Page 1 - Cuvintul_Liber_1991_397
P. 1
Fără dreptate şi adevăr nu facem justiţie
REDACŢIA: înainte ăe tură, a fost o descătuşa ceste cifre trebuie să spu turii de a prelungi ares
toate, vă mulţumim, dom re. Rău este că In general nem că s-a depăşit nu tarea preventivă, în func
nule procuror şef, pentru aceasta s-a manifestat la mărul de infracţiuni de ţie de gravitatea actului
că aţi răspuns invitaţiei oamenii de rea-credinţă, acest gen din întregul an comis, numai o singură
Recent, redacţia zia redacţiei şi, pentru înce care au înţeles greşit de 1990. dată, după care măsura
put, vă rugăm să ne pre mocraţia, • pe fondul slă REDACŢIA: Care sînt arestării preventive se
rului nostru l-a avut zentaţi preocupările actua birii exigenţelor şi con preocupările actuale ale supune controlului jude
ca oaspete pe domnul le ale Procuraturii jude trolului noilor- societăţi procurorului ? cătoresc. O noutate este
ţene. comerciale, în special pri RĂSPUNS: După apa şi aceea că în timpul a-
RĂSPUNS: încercăm vind paza avutului public riţia Legii nr. 32/1990, în
GHEORGHE IGNA, restării preventive se poa
să ne integrăm ţi noi. eît şi personal. munca procurorului s-au te cere punerea în liber
procurorul şef al mai bine in sistemul nou REDACŢIA: Re infrac impus noi reguli, mult tate sub două forme : sub
Jd democraţiei, in statul ţiuni au eunoscut cea mai mai stricte. Legea a in control judiciar şi pe cau
Procuraturii Judeţu 'de drept, caracterizat prin mare creştere ? trodus an principiu nou ţiune de la 10 mii la 100
i lui Hunedoara. Re separarea puterilor. Noi RĂSPUNS: Au sporit — respectarea demnităţii numgi în condiţiile cînd
de mii de lei.
Aceasta
umane. Sînt aspru sanc
£ai»m parte din puterea foarte ’midt infracţiunile
i dăm fix continuare judecătorească. In mo împotriva vieţii Numai ţionate acte cum ar fi cel arestat preventiv nu
mentul de faţă ne îngri
în primul semestru al a-
şi
comportarea abuzivă
este recidivist şi este pa
jorează starea infracţio cestui an, 28 de persoane tortura în timpul cerce sibil de o pedeapsă pînă
discuţia oe a avut loc nală existentă la judeţ. au fost trimise în jude tărilor. Totodată, s-a re- ia 7 ani. Eliberarea pe
Cert este că, după eveni cată pentru omor şi ten modelat şi garantat drep cauţiune se aplică în ca
cu acest prilej. mentele din Decembrie tativă de omor, din care tul la apărare a fiecărei zul infracţiunilor împo-
1389, fenomenul infrac 10 pentru omor şi 16 pen persoane. Trebuie asigu
ţional a erescut ‘foarte tru tentativă la infracţiu rată apărarea cetăţenilor. REDACTIA
mult. Explicaţia .ar fi că, nea de omor. Din acestea O altă noutate este posi I
âupă âtiţia ani ăe dicta patru sînt minori. Cu a- bilitatea acordată procura (Coptiruinre în pag. a 2-a)
I
DIN TARA
■ LICENŢE ÎÎHPORT-
EXPORT. După cum aflăm
| ZIAR INDEPENDENT VINERI, 28 IUNIE «991 4 P.VGINi ~ 3 LEI | de la Departamentul Co
| Al JUDEŢULUI HUNEDOARA ANUL ni, NR. *97 merţului Inferior, in peri
oada l’IBCO '91 au fost e-
liberate 130 licenţe de im
port în valoare de 27.5 mi
C O N T R A P U N C T
Democraţia şi libertatea lioane dolari. Circa 70 la
sută dintre produsele im
portate sînt bunuri de larg
rău înţelese aduc cenţa şi tinereţea genera consum. S-au eliberat, de
adoles
Toată copilăria,
asemenea. 10 licenţe de ex
ţiei mele s-aii petrecut sub port în valoare de 1,5 mi
nelinişte şi dezechilibru semnul promiţătoarelor cu lioane de dolari
vinte „Vin americanii!". A
fost cea mai persistentă şi ■ MĂRCI elv eţien e.
- - ---- - — -1- mai zadarnică speranţă, ca Cu e.xccpţia zilelor de luni,
a) Cum vedeţi democraţia In România ? re o Iluzionat vreodată un în restul săptămânii, între
popor. Nu ştiam că fie vîn- orele 10 şi: 14 putem să ne
J>) Ce înseamnă libertatea în viziunea dv. ? iusera lui Stălin, cum ar oprim la Muzeul de Isto
vinde; lin ranch din Texas, rie a României dirt Bucu
. uitam. :crîneen^lt.'^r.nhutM reşti. peiţtra «. viziona ex
• a) Democraţia este, din sibilitatea de a face tot poziţia filatelică :t rcuneş
păcate, în fază primată de ceea ce-ţi place, ceea ce te mărci poştale elveţiene,
existenţă, dar cu foarte Iţi este folositor şi de care Vin americanii 7 plicuri, francate • >'> nefran
.mult efort e posibil ca mai simţi că ai nevoie. (Ana cate, vederi. Expoziţia, in
tlrziu să ne dăm seama Lăpuşan). teresantă nu numai pentru
de existenţa el { b) In nici • a) Afirmarea liberă, filatelişti, organizată sjJ
un caz, libertatea nu în necenzurată a valorilor u- iele bombardamente cu ca sprijinul Ambasadei Elve
seamnă nesocotirea reguli tnane în orice domeniu de re ne îndoliaseră — amin- ţiei, va fi deschisă piuă la
lor de comportament. A fi activitate ; b) O parte Ine tiţi-vă de 4 aprilie 1944 i sfîrsitul acestei luni.
civilizat este una din pri vitabilă a democraţiei; nu dar ne ^încăpăţînam să
mele condiţii ale democra se poate fără aceasta, alt credem că ne sîrit prieteni n CONT PENTUL SĂ
ţiei sau apartenenţei la o minteri ne întoarcem de şi să sperăm că vor veni. NĂTATE;. Liga Naţională
societate democratică. (Ro- unde am plecat. (M. Castel).. Ani în şir am stat cu ure de Luptă Contra Canceru
xana Almăşan). • a) Este în stadiu de chile lipite de aparatele de lui. din România îşi pro
• După Revoluţie, de instalare. Drepturile şi o- radio prin care ei înşişi ne pune să acorde Sprijin, mo
mocraţia a făcut paşi uriaş! bllgaţiile cetăţenilor nece întreţineau speranţa. Am ral şi material* bolnavilor
în România, Ea rezultă sită din toate punctele de fost un fel de kurzi avani de cancer cu situaţie pre
din drepturile şi libertăţi vedere asigurarea lor prin ia lettre. Din cauza, acestei cară. ’ to «cest sens acţio
le materializate prin liber reglementări certe, care tre lA V A ,A \W ///W /A V M V A W A V .,A ,W Z A ,.W .V credinţe în venirea lor, po nează pentru construirea
tatea preăei, a cuvîntului, buie respectate la toate ni liticienii partidelor istorice de cămin e-spi tal, case dc
pluralismul politic, refor velurile ; b) Libertatea cîş- au adoptat din 1945 o stra îngrijire post-terapeutică şi
mele economice, apariţia tigată in România asigură tegie inadecvată. Cu spe- 1 tiu uli ază t tarea tiin
instituţiilor democratice, po drepturi depline cetăţeni ' ranţa venirii lor, cei mai ţifică pentru cunoaşterea, şi
sibilitatea de a face vizite lor. Asigurarea libertăţii UM 4 P 5 Zî temerari s-au hazardat în combaterea cancerului. Cu
In străinătate. Totuşi, prin In societatea democrată în munţi, . încercind să ■ epună toate acestea. Liga are ne
mai multă muncă, corecti seamnă respectarea legilor — Dragă vecine, linişteşte-ţi clinele ! Aseară a dictaturii o rezistenţă ar voie şi de generozitatea ba-
tudine şi comportament, statului, precum şi un corn* lătrat atît dc tare, îneît fiica mea a trebuii să renun mată. Au pierit şl politicie menilor, pentru realizarea
democraţia se poate conso ţe la lecţia de pian. nii, $t temerarii, lai sute obiectivelor praşuse. Pei«-
lida în ţara noastră. (P. Opinii consemnate de — Scuzâ-mă, vecine, dar fiica dumitalc a înce l,*i cei < doresc să vteă
Dănuţ). ESTERA ŞINA put prima 1 V. - - RADU ClOSANU in ajutor, pot depune sa-
"• a) N-am avut timp să. me dc bani în contul CEC
mă gîndesc la asta ; b) Po (Continuare în pag, a 2-a) WS (Conlbăiare în pag. 3 2-a) nr, 45A1.W); I9ă Eîlîâla sec
tor 2.
valul internaţional de folclor organizat, aşa cum s-ar cere si în 0 LA PLĂCINTĂRII DA, LA - J l feri st început o vizită
„Gostineşti ’91a. Cunoscuta forma celelalte pieţe din judeţ. TUTUNGERII BA, O bună bu ••iieială in Austria pre-
FLASH! ţie s-a bucurat de un binemeri O ULTIMA SOLUŢIE? Ate cată de vreme, Ja Haţeg, Călan, inici ui sovietic Valentin
Pavkiv. în programul vizi
Sitneria, Deva, Hunedoara, Orăş-
tat succes şi călduroase aplauze
din partea publicului. lierele de coafură din Deva erau tîe, au lipsit chibriturile. Intr-o tei se prevede o primire ia
O SEMfNAR. O echipă a or ADRESĂ NOUĂ. La parte- cindva dotate cu posturi telefoni zi s-a făciit o aprovizionare masi preşedintei Hlstriae Kurt
ganizaţiei „Medicii Fără Fron f locului 2 — Bucura, din Ha ce şi o asemenea utilitate nu pu vă. S-au adus chibrituri la uni i' . . .
tiere" — Luxemburg pregăteşte ţeg, cartierul Tudor Vladimires- tea fi considerată nicidecum un.. tăţile alimentare, la plăcintării
seminarul a cărui temă se refe ou, se află noua adresă a Secţiei lux. In prezent acestea au fost etc. Numai la tutungerii nu. A- £ ţ t urme declarării in
ră la patologia bolilor contagioa-. de confecţionat tricotaje. Unita desfiinţate. De ce ? Să fi fost veau dreptate fumătorii să facă dependenţei Sloveniei, . ar-
se şi care va avea loc în prima tea este mult solicitată de către ultima soluţie spre a il-ninua sitjla iugoslavă a primit
parte a lunii iulie in unităţile spi clienţi din oraş, din judeţ şi chiar cheltuielile inutile ? mărunt din buze. Cumpărau ţi ordin să blocheze graniţe
taliceşti din cele trei municipii din afara lui. 0 PODUL. Nu ie flori, ei a! gările de ic. tutungeria şi' dădeau le acestei republici. Urmă-
juauţa -la plăcintărie, ’Sâ le tiprin
ale judeţului. Vor participa me © SEPARAŢIE, O mai veche suspinelor 1 ‘Aşa ar putea denu >-il. sc vor codea.
dici de medicină generală, e.pide- cerinţă h organelor poliţiei sani 45,. > ei'Off •
miologi şi medici de boli infec- tar—veterinare faţă de organiza mi brădenii podul care trece peste
apa T.uncoiului, legînd intrarea
ţioase.
torii activităţii în piaţa „Obor" in Brad 4c strada Vînătorilor.
O APLAUZE BINEMERITA Hunedoara a fost înfăptuită. Un Doamna Stela Herţa, intr-o au
TE. S-a întors de pe litoral an sector al halei a fost delimitat dienţă la redacţie, ne-a rugat să DIN LUME
samblul de cîntece şi dansuri şi dotat in exclusivitate pentru semnalăm problema podului, poa
„Silvana" al Casei de Cultură comerţul cu carne şi produse te totuşi se va găsi posibilitatea
Deva care a participat la Festi lactate. Mai igienic şi mai bine reparării Iul.
WWiWiriţVVIIVtWWiftM
? -Vs»