Page 2 - Cuvintul_Liber_1991_395
P. 2
CUVÎNTUL UBI
"»9-
iwrs.MT* m:sr '«r/i» /.
CU SUFLETUL SPRE GLIA MOŞTENITĂ DE LA STRĂBUNI
(Urmare din pa(. 1) pe două sâptămîni. Copiii nai şi la vreun bal al tine r t - Specialişti au mai ră
trăiesc frumoasele zile de rilor. Să spunem că situa mas în comună ?
parţinătoare, întrucît cu vacanţă. Am dori să'aflăm ţia e tristă, nu ne permi _■— Bineînţeles. Inginerul
căruţa" pe care am aVut-o ce s-a întîmplat de la în tem ! Firească ?,.. Acum e agronom de Ia fostul C.A.P.,
am rămas în drum. Se ceputul anului, la căminul vrămea pămîntulhi f Cultu medicul veterinar cu trei
rupseseră, deodată, două cultural, bibliotecă. Insti ra mai poate aştepta ! câdre medii, inginerul cu
roţi. Primăria ne ajută în tuţia care adăposteşte car mecanizarea, tehnicianul a- valoare de 6 milioane dc
procurarea finului pentru tea se afla în predare-pre- VREM SĂ REDEVENIM gricOL înţelegem cu toţii • (Urinare din pag. I) dolari!
cal ţi a lemnelor de foc". luare, actualul director de COMUNA BERTHELOT1 că fără specialişti, fără me Ce să mai crezi ? Poa
— Fiind în grevă, ce se cămin, domnul Ovidiu Pe Domnul Antoniu Groşan, canizare nu se poate face te că cel mai bun lucru
întîmplă cU bolnavii ? tru Bărboni, devenind şî secretarul Primăriei, ne a- agricultură modernă, nu se „băieţi", nu vă faceţi ilu ar fi ca noi, românii, să
— Sînt de 7 ini aici ţi bibliotecar. Probabil va mai rătâ cu multă bucurie un pot obţine recolte bune.' „
ml-e ruşine de oameni. Nu fi de lucru o perioadă de document ce va deveni fi zii, fiţi cuminţi 1 Nimic ne descurcăm singuri. Şi
nu se schimbă în Europa poate că, neavînd datorii,
vine nimeni la noi fără a timp, după ritmul actual lă de istorie. Este semnat CERINŢE ÎNDREPTĂŢITE fără aprobarea celor mari I vom reuşi. Iar atunci cînd
nu-i acorda asistenţa ne al operaţiei. Nu s-a efec de domnul general - colonel • Conducerea Ocolului In schimb, domnul Ja economia noastră, aproa
cesară, cu predilecţie ur tuat pînă acum nici epu Victor' Stănculescu, fostul Silvic din Haţeg e necesar mes Baker s-a deplasat pe blocată în prezent, va
genţele mari, gravidele şi rarea volumelor de propa ministru al Apărării Naţio să fie mai receptivă ia ce
copiii. gandă a vechiului regim, nale. în urma demersuri rinţele întemeiate ale să la Tirana, unde, în faţa da dovadă de revigorare,
unei mulţimi adunate în s-ar putea să vină — sin
— Ce aparatură aveţi în tenilor care au avut şi do
dotare la dispensarul u- resc să-şi recapete păduri centrul capitalei albaneze gur şi nesilit de nimeni
man ? - le • Secţia de drumuri din (deasupra căreia fluturau — şi capitalul străin.
Altfel, mă tem că, în
mâi multe steaguri ameri
— Stetoscop, tensiome- Haţeg este chemată mai cane decît la Chicago sau tre atîţia „sfătuitori" şi
tru, otoseop. ■ ■- operele odioşilor sînt arun lor făcute de Primărie şi mult şi mai cu folos pe în alt mare oraş ameri „binevoitori", o să ne
— Din ajutoare aţi pri cate de-a valma, aşteaptă Prefectura judeţului, s-a drumurile comunei. In pri-
mit ceva?’ Să fie trimise la topit. Ce intervenit la Guvern pen 1 mul rînd pe cel dintre o- can), a anunţat un ajutor scăldăm tot în necazuri
— Ajutoarele directe să mai vorbim de cititori tru a se aproba schimba raş şi Unirea, plin de gropi — fără condiţii! — din sau, pur şi simplii, o să
ne-au ocolit. Direcţia Sa care, aşteaptă şi ei deo rea numelui comunei, re- • Rom-Post-Telecom este partea Statelor Unite în ne rătăcini!
nitară ne-a repartizat însă camdată.» Cărţile nou so venindu-se la vechea denu chemată să urgenteze solu
ei nouă comprese sterile, site se află la grădiniţă, ne- mire — Berthelot. De ase ţionarea unei mai vechi ce
seringi, antibiotice, ceva fiind înregistrate. menea, Ministerul Apărării rinţe — construirea centra
instrumentar de mică chi La căminul cultural T! Naţionale va sprijini ma lei telefonice # La Poşta
rurgie (bisturiu, tăviţă de Domnul Bărboni ne spunea terial investiţia, ce se ri din Unirea, sătenii cer să NU PRIMESC STICLE
scurgere ş.a.V eă aparatura e ..praf*, nici ■ dică la peste 2 milioane se organizeze serviciul ' In
— In privinţa personalu măcar pick-up-ul, magneto lei, de reparaţie a castelu două schimburi • Condu
lui, de ce aţi avea nevoie fonul* televizorul primite lui generalului. cerea Cooperativei de con Recuperarea ambalajelor de sticlă este o cerinţă
în momentul de faţă ? în dotare, doar cu cîţiva OAMENII SÎNT PE sum din Haţeg să nu con actuală, dar nu respectată pretutindeni. Am văzut
— Alături de mine se a- ani în urmă, nu mai func HOTAR, LA MUNCĂ sidere magazinele din co în cartierul Gojdu din Deva, la unitatea nr. 29 ■ —-
flă doamna asistentă Doi ţionează, nici n-a încercat —• în luna martie, am prins mună ca pe nişte copii vi piine-lapte — gospodine întprcîndu-se acasă cu sa
na Bărboni. Am mai avea nimeni să le repare. Doar o perioadă de timp priel tregi, ci ca pe propriile u- coşele pline cu sticle. „Lucrătoarele unităţii nu pri
nevoie de Uii cadru mediu citeva instrumente pot fi nic şi am arat tot pămîn- nităţi. Ne gîndim la repar mesc sticle! Spun că au destule".
pentru tratamentele injec folosite! Formaţii artistice ţul nesemănat din toamnă, tizarea dreaptă a fondului
tabile la 0 ore. nu există. Probabil, la Iar ne spunea domnul Băcăle- de marfă.
TRIST SAUl. FIRESC ? nă se va încerca ceya. Pra te. Apoi au început însă-
La şcolile primare de pe gul căminului cultural e mînţările, mai tîrziu prăşi-
raza comunei, cursurile trecut de localnici doar la tul. ' După cum se vede, I
s-au încheiat acum aproa filmele proiectate săptămî- culturile arată bine. R e f l e x e TV mai, cîţi dintre politicienii |
noştri o au cu adevărat ? |
DORINŢA DE MAI BINE unei săptămîni ce se a- ieşirea din criză, cit şi • Nu pierdeţi -sîmbăta e- !
Marţi (18), la începutul o alternativă viabilă
la
misiunea
retrospectivă |
,,7x7". Pe lingă comenta*-*
nunţa tensionată, Teleci- personalităţi „la nivel eu viul inteligent al realiza-1
(Urmare din pag. l) mum) pentru deplasări (se ducerii spre toţi salariaţii nemateca ne-a prilejuit o ropean", capabile să gu toatelor Rodica Becleanu %
ştie cu ce scop) în străină-, întreprinderii.' In felul a- intilnire cu Liz Ţaylor şi verneze. Din păcate însă, şi Anca lordăncscu, aueţil
ta te. cesia •'si-ar -reduce inevita Spencer Tracy, într-o co ■nu ne '-oferă nici un ele- ocazia să vedeţi şi fmS*
lor şi diminuarea salariu 3. Din toată „ scrisoarea bil şi pescuitorii în apă medie discretă. Nu e rău • ment al acestei alternati gini care n-au apărut la *
lui (nici în perioada de considerăm însă că partea tulburi, iar idealurile re- cînd încrincenării genera- ve şi nici l un - nume de „Actualităţi": .0 După :e-Ă
~~ ’ ■el
iarnă). Cu toată, lipsa de cea mai gravă este,referi ytfcuţiei vor fi traduse la lizate. i se contrapune u- Aiirtudl guvernanţi Poate* ntgmfitiea întrerupere‘ de »
fonduri, se fac eforturi • u- rea la „idealurile 'revolu „"Siderurgica" prin 'muncă, nerrrtumornl -de bună «e- nî ler va’dezv&tet în-săp*- -jm pxrm ttd,- tn r w
fiâşe din părteâ salariaţi ţiei... uitate prea repede de reţşţii corecte între condu l i t a t e I n ' emisiunea tămîna aceasta, cu ace reluat serialull Revoluţiă|
lor şi a conducerii pentru conducere". Din nefericire, cere şi-salariaţi, pentru a- „Pro- Patria", ne-a pus pe laşi prilej... Pe de altă română în direct. Se p<^f
a readuce la parametrii există încă bameifi care ne sigurarea ; unei vieţi dem- gîndUri un mic sondaj e- parte, F.S.N. are de’ la o re însă că retrospectiva-*»
normali utilajele „moşteni âthintesc eh durere de jâro- np;din care să lipsească factual într-uh ţ/ritp' de vreme ambiţia de a se anchetă a ajuns »ntr-un?|
te". într-o stare total neco ceâee utilizate intr-o peri teama, şomajului, a între tineri îngrijiţi, inteligenţi, prezenta „în faţa,naţiu-
respunzătoare. De aseme oadă pe care O doream în ruperii Activităţii etc. după toate aparenţele niir prin mijloace proprii, punct ’ mort. Drumul se *
nea, ou fost; procurate (în cheiata şî care, sub , masca Sîhtem conştienţi, evi studenţi. Nici măcar unul adică fără asistenţă teh dovedeşte lung şi rin fi^ j
aceste condiţii foarte grele) onor- pretinse apărări Sie dent, _cu nu toate lucrurile , n-a ştiut să spună ce sem nică a televiziunii. De sit de Capcane dar pte- ‘
un supercaio.ulător de tip uter ideaipri care ar £te- 'merg cum ne-arif dori cu nificaţie are pentru ro aici o notă de diletan rltă- străbătut, pentru, căi
la capătul Iţţi se află ctţT
IMB şi 100 terminale, pre • bui să fie: sfinte pentru -ori toţii. ''Nimeni riu trebuie mâni 22 iunie 1341, data tism. care-i marchează a-
cum şi instalaţii ultramp- ei® cetăţean* 1 >al ţării, doresc să-şi; imagineze că slntem tragică a intrării în cel par.iţia în dezavantaj. • siguranţă Adevărul. •. /« j
deţiie şpec’tQgi’ăfice, pentru să-şiascundă dorinţa de mulţumiţi de tot be se în de al doilea război mon In dialog cu dl. Emanuil transmisie, de la Deva, jJOf
laboratoarele de determi căpătuială (de îmbogăţire), tîmplă 'la „Siderurgica". Ne dial. Ce istorie au învă Valeriu, ţU,, avocat -Ale* melodie dintr-o sută" n-q!
nări chimice şi alte insta dar bineînţeles dacă s-ar găsim- în faţa unor greu ţat copiii noştri ? Ce ştiu • .xfindru Vişine seu, liderul lansat nici un şlagă¥ {re* \
laţii care sperăm eă ţif var putea*, fără muncă: ; •- tăţi extrem? de mari; pe ei în realitate'din istoria noului Partid Democrat, donabil. în rest, un pur*
permite să ridicăm-nivelul Cu. privire t la scrisoarea care ne Străduim însă în neamului lor ? ' BST mai rosteşte replica săptămi- blic, care ezita între re-1
calitativ şi’ tehnic- ol- pro în cauză, în continuare se permanenţă: să le rezolvăm. alest ce se va întreprin nii: „Ca sA fii om. politic, zervă şi bunăvoinţă-, 'jf*
ducţiei. arată că „ea . ne-a adţts Sigur eă ziarul „Cuyîntul de de acum încolo: pentru trebuie, neapărat să -fii multă . funtigaţie : jie sefej
Este evident; cătoate ă- încă o dovadă asupra unei liber" îşi are, la rîndul ca ei să cunoască adevă om. instruit". D-sa. se re- ,nă.- .Poate diiţ cauza
ceştea nu. au .fost fueute.-de grave deficienţe pe cate său, un mare ral în reali rul? • Dl. .Radu -Cămpea- :jertfii evident, la necesi stelele şefii’ au . apărut
cei care solicită „drepturi'- va trebui să o înlăturăm zarea acestor scopuri, în nu cultivă isuspansul; „în tatea unei culturi politic;e cam palide... j
da 3—4 zile cumulate sau cit mai rapid : lipsa unei prezentarea obiectivă a si .{aţa naţiunii", d-sa ne a- ..întemeiate pe o . solidă
concedii fără. plată (pe ca transmiteri eficiente (la tuaţiei de îa S.C. „Siderur - sigură că P.N.L. are atît cultură umanistă. ’ Dar, T.L PHILOS
re conducerea, „.‘siderurgi timp şi complete) a- infor gica* S.A., aşa cum de alt 1
ca" le-a limitat la maxi maţiilor de la nivelul cbn- fel se străduieşte s-o facă".
Suda i se adresă pe u,n ton părintesc, de do- lejul de a munci bihe, asta- m-a interesat în prinţul
. J»na, rînd.' ■ ■ •
Ba da, eşti... işr prietenii te iubesc. De cîte — Dar pe Tarantik ? —
ori are prilejul, Tarantik pune o vorbă bună ca nu i- Ajm se opri, tăcu o clipă, după care, renun-
cumva să nedreptăţim un om atît de bun ca dum ţînd la îndoielile anterioare, spuse :
neata. Vorbeşte cu atîta convingere îneît eram-cit — Şi pe el, desigur... nu ştiu ce rost au toate
O PRIETENIE TRISTA pe-aici sâ-ţi dăm crezare, dacă n-ai fi stricat sin astea. x x ;;;';
gur totul. - * » — De cînd vă cunoaşteţi ?
Frantişek observă că vorbise fără nici- o pofiă- 5,; :A j^ jşajtestă mînios .. •*- Cam, de doi ani.,, destul de mylt şi .totuşi
despre asta. ; . . ? şj JJ-şm rug^t pe nimeni să-mi fie avocat. / ’socot că nu ne cunoaştem. Nu ne potrivim sau cel
— Nu cumva vă amintiţi,I continhă- Suda, ce se ’ - Suda îl cuprinse pp Ajm cu mina p e... după ' puţin aşa cred. Ascunde în el destul de multe
afla pe biroul lui Faltys ? ' , ; umeri: ", ■,. . . _ , '.... lucruri... ca şi'mine de altfel. Dacă cineva a'reuşit
— Nu, nu-mi amintesc. 1 ' — Gredi>nm că sînteţi prieteni.. sau nu să ajungă sus, asta, vă rog să mă credeţi,
De astă dată Ajm răspunse cu o grabă inutilă., , —" Iertaţi-mă, desigur, asta-i din cauza nervilor, nu se datoreşte vreunor cauze obiective şi nici so
Ambii anchetatori observară acest lucru, de care spuse abjătut Ajm. Mă doare cumplit capul, da, bine cialismului. E, greu să dai vina pe altcineva şi Petr,
chiar şi Ajm îşi dădu, seama, căci păru stîhjenit. înţeles, sîntem prieteni. Dar, cum să vă sţiun, e o adică Tarantik, nj-a vrut niciodată ş-o înţeleagă.»
Aruncă o. privire speriată plutonierului Hallk care prietenie dictată de împrejurări, de compasiune. Ca — Trebuie să retnarc că Tăraritik ă vorbit măi
şedea deoparte şi manevra magnetofonul ce înre- ‘ să ne conşplăm. Cînd doi oameni ’ nebăgaţi în sea frumos despre dumneata... şi despre prietenia dum
gistra interogatoriul cuvînt cu cuvînt : mă se adună împreună şi încep să se linguşească neavoastră, spuse mustrător Frantişek.
— Am să vă dau o mină de ajutor, zîmbi Suda. unul pe altul, atunci amîndurora Ie va fi mai rău, Suda ii reproşa şi e l: ■ *....
Se afla Peer Gynt, vă amintiţi 7... Ain vrut să fac mai mult decît am realizat pînâ — în multe privinţe sînteţi sincer, dar în al
Ajm tăcu. acum, dar "probabil că niciodată nu voi putea face tele nu.
— Mai era un scenariu de televiziune, continuă ee am vrut şi ce mi-am promis mie însumi. Cred — Nu ştiu la ce vă referiţi.
Suda. ' .' . că la această conştiinţă a propriei sale nerealizări — Aţi văzut pe biroul lui Faltys Peer Gynt,
— Scenariul piesei de azi. ajunge orice om, sau aproape oricine. Cit sîntem după cum aţi recunoscut, precum şi un scenariu
—, Da. Se poate... eopii, ne facem planuri să atingem luna de pe esc pentru televiziune, lucru pe care de asemenea l-aţi
—. Şi încă ceva... , dar pînă la urmă s£îrş>m tîrîndu-ne pe jos, ca vîn- recunoscut... dar mai era ceva, spuneţi-ne ce anu-
— Ce? zâtoii de ţigări, coşari... sau ariişt* mediocri. Ta- mei ..
— Nu juca teatru cu noi, domnule Ajm, n-are lanţjk e în aceeaşi situaţie. Intre noi există totuşi Âjm ridică din umeri şi tăcu.
nici un sens, fii rezonabil... o deosebire, ml ştiu cum să spun... eu nu rnă (Va urma)
Ajm zîmbi acru : cramponez, ca $!, nu alerg şi n-âm alergat nicjc^a_
— Şi dacă riu sînt ? Roman publicat tn Editura „Univers" — 1971
tă după glorie, am preţuit întotdeauna mune li p r j .
