Page 2 - Cuvintul_Liber_1991_394
P. 2
JUVÎNTUL UI
| POD DE FLORI-POD DE SPERANŢA i ACASĂ, LA PĂDURENI
| (Urmare din pag. 1) basarabeni dacă ar fi fost moldav se cere înţeleasă. I Ţinut binecuvîntat de interpreţi de frunte ai doar numeroasă (peste 20
* ————— — • T _ martori ai cuvîntului ros Ei se simt înşelaţi, tră- » Dumnezeu cu variate bo scenei româneşti: Drăgan de concurenţi) ci şi foar
I Zor a fost. Şi cu ea au tit de Preşedinte la adre daţi, vinduţi a doua oară | găţii, zona pădurenilor nu Muntean, Liviu Vasilică, te valoroasă. Aceasta a
călcat dîrz, hotărît şi ' a- sa eroului Ion Antonescu? prin recent semnatul tra- *
Vasilica Dinu, Mariana fost aprecierea juriului,
mără printre comorile sa
| păsat. Pustiitor de apăsat. Sîntem siguri că ar fi a- tat. Dl. Preşedinte Iliescu I le şi tradiţiile populare, Anghel, Maria Haiduc, prezidat de redactorul
I In aeeste condiţii, ziua preciat, asemenea nouă, ar fi trebuit să asculte \ păstrate in forma lor au Ana Banciu, Leontina Făr- RTV, doamna Marioara
J Podului este balsam peste atitudinea comprehensivă, strigătul „Basarabia — | tentică. Ca-n fiecare va caş, Mariana Stănescu şi Murărescu, dar şi a pu
I rană. Un balsam iute tre- înţeleaptă chiar, in pro pămint românesc !" inain- * ră, pădurenii s-au adunat Virgil Moga. blicului prezent sîmbătă
s cător. In urma căruia ra- blema Basarabiei şi a Bu te de a semna o nouă a-j de peste văi şi dealuri la Sărbătoarea cîntecului, seara la spectacolul-con-
| na rămîne. covinei. Prin păstrarea de Hanţă. Sperăm că Paria- I festivalul lor de suflet, dansului şi portului pă- curs de la clubul „Rus
« Am trăit intîmplările relaţii rodnice cu marele mentul român nu .va rati- * spre a-şi etala costumele, durenesc din acest an a ca". Premiul I a fost cîş-
I zilei de duminică, 16 ci- vedn de la Răsărit. Dar fica tratatul. Altfel, Podul | cîntecele şi jocurile ine cunoscut şi o premieră. tigat de Cristian Pomo
J reşdr, la Albiţa, in jude- tot atit de siguri sintem gîndului la Eminescu ar * galabile prin frumuseţe şi Fericită iniţiativă. Căci haci, venit în întrecere
ţul Vaslui. Cu ochi atent că, asemenea nouă, ar fi trebui botezat pod al tră- I inconfundabile prin speci Festivalul concurs inter- cu cîntecele sale minuna
I şi ureche trează. Am văzut dezaprobat şi ei jignirea dării“ (Valentin Iosifescu J fic. judeţean de muzică popu te şi în costumul pitoresc
J şuvoiul care se revărsa nemeritată şi ireparabilă Mânu, vicepreşedintele so- | Sub patronajul Inspec lară „La izvor de cint şi al plaiurilor năsăudene.
I spre noi. Doar spre noi, adusă deopotrivă Mareşa cietăţii Bucureşti — Chişi- I toratului Judeţean de dor" a cunoscut la prima Festivalul pădurenesc a
* pentru că semnalul verde lului şi istoriei neamului. nău, cercetător la Insti- j Cultură, cu sprijinul Ra- sa ediţie o participare nu prilejuit clipe de ineînta-
Doresc a vă face părtaşi tulul de Fizică Atomică, |
| a fost pus numai pe ce- la cîteva mărturii dintre Măgurele). „Vedeţi, ne-am ' dioteleviziunii Române, re şi bucurie şi pentru
* lălăit mal. Şi asta ni s-a Primăriei Ghelari şi Cen localnici, dar şi pentru
I adus la cunoştinţă tîrziu, multele pe care le-am cu simţit a fi între noi, ai I trului Judeţean de Con oaspeţi. Dintre aceştia u-
les la faţa locului. „Parcă
casei. Am trăit senzaţia!
, după ce zile în şir am servare şi Valorificare a nii au venit tocmai din
ştiut că va fi altfel, Ui un al doilea fluviu curgea de horă a salului. Sînt I Tradiţiei şi Creaţiei Popu Franţa. Este şi cazul
I miţi de hotărlrea din sfîr- pe pod; atîţia au trecut... născută din părinţi basa~ * lare, de astă dată pădu doamnei Josette Rejou,
Şi încă mai trec... Se stri
| şit de săptămînă am fost rabeni, pe teritoriul ac- j renii şi-au desfăşurat fes consilier municipal la Pri
I şi unii, şi alţii. Uimirea a gau unii pe alţii, rude sau tualci Românii, şi soarta I tivalul la Ghelari, in ini măria din Limoges, în
prieteni, despărţiţi de apa alor mei dc dincolo, mă l
[ născut oareeare teamă. ma pădurenimii. L-au o- frăţită cu cea din Ghelari
— graniţă. Am venit pen doare. Aşa cum mă doare J norat cu cîntecele lor doi (pe care a sprijinit-o mo
I Benefică intr-un fel, căci tru a-l sărbători pe româ şi noul tratat cu U.Ii.S.S. « ral şi material după Re
' nu *te-a lăsat să alune- nul Eminescu intre noi, Dacă va fi ratificat, noi | nite din gură, fluier sau voluţie). Venită la festi
| «fim in visare. Au venit românii. Credem în Po sintem cei care taie tu- ‘ cimpoi, cu jocurile de o val să-i vadă pe pădureni
vitalitate deosebită pădu-
, de -dincolo sute de mii de dul de flori, chiar dacă bul de oxigen al fraţilor: t la ei acasă, doamna Rejou
I oameni. Cei mai mulţi, nu-i tocmai un pas spre speranţa !" (Viorica Mun-1 reni din Bătrâna, Lăpugiu, a putut admira costumele
Lunca Cernii, Topliţa, Le-
J «umerii- simpli, netmpli- o Viitoare unire, o jumă teanu, cercetător chimist). j lese şi Ruda-Ghelari. Au în care albul se cunună
| coţi în politică. Exceptîn- tate de pas tot este! La „Trebuie să avem grijă î mai participat, ca oaspeţi fericit cu roşul şi negrul,
I du-Z pe ministrul culturii, vremea ei, unirea va de ei, pentru că sînt ai' de onoare, intr-un specta cîntecele în care simţi
J dl. Ungureanu. Şi tot oa- veni!" (Renata Vereja- noştri, li sperie situaţia, şoapta vîntului şt susurul
| meni simpli au venit şi nu, poetă, preşedintele so economică de la noi şi ( col desfăşurat duminică izvorului, dansurile ce e-
în grădina de vară a ghe-
J de dincoace. S-a sperat, cietăţii Pro Basarabia şi spun : Bine, ne întoarcem ■> lărenilor de la orele a- mană un optimism mo
l de către organizatori, in Bucovina, Chişinău). „Cine cu faţa la duşmani, ' dar | miezii pînă spre seară, an lipsitor. Va duce cu sine
» participarea omologului pledează o cauză dreap în spate ce avem? In rest, * sambluri de prestigiu na în Franţa imaginea falni
I român. Andrei Pleşu. De- tă, ca cea a păminturilor sînt optimişti(Ionescu | ţional, cunoscute şi peste că, asemeni pădurilor de
* şartă speranţă! Am inţe- de dincolo de Prut, nu Gion, actriţă, Teatrul „Bu- * graniţele ţării — „Crăişo- ta oare ţinutul îşi trage
les că personalităţile Mol osteneşte ! Scopul a tot landra", născută în Ba- ? rul munţilor“ din Alba şi . numele, a acestor oameni
I dovei au boicotat prin ce facem e unul singur: sarabia). | „Şireagul" din Tirgu Mu minunaţi şi a comorilor
. neparticîpare întîmplările să dovedim lumii că ele, Un lucru am înţeles J reş. De asemenea, au pre Cristian Pomohaci, cîşti- lor spirituale.
I de la Prut. A fost calea păminturile de dincolo, din tot ce am văzut, am [ zentat recitaluri în am gătorul premiului I.
* aleasă de ei spre a-şi sint româneşti! Şi- prima auzit şi am trăit la al * bele zile ale festivalului VIORICA ROMAN
| exprima dezacordul viza- etapă in atingerea scopu florilor Pod. Că va veni |
. vi de gestul preşedintelui lui este obţinerea liber o vreme în care să nu J
I României, de a semna un tăţii fraţilor. Condiţia fun mai dăm' vamă la Prut! i
J nou acord cu U.R.S.S. damentală a eliberării lor Destul am dat! Dar, ina- I
Acord în care se declară constă în desfiinţai.-.a inte de asta, fraţii noştri î
I inviolabilitatea actualelor structurilor comuniste. Am să cunoască traiul în in- f
' graniţe.. Din punctul lor sperat sincer în Podul de dependenţă. Pentru ca-*
j de vedere, noul tratat vi- flori, Podul regăsirii de gîndul să li se limpezeas- I
; ne să ratifice trădătorul fraţi, şi l-am vrut fără că. Şi de vor vrea — doar %
j pact Molotov — Rlbben- limitări de trecere de de vor vrea — să întindă |
, trop şi să consfinţească vreo parte. Dar podul este miinile spre noi! Atunci, |
' furtul păminturilor româ- unidirecţional si dirijat. cu siguranţă, va veni »
' neşti. Ce-ar fi spus fraţii Atitudinea Parlamentului întruparea! •
încă de la darea în fo -mai s-au ridicat la 58 000
losinţă, racordul halei Pauşali lei. Evident, partea leu
pieţei „Obor" din Hune lui o deţine plata... apei
doara la reţeaua de apă reci
potabilă a oraşului fusese de măsură şi, în conse Administraţia pieţelor
dotat cu apometru pentru cinţă, administraţia pieţei are totuşi o mîngîiere-: a
măsurarea consumului. A- s-a trezit în situaţia de murit şi capra vecinului.
nul acesta, prin luna mai, consumator pauşal. Fur Căci, ca din întîmplare,
administraţia pieţei a ob nizorul de apă. Regia dc aponsetrele tot mai multor
servat că nu mai arc Gospodărie Comunală şi societăţi comerciale din Cîntece autentice, de profundă simţire, a adus în scenă grupul vtfcal din
apometrc. Cineva, nu se I.ocativă, n-a scăpat „cas Hunedoara au fost dis I.unca Cernii.
ştie cine dar se bănuieş tana" : taxele de gospo truse iar apa se taxează Foto PA VEL LAZA
te, a distrus acest aparat dărie comunală pe luna pauşal.
repede Suda. Problemele triunghiului se rezolvă pe îşi caută abia acum justificarea impresiei avute sau
o cale mai puţin complicată, fără scaun electric şi încearcă să-şi amintească împrejurările. 1
w i D r i a i
fără un public de milioane. — ll auzeam slab, spuse în cele din urmă. Pe
E cepe nimic. lîngă asta, mai urla în aparat şi un disc cu mam- . J
Frantisek se gîndi în clipa aceea că nu mai pri
bo, mambo eucu... şi apoi a spus ceva în afara
— Asta înseamnă că ne-ar mai rămîne doar receptorului : Domnule frac, fă-mi socoteala !
Ajm... — Cam cît era?
.53. PRIMA EVALUARE A FAPTELOR — ... şi Robert Roch, îl completă Suda. Dar — ... ceasul ?
n-au rămas la urmă, ci mai degrabă la început, — Da. 1
— Declaraţia lui Kalecky nu corespunde eu rea Frantisek... — Aproape miezul ncfpţii.
a doamnei Faltys în două puncte : posibilitatea Suda se întoarse apoi spre plutonierul Hnlik, — Unde v-a telefonat ? 1
sinuciderii şi caracterizarea convorbirii lor telefo ruglndu-1 să-l introducă pe Vilem Ajm. — Acasă... dormeam de mult. M-a trezit. Aşa
nice, continuă Suda. Kalecky a afirmat că doamna că n-aveam nici o poftă de conversaţie în clipa a-
Faltys a fost surprinsă şi profund consternată do 54. O PRIETENIE TRISTĂ ceea, nici chiar cu oameni mai simpatici decît Faltys.
vestea morţii soţului ei ; doamna Faltys însă a de — V-a spus de ce trebuie să-l vizitaţi?
clarat că a ştiut mai dinainte, de cînd luase cunoş — De ce v-aţi dus la Faltys ? "MS refer la dimi — Nu. 1
tinţă de scrisoarea de adio a lui Faltys, şi că vestea neaţa de azi... — Dar ce v-a spus ?
telefonică i-a confirmat doar ceea ce aştepta să se Faţa lui Ajm purta acum urmele unei oboseli — Aproape nlrnic... doar că vrea să vorbească
întîmpie. Kalecky a negat că ar nutri pentru doam şi mai evidente. Trosnetul încheieturilor nu mai cu mine. A insistat foarte mult. M-am dus la nouă 2
na Faltys vreun sentiment intim, fapt pe care însă era un obicei, ci o manifestare a nervozităţii. şi l-am aşteptat aproape o oră.
ea nu l-a negat Mai degrabă îmi vine să cred că — Mi-a telefonat astă-noapte, acasă. — V-a spus cînd arma să vă Intîlniţi ?
s-au înţeles între ei în ce priveşte anume să difere Frantisek îi prinse vorba din zbor. *— Zicea că dimineaţă,, înainte de repetiţia ge- 2
declaraţiile lor, pentru ca să nu-i bănuiască nimeni nerală. A fost o glumă proastă din partea lui, nu
că ar fi înţeleşi. — De unde ? înţeleg pur şi simplu ce rost a avut. Glanc m-a 2
— ...de undeva din oraş. Probabil dinfr-un res făcut cu ou şi cu oţet pentru că din cauza mea a
Frantisek merse mai departe decît Suda cu ra
ţionamentul, gîndindu-se şi la motivul pe care l-ar taurant. întîrziat repetiţia.
fi avut. Cealaltă întrebare o puse Suda : (Va urma) î
— Doamna Faltys nu era prea fericită în căs — Ce vă face să credeţi că a telefonat dintr-un
nicie... restaurant ?
— Nu te pripi. Frantisek, nu te pripi, îl potoli Ajm tăcu o clipă şi Frantisek nu era sigur dacă Roman publicat In Editura *Wntvers■ — 1971
