Page 2 - Cuvintul_Liber_1991_392
P. 2
CUVJNTUL LIBER NR. 392 •
STAREA M U T A Ţ II LIBERALE
(Urmare din pag. () ginii externe, ceea ce şi tr-o realitate imuabilă, de
acestora le lipsea. Cine a vreme ce definiţia realită
maţii se vor întîlni. Cu pierdut mai mult 7 Cine a ţii politice prin care tre
toate că asemenea întilniri cîştigat mai mult ? Iată cem este tocmai tranzien-
Realizat % faţă Realizat % faţă produc uneori rupturi pre întrebări la care va trebui ţă?
U/M mai de mai U.-31.V. .1.1-31. V. vizibile. In front, grupul 20 să ne raportăm. După Ca să răspundem corect
1991 1990 1991 1990 mai a reacţionat cu vite cum va trebui să ne la asemenea întrebări este
jie. De domnul Bîrlădeanu şi decidem. Unde stăm ne coşar să avem informaţii
ar fi mai bine să nu vor noi acum şi unde vom suficiente despre stabilita
bim. sta mîine ? Ne poate fi oare tea structurilor politice de
Producţia industrială mii. Ici 5071,6 81,6 18413,0 75,6 Astăzi, cînd nu sînt încă indiferent că asistăm la partid, din punct de vede
Productivitatea muncii în mii Ici/ stăpîndte toate consecinţe acest proces de reorganizări re doctrinar ţi., din punct
industrie pers. • 45,7 89,4 162,4 82,4 le, ar putca fi reală con în spectrul politic T Avem de vedere istoric. Iar eu
Investiţii din fondurile cluzia că alianţa dintre o primă întîlnire. de gra mă gîndesc la o perspecti
statului mii. lei 787,3 60,5 2550,5 64,9 P.N.L. aripa tînără şi dul doi. Cum va arăta o vă a istoriei care vine, nu
Export mii R 522 41,6 2125 15,9 F.S.N. aduce primilor un întîlnire de gradul trei ? Şi la blocajele care Ic sufe
mii $ 6411 58,6 30981 78,7 beneficiu de putere publi unde se vor afla atunci rim din pricina-michilozării II
Livrări de mărfuri ia că, ceea ce Ie lipsea, după partenerii de azi ? Şi unde noastre în trecut. Prea II
fondul pieţei din pro-' cum aduce partenerilor lor ne vom afla noi, coi cu su mult am navigat cu spatele
ducţia judeţului mii. lei 911,7 117,7 3203,0 100,5 un beneficiu de credibili fletele pline de speranţă ? spre viitor. Să n-o mai fa
Desfaceri de mărfuri prin tate, de pildă asupra ima Oare putem noi rămîne în- cem.
comerţul de stat şi
cooperatist mii. Ici 1398,3 178,1 5408,2 143,4
Prestăji de servicii pen
tru populaţie de că-
tr& unităţile de stat
şi cooperatiste mii. Ici 191.4 139,9 8G0.5 1294!
Profit (4 luni) mii. lei X X 6934» 194,7
Pierderi (1 luni) mii. Iei X X 2731,6 136,9
Producţia principalelor
produse industriale :
— huilă netă mii to. 324,3 97,3 1414,2 83,1
— energie electrică mii. kWh. 482,7 118,3 2016,5 100,8
— oţel mii to. 130,7 58,4 583,5 56,9
— laminate mii to. 107,7 72,2 440,2 65,7
— ciment mii to. 80,0 66,7 277 fi 72,9
—* ţesături mătase mii mp. 745,0 88,7 3575,0 91,0
— bere mii hl. 41,0 164,0 159,0 100,0
— carne tăiată în a-
batoarc to. 1705,0 115,7 7670,0 125,5
— preparate din car-
ne to. 611,0 66,8 3481,0 83,7
— lapte consum mii hl. 1L7 64,7 58,0 68,3
— unt to. 1,0 4,5 21,0 19,4
— brmzeturi to. . 64,0 63,4 129,0 70,1
— pîine to. 6945,0 84,0 36942,0 90,6 i:
Haţeg. Fabrica de berc. n
Foto PA VEL LAZA
DIN ISTORIA UNEI BĂNCI
D U R ER ILE Z O O T E H N IE I
Banca „Crişana” Brad a Română cu un capital de lă din Brad avea cinci su
luat fiinţă la 14 mai 1891, pornire de 12 milioane lei/ cursale rurale ^ Baia de (Urmare din pag. 1) costul medicamentului res ţialul productiv al anima
îa numaj Îl ani după în aur. La 1 decembrie 1990 Criş, Hălmagiu, Gura-Honţ, pectiv, sc mai plătesc 200 lelor.
fiinţarea primei instituţii de Se reînfiinţează Banca Co Sebiş şi Băiţa. o oaie şi 700 lei pentru o sau 300 iei, după locul un Dificultăţi serioase se ri
emisiune din România, res mercială Română cu un . ca In 1937 ia fiinţă la Brad bovină (!). Să nu mai vor de se acordă consultaţia <!). dică şi cu asigiirarea lotu
pectiv a Băncii Române, pital de pornire de 12 mi „Oficiul Aurului”, unitate bim şi despre greutăţile ce Iţi mai arde oare să creşti rilor zootehnice pentru pro
fiind cea mai veche insti liarde lei, nu aur,-cit lei de colectare a metalului de se întîmpină cu vînzarea a- păsări în astfel de condiţii ? ducerea furajelor necesare
tuţie bancară din judeţ, şi din cei a căror acoperire referinţă de la persoanele nimalelor cînd se Organi în plus, pentru consultaţiile hrănirii cailor dispensaru
nu intimplător pentru că începe să fie din ce în ce fizice şi juridice ocupate zează bază de preluare în acordate în zilele de sîm- lui. De altfel, dl. dr. Come-
aici munca industrială şi mai bine cunoscută. în industria extractivă din comună. băta şi duminica se percep liu Dăncescu, directorul Di
raporturile de acest tip a- Dragostea, idealurile şi perimetrul Abrud, Zlatna, Punîndu-se problema a- tarife duble. Să ne ‘refe recţiei judeţene Sanitar-
veau tradiţie. în mod cu riscurile asumate de cei cî- Brad, Oficiul dispune de ccperiril unei părţi diri so- rim apoi la produsul Lin- Veterinare, ne spunea că
totul surprinzător organiza ţiva preoţi şi învăţători ca ateliere proprii de prelucra lariu din prestaţiile perso davet, folosit pentru îmbă problema respectivă este
torii acestei instituţii n-au re s-au încumetat să pună re pînă la topirea şi turna nalului sanitar-veterinar, ierea oilor, care costa 40 nesoluţionată în majorita
fost oameni de afaceri cit bazele instituţiilor banca rea în Ungotiere; pe lingă faptul că s-au iei, iar acum a ajuns la tea comunelor din judeţ. De
luptători pentru emancipa re de la Brad au fost atît Anul de tristă amintire scumpit de 3—4 ori medi 80 lei/kg, dar acesta nu se asemenea, nu s-au Satisfă
rea naţională a Ţării Za- de mari îneît între 14 mai 1948 găseşte oraşul Brad camentele de uz veterinar, mai fabrică, fiind înlocuit cut, în conformitate cu Le
randului, nimeni alţii decît 1891 şi decembrie 1892 au 1 d - nst uţi > ~ re se percep o serie de taxe cu un alt produs, ce costă gea fondului funciar, nici
blajinii preoţi şi învăţători prestat muncă nestipen ?• t **r nd ie, t, ci dit diferenţiate pentru consul 2000 lei/1 (?). solicitările pentru cadrele
din localităţile din jurul diată. Primul director al industrial”, care se numea taţiile ce se acordă la dis Unele neajunsuri se con tehnice veterinare îndrep
viitorului oraş. băncii „Crişana" din Brad. pe atunci b^ -ică şi „Oficiul pensar sau acasă, la deţină stată şi in legătură cu re tăţite să Ii se atribuie pă-
Capitalul de pornire al protopopul Vasile Demian, Aurului”, cai.; se transfor torii de animale şi păsări. producţia, deoarece nimeni mînt în proprietate. -
instituţiei a fost de 5860 a reprezentat-, populaţia lo mă în Bancă de Stat, iar Spre exemplu, pentru a nu mai vrea Să se angaje Iată doar clteva dureri a-
florini aur (1 florin aur era cală timp de 35 de ani în mai apoi filială a Băncii prescrie un Galisan, taxa ze să îngrijească taurii tes ie zootehniei,. care-i fră-
egal cu 2,10 lei aur). în 1906 dieta din Budapesta. Naţionale. este de 2 lei la dispensar taţi, apelîndu-se la monta mlntă pe • mulţi crescători
iâ fiinţă Banca ' Comercială în 1928 Banca Comercia TIBERIU VANCA şi 3 lei acasă, de fiecare naturală cu reproducători * i imaie i h ' i teu li „
pui sau pasăre. Dacă omul locali, ceea ce nu face de - * ' ecto p = car« i dor m
are 100 de pui, pe lingă cît să se diminueze poten consolidat şi mai productiv.
Suda înclină zîmbind capul. Ii spuse apoi lui dată la televiziune. Mă îndoiesc că relaţiile dintre
v â e f a v f l B f v l a i Halik să găsească adresa lui Platenik din Praga şi ei ar fi depăşit vreodată - cadrul strict profesional-
Oiga Vagnerova nu e tipul vampei pentru care băr
să-l cheme la un interogatoriu suplimentar.
OGUÂ iiUQAHE DE MAHIDRi Frantisek era de părere că Platenik ştia ceva baţii îşi pierd capul, cu atit mai puţin Faltys, iar
important şi că nu vrea să vorbească pentru a nu alte relaţii nu puteau avea. -
fi amestecat. De aceea vrusese probabil să dispară — Dar Tarantik ? obiectă Frantisek.
aşa de repede. Suda Înclină aprobator capul.
51. PRIMA EVALUARE A FAPTELOR — Tarantik se află In aceeaşi situaţie. Spune
Nu avea sens să se ocupe în mod amănunţit
de toţi, ci pentru început numai de cei tn cauză. că nu-1 cunoştea pe Faltys dinainte şi ăsta-1 ade
In acelaşi fel putea fi scos din cauză, de pildă, vărul. M-am gîndit la el. Deocamdată « suspect,
şi recuzitorul Adamec şi maiştrii de lumini Hauk- Se părea că vor trebui să-l şteargă de pe lista celor pentru că ni se bagă mereu In ochi. îşi explică,
vic şi Brdeeka. Ca de altfel toţi operatorii : Maras, suspecţi şi pe secretarul literar Vorlicek, care, deşi e drept, intervenţiile foarte active prin. faptul că
Kejr şi Pangrac, chiar dacă acesta din urmă participase la Întrunirea de la Faltys, nu fusese In vrea să-l scoată pe bietul Ajm basma curată. Eu
studie în timpul emisiunii şi nu putuse prin urmare
se certa rău cu Faltys pentru orice fleac. Insă nu cred să-i pese prea mult de prieteni. Sîr-
Nici unul din ei nu participase însă la consfătuirea să pregătească asasinatul. S-ar fi zis că nici regi guinţa lui mi se pare că are cauze mai egoiste.' Spe
de aseară de la Faltys. Dintre actori, aveau un alibi zorul Glanc nu intrase In momentul critic pe pla ră mai degrabă să stoarcă din afacerea asta un ma
tou, dar în privinţa lui nu erau prea siguri.
doar trei : fata de şaptesprezece ani, Jindriska, Emil terial palpitant pentru noul său roman.
Prin eliminare treptată, cercul suspecţilor se
Hak şi cel care plecase la Kromerize. Frantisek nu-şi strîngea din ce In ce. Frantisek completă îndoielile lui Suda cu alte
putea aminti numele lui. —_Ajm, Skaloudova, Tarantik, Kalecky, Zbynek, amănunte. Se gîndea că dacă Tarantik ar fi vrut să
In acel moment, plutonierul Halik îl întrerupse prezinte asasinarea lui Faltys ca pe o sinucidere,
pe Frantisek pentru a raporta ce aflase în legătură Ciz, machiorul Roch._ şl Vagnerova; Frantisek nu atunci probabil n-ar fi uitat un lucru atît de esen
cu actorul Platenik şi. călătoria lui la Kromerize. uitase pe nimeni, li numise in adevăr pe toţi. ţial ca amprentele. Doar ele joacă un rol impor
După declaraţia sa, urma să locuiască la hotel Suda făcu o pauză pentru a-şi bea cafeaua. tant ta orice carte cu detectivi şi desigur că. şl în
„Central". La Kromerize nu exista însă nici un ho — Cred că Vagnerova nu poate fi socotită sus romanele lui poliţiste.
tel „Central" şi nici nu se ştia nimic deocamdată pectă, continuă el după o clipă. Spun: cred, deoa
despre vreun spectacol de estradă al artiştilor pra- rece va fi nevoie să mai verificăm. Vagnerova a- (Va urma)
ghezi. Platenik, după cît se parc, minţise, şi ei îl proape că nu-1 cunoştea pe Faltys, abia vorbise de
crezuseră. cîteva ori cu el. Jan Faltys lucra pentru prima Boaiai jnlSod In Editura JBidven" — 1671
jOCfcaS;
