agenţii economici furnizori buri, iar la confecţii pe în trimestrul XV al acestui
spune că cel care a fă- din Bucureşti, Bistriţa, an să fie făcute noi do­
îut-o ar fi dorit să supe­ între vecini există astfel două, maiştrii Ioan Şocaci 1-
JW. le pe cineva.. Via acope- de tensiuni. Oricum, ele Miercurea Ciua şi MiziL Ca şi Cristina Baleia ştlfiduin- tări cu utilaje specifice.
icrirt doaţ»şMmuBUe-.,x urmare, *1 m i şi
HMkmi lunară ă ..........iin'1% 1
me ritului -fiţplilimi
| ea. PŞitru' ţeă în wj _ vreme ioane m. î*tre 1^1
de la
nul uscătoriei, din inte­ ţUnclui aăr-tm -tămfnă ifţ»\ toate că a ufcîde rţ;" In t re» -«iasca z urile 'Upt. se? şi InS
costul; fi:
ă
riorul '■ bloculuii deranjtnd ine ur& I mbefâtgţţe lizareapi 116^ - « ai fapt “simţae, 'ijMjferind |
vecinii cu lătratul său. ce.stea sîrU'ăMkcţdlmt. Mtr - existat^unele greuf! - ‘dWeeum reaBZSHîeţ' m ito - v ’ciplu.
Familia Bănea pretinde tr-o găleată cu capac, la o convieţuire normală tat că asigurarea pieselor Dincolo de toate acestea,
că ii aduce ist casă doar pusă în sac d? polietilenă. şt ctolllzotăr”"—- ' ^ " ' ordin financiar, beneficiarii -de scliimdocupă u»- loc - împtudont- esto on »fr de-
din Judeţul nostru, (fin
pentru a fi hrănit, că nu Ia r '„grădina9 împrejmui- j jude^le Dolj, OH, Caraş- de seamă. ; De asemenea, pun strădaeă* pentru a re-
latră şi că nici nu are UŞ. c“ strmă ghimpată mu | VKMK» ROMAN serioase seibne de întrebsi-i.’ dreic prodOfeţtai cBre con-
—„A.,.. . . . ----- — Severin şi alţii, solicită pro- . ren tai ridiefe.retehnaloaiza-v«
durele fabricate îa Petro­ rea, avînd în vedere că do­ profitului şi salarizării an­
. ’’Vfc ' şani, acestea avîpd căutare. tarea din . 1979^, n u , mai gajaţilor. Este pozitiv, deci,,
Datorită aprbvizîonării filai
Fondurile îWbme cu îţmberjl pnţm şi . rinţelcf-i âgţpajfe |Şi|.«ţ:dsf »M fipb|Ş » |i?‘\'JE».: găseţ-i
col^ţpppde în-, totalitate ce- că- Mprebgrgw:
ce We‘
| Şiyfe'Sifică^iî iu context, este de reţinuf te‘ răspuns în fapte.
(Urmare din pag I) cărui sinŞţdţpbieCtfv este
sâ investeâsCă *dapitalul ® idurife Proprie-
ceste .instituţii specializa^ h propriu' îft âlte Societăţi ' m ţirn-ivaTe sTnf fonduri
te nu - şînţ altele decît comerciale. Fondurile mu­ mutuala nespţcialigatc,
cele cinci Fonduri ale tuale, spre deosebire şle dpr proiectul Lpgii Pri­
Proprietăţii- .Private. organizaţiile numite mai vatizării creează o situa- ,
Fondurile Proprietăţii sus emit titluri "Cârd re- '■ ţletihiţială de la bare
Private sînt concepute ca prezintă deţineri de ac­ se poate porni spre noi
fondări mutuale şi sînt ţiuni lit proiectul Legii fonduri, precum şi . spre
organizate ca societăţi co- Privatizării in România specializarea ‘ uriora din-
merciaid. Aceste fonduri certificate de proprieta­ ! tre ele. Fopdurile Proprie­
vor avea activele forma­ te — care nu participă
te din acţiunile reprezen- direct Ia profiturile unei tăţii Private, aşa cum le
preconizează proiecţui de
tînd 30 la sută ('in ca­ companii. Certificatele de lege, utilizează veniturile
pitalul social al societă­ proprietate preconizate de
ţilor: comerciale supuse ;■ proiectul de lege consti­ atît pentru distribuirea
privatizării. Pe baza a- tuie părţi egale fn porto­ de dividende,' cit şi pen­
cestora. Fondurile Pro­ foliile de investiţii ale tru investiţii de- portofo­
prietăţii* Private vor emite Fondurilor Proprietăţii lii» Cetăţenii deţin ini­
certificatele de proprieta­ Private, producind veni- • ţial certificate de proprie­
te ca vor fi distribuite turi, iar valoarea lor va-' tate in mod egal la fie­
cetăţenilor. riază în strînsă legătură care fond, dividendele
In spiritul proiectului cit dobînda şi -dividendele primite fiind de asemenea
de lege, Fondurile Pro­ şiş cu preţurile Ia bursă «gale. Abia după 12 luni
prietăţii 'Private sîrit Or­ ale acţiunilor iniţiale. de la apariţia Legii Pri­
ganizaţii mutuale care au ■ Ar mai fi de menţio­ vatizării certificatele de
Capacitate financiară şi na) că Fond'ii'ăe Proprie-- proprietate pot constitui
managerială. Ele pot lua tăţii Private se supun obiect de negocieri şi
formă unor bănci distinc- 1 unei autorităţi care le tranzacţii între cetăţeni
te faţă de companiile de stabileşte procentul de şi între fonduri, fapt ce
management, de trustu­ venit oferit conducerii
rile de investiţii sau de fondului, dă afprobare va duce : la diferenţierea
orice altă «Instituţie, ăl ' pentru vinderea către, pu- >veniturilor în dividende.
Î2ÎS»; -"'-iii
'IflîÎTţif si­
ndicală îneît niciodată nu şi-ar ji putut-o pregăti cei care participaseră la consfătuirea din ajun în
■ singur. Asasinul n-a prevăzut probabil această com­ biroul Iui Faltys. Suda aflase’ mimeîe' tor ire’ îa
plicaţie intîmplătoate, care s-a sfîrşit cu o palmă pe doamna FaHy* şl acuţii Je repet» Că s& ie reţină
doua m m m ui martori obrazul lui Adamec. îndoielile lui Zbynec Ciz mai mai bine. Fuseseră în total opt RegitOruF ©ane,
cu seamă, apoi ale Iul Tarantik, Kâlecky şi ale asistentul lui, Zbynec Ciz, Skaloudova, Tarantik şi
altor eîţiva, oare exeluseseră posibilitatea sinucide4 secretarul- literar *V*li»efcţ pe ta te *u£I Cunoscuse­
rii, s-au dovedit deci îndreptăţite. Suda îşi scoase ră şi nu-1 întîlniseră pînă acum, pe urmă arhitectul
50. PRIMA EVALUARE A FAPTELOR luleaua cu căpătui ros, pregăttndu-se, pe d t se pA» > Kaleeky, domnişoara 'Vagneww şi- ItoberV iteeh,1
rea, pentru o meditaţie mai îndelungată. Unele pro­ care venise însă mai tîrziu. Se părea că ăştia sînt
Mai întîi Suda îl rugă pe sergentul Halik să bleme rămăseseră încă nerezolvate. toţi. Suda îşi aminti apoi
ceară trei cafele. Pe urmă, în prezenţa lui tăcută, — Dacă asasinul a vrut să simuleze sinucide­ şl Ajm care, ce-i drept, veiîlite abia a doua ri uf»;
Frantisek şi Suda începură să cerceteze materialul rea, atunci a făcut-a destul de stîngaci, reflectă xnineaţă, în împrejurări ca% rtevgfciîmîle, da|r cârâ ­
strîns. în cele trei ore de lucru se adunase destuL Suda. Nu pricep cum de a putut uita amprentele. ia fel cu toţi ceilalţi, avusese prilejul să lâse scri­
Acum trebuiau să separe lucrurile esenţiale de cele Fără ele, aricind se poate constata că nu Faltys a soarea falsă pe birou. Frantis’ek n-o ştersese' de pe
neesenţiale şi să’ aşeze diferitele fapte într-o suc­ scris scrisoarea, ci altcineva. Â fost o neglijenţă lista suspecţilor nici pe doamna Faltys, Pe scrisoare
cesiune logică, să stabilească legăturile dintre ele. gravă din partea asasinului, pentru care încerc, deo­ rămăseseră amprentele ei, deşi acestea putuseră fi
Frantisek spera să afle acum tot ce descoperise Su­ camdată fără sorţi de izbîndă, să găsesc o explica- lăsate ulterior, după găsirea ei. Suda obiectă, sus-
da după vizita la Faltys acasă. . ţie. logică. A inventat atitea detalii complicate, şi-a ţinînd Că printre suspecţi pot fi incluse doar acele
Punctul ■ de plecare pentru cercetările următoa­ pus la punct întregul plan al acţiunii, astfel îneît persoane a căror prezenţă în ambele locuri, vineri
re era in primul rînd falsa scrisoare de adio a lui diferitele ei părţi să se îmbuce ca zimţii unei roţi} seara la Faltys acasă şi slmbătă dimineaţa şi seara
Faltys. După expertiza dactiloscopică, în urma că­ să fi uitat tocmai un lucru atît de important 7
reia nu se găsiseră pe hîrtie amprentele necesare, Lui Frantisek i se părea exclus: în studiourile televiziunii, fusese dovedită. Doamna
era neîndoios faptul că un necunoscut, probabil asa­ —* Tocmai în elaborarea unui plan atît de com­ Faltys nu participase la emisiune, nu fusese pe. pla­
sinul lui Faltys, încercase prin această scrisoare, să plex putea foarte uşor să-l scape unul din detalii­ tou în momentul crimei, şi nici chiar în clădirea
orienteze cercetările pe o pistă, greşită. Cu această le esenţiale. Sau poate ■> că greşeala s-a comis în televiziunii.
ocazie Frantisek atrase atenţia şi asupra altei îm­ timpul aducerii Ia îndeplinire a {Sânului.
prejurări care, la fel ca şi lipsa amprentelor, înlă­ Deocamdată, Suda nu discuta în contradictoriu (Va urmă)
tura posibilitatea sinuciderii. Era vorba de întîm- cu Frantisek. Lăsase la o parte toate supoziţiile in­
plarea cu scaunul căzut din cauza unui picior rupt, certe plecînd doar de la îapte cunoscute. Aşadar,
fapt care îl pusese pe Faltys într-o situaţie atît de falsa scrisoare fusese lăsată pe masă de unul din Roman publicai In Editura „Univers’ — ’t97l