Page 3 - Cuvintul_Liber_1991_392
P. 3
SCRISOARE PRIETENULUI PAVEL
„Căpitane Pavele,
Unde duci câtanele ?"
Pavele, tăcerea ta,
Parcă e şi parcă nu e.
POate vine dintr-o stea
Şi tu-i eşti dreaptă statuie !
Trecerea înspre un nou CONTRAPUNCT tea oricărei credinţe, a re
lip de societate implică, după uniunilor şi a cuvîntului a- Prietene, la ceas de seară.
cum vedem la tot pasul, o lîta timp cit nu propagă ex Mai începe un cuvînt
multitudine de ‘ fenomene „EV ANGHEUŞTII" tremismul şt nu aduc pre Să te-nccrce, să te doară
care, pentru noi, cei trăifi judicii siguranţei sale. Dar Cînd e vremea rea şi vînt ?
timp de patru decenii într-o ăe aspectele acestea se ocupă
izolare aproape absolută, sînt popor;de mult evangheliţat, Nu e vina noastră deci, da dl. Măguxeanu. Sînt sigur Pavele, prietene,
cu totul insolite, surprinză- , s-ar cuveni sări-. înveţe mă că propovăduirea aceasta ni apoi că printre aceşti „evan- Vine-un cer curat de Paşte,
t -re fi uneori chiar deru car corect limbat Căci In se relevă în cele din urmă ghelişti" există ţi oameni de
tante. Unele sînt îmbucură româneşte - şi presupun că drept ceea ce şi este de fapt: bună credinţă, în al căror Cînd cuvîntul va-nflor»
toare, încărcate de promi tn orice limbă — cuvîntul o acţiune concertată de pro • cuvînt unii. dezorientaţi sau Şi noi iarăşi ne vom naşte !
siuni, altele rămîn doar se evanghelist are un sens li zelitism, şi, implicit de în deznădăjduiţi au găsit ali
ducătoare ; unele ni- se păţ nie şi exact: el îl denumeş depărtare a românilor de cre nare. Tot atît de sigur sînt MIRCEA MOŢ
işi probabil chiar sînt) bi te, pe unul dintre autorii dinţa strămoşească. Se vede însă că aceeaşi alinare ar fi
zare, altele ambigui şi, în Sfintelor Evanghelii. Iar a- treaba că, după ce a încreş- aflat-o şi dacă-şi dădeau os
sfîrşit, altele de-a dreptul ceştia nu sînt şi nu. vor ră- tinat * tărîrtiurile de peste teneala să vină (sau să re SONETUL LINIŞTEI CĂRUNTE
dubioase. Printre cele pe mîrie dccît patru i Matei, mări, lumea bună a Europei vină) sub sfintele bolţi ale
care le-aş socoti deocamdată Marcu, Luca' şi loara. Atît. s—a înduioşat ‘ în sfîrşit şi bisericii lor strămoşeşti. Con Cumplită virstă-i liniştea căruntă
doar o curio- ..ate, se numă De : aceea, un domn care de nişte bieţi ' balcanici • Ca vingerea mea este că aici, ajunsă-n pragul ultimului prag...
ră şi apari(ia aşa-zişilor „c- vine: do peste ţări . să ne im- v noi şi a considerat că aju~ în taina sinului ei, ne este
vanghclişti“ străini care be părtăşească revelaţiile sale torul, cel măi urgent de locul dintotdeauna. Ea ne-a Doar zdrenţele i-au mai rămas din steag
neficiază de o publicitate divine şi se autonumeşte câre avem nevoie sînt a— însoţit prin veacuri, o- şi amintire» — ca o Vană cruntă.
intensivă, au, se pare, un „evanghelistoricît de bine ceşti misionari de ultimă crolindu-ne şi dindu-ne
sistem impresariat profesio intenţionat ar fi, comite în oră. Unde mai pui că printre tărie din clipa în care Tot mai puţine zilc-s pe şirag
nist, cutreieră ţara şi se ochii noştri un sacrilegiu şi ei se insinuează şi pangli ne-am plămădit ca popor, dar nopţi mai sînt şi umbra lor mă-nfiuută
manifestă pe stadioane sau ne devine suspect. Dînsuf carii, şarlataiii sadea, care Fără a ieşi pe stadioane, făcîndu-mi existenţa mai măruntă
în săli de marc capacitate, s-ar putea numi cel mult au insolenţa de a se asemui fără „evanghelişti” itineranţi, şi orizontul spaimelor mai larg.
însoţiţi[_ urţeori şi de forma evanghelizator. Dar a evan- lui Isus, -omiţîndu-le na fără publicitate şi ghitare
ţii muzicale. Pe cîţiva i-dm gheliza înseamnă a propo- , ivilor şi vindecarea de sufe electrice, ea a fost cit noi, Pe crugul vieţii vîrsta-mi nu aşteaptă
văzut şi la televizor, unii vădui creştinismul prin tex rinţele trupeşti ... tăcută şi neclintită, prin cele să-ntoarcă spatele către oglindă
invitaţi chiar de redacţia tele sale fundamentale care In Senat, părintele arhi mai grele urgii. Uşile ei nu
„Viaţa spirituală", şi^mi-au i sînt Sfintele Evanghelii, Aşa mandrit Simeon Tatu a su s-au închis niciodată şi ni ci-mi limpezeşte sufletul c-o şoaptă
făcut impresia unor ţtersoa- stînd lucrurile, nu he poate gerat interzicerea manifes mănui. „Evangheliştii” vin şi sufletul c-un LERUI do colindă.
şi se duc, vor veni şi se vor
rie onorabile, demne de sti- l apărea decît bizar zelul do tărilor de acest gen.; Ii în
mă. O primă Observaţie pa a bate atîta cale pentru a ţeleg obida dar nu cred că duce, dar rădăcinile şi du Dar mai iubesc şi-ini este îndeajuns.
care mi-aş îngădui însă s-o propovădui creştinismul u- e cazul, să revenim la me hul ocrotitor al neamului ...Aşa dau vieţii ultimul răspuns.
fac acestor domni ar fi a- mii popor care s-a născut tode specifice regimurilor românesc numai în sfintele
ceea că, înainte de a se creştin şi îşi are, de aproape- totalitare. Statul democratic, sale biserici le vom afla. NECULAI CHIRtCA
decide să „evanghelizeze” un două mii de ani, preoţii săi. de drept garantează liberta RADU CIOBANU
Eminescu
şi farmecul
Orăştia a rămas în conştiinţa noastră şi va rămîne
în conştiinţa generaţiilor viitoare ca un centru-cultural
important, în primul rînd, oraşul Paliei. Mărturii de muzicii
spre prezenţa acestuia în spiritualitatea românească oferă
expoziţia documentară personală aparţinînd profesorului"
Petru Baciu, un cercetător atent, pasionat şi tenace,- # „Regret • amarnic că
deschisă în incinta Liceului „Aurel Vlaicu". n-am învăţat, muzica, căci
Sînt prezentate documente -inedite, reproduceri, pu din. copilărie, mania, care
blicaţii, ediţii locale princeps, pliante etc. Prima vitri avea un glas fermecător,
nă purtînd genericul „In munţii Orăştiei. poporul român întreeîndu-se cu tata, care
îşi are multe acte de identitate", înfăţişează cadrul isto cînta ca un adevărat artist
ric şi geografic. - Un pliant cu cetăţile dacice şi nume din . flaut,: descoperise în
roase fotografii, făcute în zona cetăţilor, vin să între mine şi o ureche remarca
gească vizual imaginea. Nu lipsesc lucrările publicate bilă de muzician".'
despre întreaga zonă de către mari istorici, dar şi alte
tipărituri cu consideraţii inedite între care amintim 0 „Şi limba strămoşeas
„Enigmele pietrelor de la Sarmizegetusa“ (I. Rodean), că e o muzică".
„Carpaţii, tezaur de istorie" (L. Apolzan) sau „Cetăţi
şi aşezări dacice in Munţii Orăştiei" (I. Glodariu, E. ,0 „încă din cea mai în
J-.-Ioslavchi, A. Rusu). cărţi cu autograf, cercetări dia depărtată antichitate, poe
lectale în zonă. albume, pliante, hărţi. zia şi muzica, cuvîntul şl
Vitrina următoare prezintă „Palia" de la Orăştie. Aspect din expoziţia judeţeană de artă populară şi icoane pe sticlă tonul au mers mină în mî-
Planşa reprezentativă reproduce un citat din „Predoslo Foto PAVEL I.AZA nă, adesea eontopindu-se,
vie" referitor la necesitatea cărţii româneşti în secolul a elevilor. compietîndu-se...". ,* ,•
al XVI-lea. Intre exponate, ediţia festivă a „Paliei" de — Ce impresie v-au. lăsat
V. Pamfil, cu autograf; culegeri- de texte despre „Palie", ICOANE PE STICLA tinerii meşteri iconari din 0 „Virtuozii de geniu nu
articole, pliante, „Palia" în istoriile literare şl mani|Blele Hunedoara şi Petroşani ? cîntă, ci incintă".
şcolare, programul sărbătoririi a 400 de ani de la tipă — In ceea ce-i priveşte
rirea cărţii. Alte vitrine înfăţişează „Cărturari ai locu Eleganţa, sobrietatea, bu Pentru a înţelege mai bi pe elevii. din Hunedoara, 0 „Omu-i ca o vioară...
lui !h evul mediu": Nicolaus Olahus, Studentul din Ro nul gust compoziţional sînt ne creaţia tinerilor, modul menţionez eă fabulaţia lor dacă pui degetul îrjtr-un
ma» şi Mihail Halici care, deşi au trăit în secole pife- trăsături binecunoscute ale în care s-au apropiat ei, pe suprafaţa -desenului e toc pe croardă,’ Sună din-
ritfe, au contribuţii şi legături însemnate cu " spiritualita icoanelor pe sticlă, creaţii mai ales de tematica cu mai amplă, apar pe lingă tr-un fel, într-aR toc — în-
tea Orăştiei, Se alătură Ion Budai Deleanu — un ilu ale meşterilor populari pe caracter creştinesc, ne-am motivele religioase şi multe, tc-alt fel: dar o Vioară Sea
minist al.„Şcolii Ardelene", autorul „Ţiganiadei" şi edi care ni le amintim din ca- adresat prof. Ioan Şeu. bi elemente laice, de basm, mănă cu alta".
ţiile acesteia, imagini din Cigmău, pliante. sa părintească, în special necunoscut artist plastic La cei de la Petroşani, ală
Mal bogat reprezentată e vitrină „Efervescenţă româ de la sat, creaţii care r.c-au hunedorean. ~ ? turi de elementele religioa 0 ,.Farmecul cîn tecului
nească la sfîrşitul secuiului al XlX-lea şi începutul se legănat copilăria, asupra Tehnica de pictură pe se predominante, sînt trans populai- este exclusiv ;lim-
colului al XX-îeâ“. Sini expuse numere din ziarele lo cărora am deschis ochii. I- sticlă aparţine artei deco figurate artistic elemente bă a sentimentului, iar
cale ale vremii : „Revista Orăştiei", „Activitatea", „Liber maginile lui Iisus Hristos; rative. A picta pe spatele populare. folclorul — un izvor pu
tatea" cu suplimentele ei, o colecţie din revista „Cosîn- Botezului Mîntuitoruiui, sticlei este extrem de di ruri reintineritor".
— S-ar putea ca din a-
zeana”, numere din ziarele de mai tîrziu „Noutatea" şi sfinţilor Mihail şi Gavril ficil. Eu, împreună cu ele ceastă dragoste mărturisită
„Solia Dreptăţii". Nu lipsesc ediţiile princeps tipărite ş.a. ne v°r rămîne perma vii mei, am păstrat ca in 0 „Ţăranul român poar
la Orăştie, studii şi articole despre activităţile culturale nent întipărite în memorie. tenţionalitate şi tehnică prin creaţii să apară din tă muzica în el“.
ale vremii şi personalităţile care au dat strălucire ora Icoane de mare valoare do modelul icoanelor de la Ni- membrii cercurior prezenţi
în expoziţie, meşteri iconari
şului în acel timp. cumentară şi artistică pro cula. Am reuşit să păstrez 0 „Folclorul nostru nu
Un moment aparte îl constituie activitatea lui Au vin din centrul de la Ni- atmosfera acestor creaţii cu care să ducă mai departe numai că este sublim, dar
rel Vlaicu, „primul sol al unui vis milenar" cum II nu cula, dar şi din alte zone totul şi cu totul remarca această străveche îndeletni te face să înţelegi totul".
cire ?
mea Goga. Sînt expuse imagini cu Vlaicu, cărţi, arti ale ţării. bilă. Inclusiv ratna a ră
cole, studii, aproape tot ce s-a scris despre el. Sînt pre Bucuria noastră a sporit mas de culoare neagră pen — E posibil, dacă li se 0 „De cînd e suflet de
zentate chiar un bilet de intrare ia mitingul aviatic zilele trecute prin prezen tru a nu influenţa impre acordă mai multă atenţie român pc faţa pămîntului,
din IM2 de la Orăştie şi cartea de vizită a inginerului ţa în cadrul udei expoziţii sia. vizuală, prin reflecta- la vîrsta maturităţii. din românul a fost mîndru de
aviator. In compartimentele ultime ale expoziţiei sînt organizate la Galeriile de • rea şi măi puternică a partea factorilor de cultură. a fi român şi chiar atunci
prezentate documente despre Liceul „Aurel Vlaicu", de artă ale Fondului plastic luminii pe care o cauzează Altfel, e greu. Probabil, cînd lumea îl privea cu
spre oraşul Orăştie în contemporaneitate. Sîntem siguri din Deva a Unui mare nu sticla. Aş vrea să remarc vom rămîne la ceea ce au dispreţ, el îşi cînta doina
că expoziţia se va bucura de cel mai larg interes din, măr de icoane pe sticlă rea dragostea cu care copiii creat înaintaşii noştri, va şi în conştiinţa puterilor pe
partea publicului, deopotrivă, a specialiştilor, prin con lizate de membri ai cercu s-au apropiat de creaţia i- loarea creaţiei lor devenind, care le purta în sine, pri
sistenţa şi marea valoare, a documentelor sale. rilor de creaţie din Cadrul coanelor pe sticlă, tematica, cu. timpul, inestimabilă. vea mîndru împrejurul
cluburilor elevilor 'din -De în primul rînd religioasă. său". (Selecţie' realizată de
MINEL BODEA va. Hunedoara. Petroşani, a acestora MINEL BODEA prof. Elena Tămăşan)
