Page 1 - Cuvintul_Liber_1991_393
P. 1
La 24 d fiecărui altuia dintre prooroci - cel
an, Sfinfa Noasfră Biserică mai vădit semn al auto- eyres sau
Origdata găzduieşte eu puterniciei şi atotînfelep- romcmi, predica lui ajun-
'tSîîte şi reeunoştkijă ţe o- ciunii dumnezeieffl Naş gînd să fie cunoscută şi
cela care a fost 1 «trimis" terea Sfîntului loan s-a ascultată pinâ şi de uce Dar Fondul Proprietăţii
de Dumnezeu spre a pre petrecut în mod deosebit, nicii Domnului, de regele dp Stat are şi alte Obli
găti calea Domnului lisus. ea fiind rodul rugăciuni Irod şi încă multe zeci de gaţii Astfel, el urmăreş
Parcă răsună răsp cdt în lor stăruitoare ale celor ani pînâ prin părţile Efe- te •' creşterea eficienţei
inimile noastre, asemenea doi bătrîni evtavioşi, Za- sului (Faptele Apostolilor Intr-unui din numerele instituţie publică cil per societăţilor comerciale în
unui glas 'de clopot clin haria fi Etisabeta, Zaha- 19,2-5). Dacă adăugăm că trecute ale ziarului nos sonalitate juridică, cu ca vederea privatizării com
noaptea Paştilor, cuvîntuf ria va spune despre el că descoperirile din ultimii 58 tru am dat cîteva detalii racter comercial şi finan plete, la măsuri de re
evanghelistului rostit atunci: „prooroc al celui ; prea de ani, din apropierea privind formarea şi func ciar şi va deţine, iniţial, structurare, reabilitare şi
Mării Moarte au arătat ţionarea Fondurilor Pro 70 la sută din capitalul maximizare a profiturilor
S I N Z I E N E L E că predica apostolului prietăţii Private, prevăzu social al societăţilor Co sau, după caz, dc lichi
dreptâ)ii de care vorbesc
manuscrisele nu este de te a fi înfiinţate de pro merciale care se vor pri dare a societăţilor comer
„Fost-a om trimis de la înalt se va chema" şi va iectul Legii Privatizării, vatiza. Am spus că Iniţia] ciale. Fondul Proprietăţii
Dumnezeu, numele lui era merge înaintea Domnului parte de duhul în care, a fonduri care vor deţine va deţine 70 lă sută din de Stat funcţionează şi
apărut şi a lucrat în apro
loan" (loan 1,6). Citind „cu duhul şi tu puterea 30 la sută din capitalul capitalul social menţio ia decizii pe bază de prin
cu luare-aminte pasajul lui llie să ’ întoarcă ini- piere Sf. loan Botezăto social al societăţilor co nat pentru că, potrivit cipii comerciale. Iar ve
înţelege
rul, atunci vom
Evangheliei ce se citeşte mile părinţilor spre fiii tor merciale supuse privati proiectului de lege, una niturile se vor folosi, tn
la praznicul naşterii Sim şi pe cei neascultători la şi noi de ce în minunatele zării. In paralel cu aceste din Obligaţiile principale proporţiile stabilite de
icoane unde Mîntuitorul e
ţului loan, ne vom întări înţelepciunea drepţilor". înfăţişat şezînd la a doua fonduri, proiectul legii ale acestui fond este ă- consiliul său de admi
şi mai mult convingerea (Luca 1,17). preconizează înfiinţarea ceea de a reduce treptat nistraţie, pentru depune
că într-adevâr el „de la Se ştie că înainte de venire, pe scaun de jude Fondului Proprietăţii de participarea statului la rea în conturi purtătoare
Dumnezeu a fost trimis" a-şi începe Domnul pro- cător, de o parte vor sta Stat. capitalul social al socie de dobîrfzi, efectuarea de
şi că numele şi lucrarea povăduirea, proorocul loan Maica Domnului şi de Să ne oprim acum pu tăţii comerciale pînă la investiţii în societăţile
lui vor fi strins legate de va trăi în pustia Iordanu cealaltă Sf. loan Boteză ţin asupra funcţiilor pe privatizarea completă a comerciale ce se privati
via|a şi faptele izbăvitoa lui, hrânindu-se eu acride- torul. Numele lui va râmî- care le vâ exercita Fon acestora. Este o obligaţie zează, acordarea de cre
re ale Domnului nostru le şi mierea sălbatică ce ne, aşad-r, pentru tot dul Proprietăţii de Stat de foarte mare însemnă dite persoanelor fizice şi
lisus Hristos. De aceea, le găsea în acele locuri deauna, legat de istoria şi a timpului, cît acesta tate, de îndeplinirea stric juridice române pentru
chemarea Sfîntului loan vitrege, fără să guste vin mîntuirii neamului ome va fiinţa. Potrivit proiec tă a acesteia depinzînd,
va fi mai' mult parcă de- sau altă băutură ameţi nesc. tului Legii Privatizării, în fapt, încheierea proce GHEORGHE PAVEL
cît în cazul lui Moîse, Da- toare. Aici va chema el Fondul Proprietăţii ; de i sului privatizării economi
vid, llie, Isaia, Dansă, al popoarele la pocăinţă, fie Preot CORNEL ILICA Stat va funcţiona ca o ei în ţara noastră. (Continuare în pag. a 2-a)
■— •— •— •— •— •— •-
•.*Sri
■ în cadrul dezbaterilor
din Adunarea Deputaţilor
ZIAR INDEPENDENT SÎMBATA, 22 IUNIE 1991 4 PAGINI - 3 LEI privind organizarea jude
Al JUDEŢULUI HUNEDOARA ANUL III, NR. 393 DUMINICĂ, 23 IUNIE 1991 cătorească, repartizarea
Curţilor de Apel în ţară a
fost privită cu un interes
atîL de scăzut incit pînă la
rara final rămăseseră în sală
0 J92 de deputaţi (mai puţin
de 50 la sută). Preşedintele
Camerei, nesesizînd însă
Căldură mare... vorba lui mator, marţi, 18 iunie, gă consumul răcoritoarelor. „legalitatea* funcţionării
nenea Iancu. Toropiţi de sea cu ce să-şi astîmpere D-nâ Ana Maria Bărar, U M 4 P 5 şedinţei, a condus dezbate
arşiţa ce a năvălit peste setea la aceste unităţi. Ne responsabila cofetăriei „Sca rile pină la sfirşit.
noi, dorim să ne răcorim cazul e însă altul. Băutu la", ne spunea că lipsa za
nu doar la umbra deasă, rile sînt reci, din păcate, hărului o pune în imposi — Am auzit că profesorul de fizică ţi-a dat un
ci şi cu un suc rece, o în doar în prima parte a zi bilitatea de a diversifica patru. ■ Legea Siguranţei Na
gheţată ş.a. Găsim cu ce lei. De ce 7 Domnul Glieor- sortimentul de răcoritoare, — Ce vrei tată, nu puteam să-l refuz... ţionale a primit şi girul A-
să ne potolim setea în a- ghe Munteanu. responsabi prin valorificarea concen dunăriî Deputaţilor. Con
desfe zile’ fierbinţi? In ge lul restaurantului • „Transil tratelor de lămîie şi por- ■ troversatul articol 3, ami
neral, da. - De la primele i vania",. motiva că maşină locale preparate In labora nul pentru sfîrşitul dezba
ore ale dimiheţii, comerţul, de gheaţă din dotare func torul propriu. Acestea ar terilor, a fost votat cu ma
scoate in întîmpinarea de- ţionează mai ales noaptea. fi mai accesibile şi ca preţ, joritate de voturi, imbră-
în comparaţie cu sucurile cînd forma propusă de dl.
de import’ pe care unitatea Virgil Măgurcanu. Cum e-
PE CANICULA — ÎN CAUTAREA
le pune în vînzare. O INVESTIŢIE PENTRU CAKE ra de aşteptat (datorită de
RĂCORITOARELOR Am întîlnit în raidul claraţiilor iniţiale), U.D.M.R.
nostru şi un alt aspect. NU VEŢI REGRETA: şi P.N.Ţ.-e.d. au votat îm
Mulţi responsabili ,nu în ABONAMENTUL LA ZIARUL potriva proiectului de lege.
voniior, chiar în stradă, Ziua, din cauza căldurii drăznesc s; cşl procure can
diverse băuturi rădoritoare excesive, aceasta „transpi tităţi mari de „Zmeurel”-, „CUVÎNTUL LIBER”
şi îngheţată. ră" şi nu mai răceşte. Deci, produs în Deva, cît şi de
Diverse şi reci sînt, în dacă te numeri printre pri „Orange • juice" de Bohoît ■ Ministerul tnvfiţămîn-
primele ore ale zilei, bău mii consumatori la o bere, întrucît... „puşcă". Din cau 0 Prin abonamentul la ziarul nostru vă asigu tuiui a aprobat începerea
turile ce ţi le oferă cofe ai şansa să o Bei rece. Da za fermentaţiei sâr capa raţi primirea zilnică Ia tocul de muncă sau la domi construirii Unor cămine stu
tăriile şi restaurantele din că nu... cele de la sticle său lichi ciliu a celor mai noi veşti din judeţ, din ţară, din denţeşti care vor avea o
Deva. De pildă, cofetăriile Am întrebat unde sînt dul face un „guieraş" (aşa lume. : ’ : A : V; capacitate de 1600 locuri.
„Arta" şi „Deva", restau calupurile de gheaţă şi cum arătau sticlele cu 01 Publicăm scrisori de lă cititori, raiduri anche-; Spaţiile văr fi amplasate
rantele „Transilvania" îşi mai mulţi gestionari ne-au „Zmeurel" din faţa restau te, articole de opinie Pe marginea celor mai arză în Calea Plevnei şi vor fi
„Lido* puneau la dispozi spus că „nu se mai fabri rantului „Transilvania"). toare probleme cu care se confruntă judeţul, oraşele prevăzute la parter cu ser
vicii utile : cafe-bar, bufet,
ţia celor însetaţi mai mul că*. Bunii comercianţi îşi Iar la cofetăria „Deva", şi satele dumneavoastră — cititorii noştri. snaek-bar etc. De aseme
te sortimente de băuturi asigură însă ciibuleţe de doamna Viorica Vasilie # Vă oferim, de asemenea, cronici şi clasamente nea, proiectul acestor con
răcoritoare de calitate, în gheaţă prin agregatele fri ne-a sesizat un lucru care de la competiţiile sportive, programele Televiziunii
gheţată şi cremă de fruc gorifice proprii. Din păca no-a pus pe gînduri. Locul Române, cronici teatrale, articole pe teme de litera strucţii prevede amenaja
te. Cei care pe caniculă te, cînd arşiţa zilei atinge fie care cu cîtva timp în tură şi artă,-anunţuri de mare şi mică publicitate. rea şi utilarea modernă a
camerelor pentru- studenţi
preferă un ceai cald sau apogeul, capacităţile pro : 0 Abonamente se fac la Oficiile poştale, factorii
cît . şi a celorlalte spaţii
o cafea filtru, le găseau prii se dovedesc pe alocuri ESTERA ŞINA, poştali şî difuzorii din întreprinderi şi instituţii, pînă (cantine. biblioteci, băi
Ia „Ceai-bar". Berea era insuficiente, iar noi riscăm VIORICA ROMAN în data de 28 iunie 1991, inclusiv.
aşteptată la „Transilvania" să bem răcoritoare.,, cal NU UITAŢI ! Cu numai 60 Ici puteţi fi un om etc.). ' v
şi tocmai se descărca la de. bine informat.
„lado". Oricît- de preten . Dar nu numai absenţa ■ Kohl la Paris. Cance
ţios ar fi fost uri. consu- gheţii industriale afectează (Continuare in pag. a Z-a)
larul Helmut Kohl va efec
tua joia Viitoare o vizită la
Paris, informează agenţia
O LEGUME ŞI FRUCTE de limente din Simeria se va des o ÎNTREPRINZĂTOR. Iri: DPA, care citează o decla
sezon'livrează serele din Sîntan- chide un magazin prof ilat pe vîn- satul Sinpetrti, din Ţara Haţe raţie a purtătorului de cu
drei pentru zilele sfîrşitului de zarea peştelui şi a preparatelor gului, domnul Ştefan Enăşescu a vin! guvernamental, Dieter
săptămînă (la preţuri rezonabi din peşte. Unitatea aparţine deschis o mică unitate în care, Vogel. Cancelarul german
le), către magazinele de specia I.A.Ş. din localitate. împreună cu alţi cîţiva lucrători, va face un schimb de pă
O JUIiAMlNT dc credinţă litate din Deva : Hunedoara, pesta produce diferite piese din cauciuc reri cu preşedintele Fran
© EXPERIMENTUL, Trecerea
fală da ţară şi al ei neam vor 5 tone roşii, 4 tone castraveţi, 2 în Deva la programul de furni (mai cu seamă garnituri) pentru ţei, Francois Mitterrand şi
face soldaţii unităţii militare din tone conopidă, mai mult de 1000 zare continuă a apei calde me automobile „Dacia". Sînt piese, cu premierul francez, Edith
Deva, în dimineaţa zilei de sîfn- kg căpşuni,'ardei iute, varză, cea najere (24 din 24 de ore), primi mult căutate, dar mai puţin fa Cresson, . tema înlîLnirilor
bătă, 22 iunie a.c. Rude şi prie pă verde şi... 15 000 garoafe. tă controversat de populaţie, în bricate de marea industrie. constituind-o pregătirea re
teni sînt aşteptaţi să le stea a- găduie totuşi observaţii tehnice © ERA O GRĂDINĂ DE VA uniunii Consiliului Europei,
O ÎNVĂŢAŢI FOTBAL. Pen
iăţuri, in clipe da mare solem tru elevii dotaţi şi iubitori ai fot încurajatoare. In primele zile, RĂ... Cu ani în urmă, pe lingă care va avea loc in Luxem
nitate. burg la sfîrşitul lunii iu
balului, la Grupul Şcolar Meta- consumul de apă caldă a crescut restaurantul „Perla Strei" din
O CINE FACE LUMINĂ ? . lurgic din Hunedoara s-a înfiin simţitor, apoi a început să se Călan, funcţiona o grădină de nie.
Dl, Grozav, din Deva, na-a rugat ţat, incepînd din acest an, o cla stabilizeze, ca după 10—15 zile vară. Fiind frumoasă, bine apro
să punem această întrebare gos să (a IX-a) cu profil de învăţa să scadă faţă de cel înregistrat vizionată, era şi mult căutată de
podarilor municipiului. De ce 2 re şi practicare a fotbalului. Pen înaintea începerii experimentului. consumatori. Vară de vară para
Pentru eă tn faţa hotelului „Sar- tru cei care doresc să se înscrie, Sa pare că, totuşi, soluţia pentru gina a năpădit-o. Acum au mai
mis" de multă vreme nu se mai e important să ştie că luni, 24 a evita risipa este permanentiza rămas un nuc bătrîn, bălării, iar
aprinde noaptea nici o lumirtă. iunie a.c., ora 8, are loc vizita rea programului şl bineînţeles, bă mare pînă la brîu...
Şi e păcat pentru cartea de vi medicală! punerea la punct a instalaţiilor
zită a acestei unităţi turistice. O PESCĂRIE. Iri piaţa de ă- de transport şi a celor interioare, REPORTER
%
